207 matches
-
tradiții într-o formă modernă și incitantă, păstrând acea patină inconfundabilă de vechime și perenitate. Vorbesc de concursul sau festivalul, mai corect spus, numit ”Satele culturale ale României” organizat de Asociația Satele Frumoase ale României (ASFR) condusă de domnul Nicolae Marghiol. Domnia sa a reușit să atragă între susținătorii săi prestigioși Ambasada Franței și Delegația Walloniei din Bruxelles cu scopul promovării patrimoniului cultural și turistic al satelor românești. În ziua decernării premiilor, întâmplător o însorită zi a primăvaraticului februarie din acest an
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
fenomen analizat niciunde, deși este izbitor, că doar acele căsoaie semipărăsite răsar peste tot, în schimb sunt reiterate la nesfârșit vorbele de ocară și de dispreț. Și de aceea se cuvine a aprecia și mai mult ceea ce face dl. Nicolae Marghiol cu asociația sa ce poartă chiar în titlu orientarea către luminarea a ceea ce este frumos, peren, cultural în satul românesc, în care vrem, nu vrem, continuă să viețuiască jumătate din populația țării. Ion MARIN
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
iarbă de pușcă, lăsate în soare, care aprind mahalaua, într-un scenariu demn de spaima drobului de sare, sînt pline cu scrumbii sărate, cu care vașnicii combatanți își umblu șorțul și basmaua. Prăjind scrumbiile mocanilor atacați de garda bănuitoare, cucoana Marghioala cîrtește cu "prietenul intim" (eufemismele lui Caragiale...) chir Mihale, cum că n-au, ca luptători ai poporului suveran, și-un chiup de unt-de-lemn, și "cîteva lezi de lemui". Portretul lui Rosetti va fi neliniștit, probabil, spiritele vremii. E portretul unui
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
împlinesc șase ani de la moartea celui de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Teoctist (Toader Arăpașu). Născut la Tocileni, județul Botoșani, la 7 februarie 1915, Părintele Teoctist, al zecelea din cei 11 copii ai lui Dumitru și ai Marghioalei Arăpașu, a fost patriarhul României între 1986 și 2007.
BOR: Slujbă de pomenire pentru Părintele Patriarh Teoctist by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77679_a_79004]
-
care a fost repartizat la „Kosarom” Pașcani, unde din 1999 ocupă funcția de director economic. A.R. MARANDA HÎRHUI ( Georgeta Rotaru) - inginer constructor Născută la 30.06.1948 la Buda - Lespezi, județul Iași, în familia de gospodari Gheorghe și a Marghioala Rotaru. Ca și ceilalți doi copii ai familiei (o fată și un băiat), primește o educație aleasă, în spiritul dragostei față de oameni, față de muncă și față de valorile tradiționale. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar liceul la Iași
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
caracteristică, o mângâia și o încuraja, zicând: -Mai bine să fii mândră că ești frumoasă și lasă lumea să vorbească, bine că-i adevărat. Magnolia neînțelegând tâlcul vorbelor bunicii o întrebă: -Cum vine asta mambătrână, eu sunt așa cum zice țața Marghioala, sunt lucrătura celui necurat? -Nu, fata mea, îi răspunse bunica, altceva trebuie să înțelegi, că ești frumoasă fiindcă așa a vrut Dumnezeu. Ș-apoi acele persoane care nu te lasă în pace o spun din răutate că nu sunt și
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Sfânta Maria Mică. S-a întors de la ghiauri și a cumpărat o prăvălioară în Buzău, după care s-a gândit că ar fi bine să o ia spre munți. Era înăltuț, subțirel și plăcut ochiului. S-a cununat cu Maria (Marghioala), fiica unor oameni înstăriți din Pârscovul de Jos, loviți în amorul propriu de dragostea neașteptată față de un mocan cam motolog și cu lacăt la gură. Voicu nu a ajuns întâmplător la Pârscov, cum s-ar putea crede. De mai mulți
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
de atunci. Prin urmare, Sultana i-a dăruit lui Costache cinci copii, doi băieți și trei fete, veniți pe lume între 1871 și 1884. Făcânduse mai mari, umpleau singuri casa înaltă și cam pătrățoasă de la capul podului. Bătrânii Voicu și Marghioala, ca și frații Ion și Constantin, locuiau în polăți. Slugile, una în permanență, două-trei când se pornea velnița, își găseau loc în magazii. Familia număra cinci bărbați, care administrau pământul, vitele și prăvălia: Voicu, Filipache, Ion, Costache și Constantin. Duceau
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
despre părinții săi sunt puține, iar ale familiei, în ansamblul ei, nesigure. Chiar și documentele de arhivă păcătuiesc uneori prin imprecizie. Dile și-a petrecut prima copilărie alături de bunicii din partea tatălui. Bătrânul Voicu i-a părăsit în 1887, iar mama-mare Marghioala, doi ani mai târziu. Mamaia Anica „de peste Gârlă” a fost, sufletește vorbind, mai apropiată de numeroșii nepoți dăruiți de Vasile și de Ghiță Ionescu. Credem, de asemenea, că fatalitatea și nu vreo suferință psihică ce s-ar fi infiltrat în
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
și viața. Chiar și când apar, elementele miraculoase nu mai au același impact: în universul prozaic al lui Dumitru Radu Popescu unde mitul se degradează o dată cu lumea, zborul Medeei în carul cu șerpi după împlinirea răzbunării are corespondent în ascensiunea Marghioalei trasă de baloanele pregătite pentru nunta rivalei. Pe de altă parte, interdicțiile clasice nu mai funcționează, considerate fiind constrângeri convenționale. De pildă, omorurile pot fi acum reprezentate pe scenă: Eteocle și Polinice se sfâșie reciproc sub ochii spectatorilor lui Victor
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
făpturi, printre care și curcanii și curcile crescute în ferma de la Sionu, moșia de zestre a lui Mateiu". Numele lui I. L. Caragiale lipsește însă din indice, fiindcă în textul matein el apărea doar sub forma tata. În schimb este prezentă... Marghioala din expresia "tron Marghioalo", și Mița (biciclista). A fost preocupat, în cronicile sale, nu doar de modul cum sunt editate texte clasice de către editori de profesie, ci și de modul cum își reeditează unele opere anumiți scriitori, ca Mihail Sadoveanu
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
frumoși, sănătoși. Tel. 289289, 0722787914. DECESE Înregistrate la Timișoara între 11 - 18 august 2005 Pistrilă Toma, 77 ani l Hriplivoi Ana, 85 ani l Donea Cosmin, 5 ani l Lantos Maria, 79 ani l Duma Vioara, 73 ani l Sere Marghioala, 91 ani l Stancu Ioan, 69 ani l Merjan Marta, 62 ani l Jucu Atena, 90 ani l David Maria, 58 ani l Gergen Amalia, 55 ani l Vochin Dumitru, 54 ani l Sîrbu Margareta, 75 ani l Moldovan Ioan
Agenda2005-34-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284104_a_285433]
-
la instalația termică și în 1993 s-a refăcut instalația electrică, cu ocazia renovării clădirii. În primele două încăperi, care au fost locuite de văduva Zulnia Iorga și cei doi băieți ai săi între anii 1876 - 1880, plătind chirie proprietăresei Marghioala Văzdogeasa, s-a realizat o reconstituire de epocă. Holul oferă posibilitatea organizării unor expoziții fotodocumentare cu caracter temporar. Colecția de bază conține piese de mare valoare: camera de lucru cuprinde: biblioteca, incluzând primele ediții ale operei istoricului, numeroase vitrine cu
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz în sus etc. Marghioala Alex. Curteanu, născută Ignătescu, ne-a lăsat mărturie despre felul în care se împărțeau roadele între țăran și boier, când țăranul lua pământ în arendă, „la bună învoială cu boierul”. „Se lua o suprafață de pământ pe care țăranul o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pâinea în cuptor, deși acestea puteau fi făcute de fiecare gospodar în parte. De asemenea, unii meșteri făceau și instalațiile necesare pentru țesut inul, cânepa și lâna. Un meșter vechi, priceput la multe, a fost Iftimie Ignătescu, descrisă astfel de Marghioala Alex. Curteanu: „Era om voinic, purta plete ca în țara neamțului, Bucovina, lungi, pânăă la umăr, cum apucase de la tatăl său. Fruntea era înaltă cu două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe care le cumpărau de la farmacie; alții luau leacuri de la babele satului. Cei conștienți declarau boala și se tratau la spitalul din Parincea prin injecții cu „Neovalvorsan” și cu bromură de mercur. Dintre doftoroaiele satului amintim pe Floarea Borcea (Borcioaia), Marghioala Andrieș, Ioana Vasilaș, care erau plătite cu bani sau cu alimente. Din cauza neînțelegerii rolului spitalelor, bolile molipsitoare făceau ravagii, deoarece cei mai mulți bolnavi nu voiau să se interneze în spital. Ca buruieni de leacă pentru diferite boli se foloseau: iarba mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rugăciuni Î. Alți bolnavi erau duși la biserică ca să le citească preotul Moliftele Sfântului Vasile și să pășească peste ei în fața altarului. Funcția de moașe în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rudele de acolo) șștia să facă din cuvinte un portret real: „Mărioara Boca era potrivită de statură, plină, fără a fi grasă, avea părul negru și ochii negri. Purta fustă creață lungă, casâncă și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de geografie Gheorghe Bocancea, Monografia satului Pârhăuți, 23 După Gheorghe (Ghiță) Iacobeanu, însemnări pentru monografia satului Lunca, manuscris, p. 150. 24 Ibidem. 25 Mărturiile Floarei Călin din august 1960, înregistrate de Olimpia Bădăluță; documente aflate în posesia autorului. 26 Mărturia Marghioalei Curteanu, din 22 august 1960, înregistrată de Olimpia Bădăluță, aflată la autor. 27 Datele și „poza” mi-au fost furnizate de Huțu Vasile; o parte le-am aflat și de la Ilie Vraciu și Mihai Căținaș. *în 1906 la Școala Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fercvent, poate și din cauza genelor, nerezistente la frig, ale tatălui său. Așa că mai tot timpul anului copilului îi curgeau mucii, răgușea și strănuta, de ziceai că-i sar ochii din cap. De aici și porecla. Afaceristu’ era unicul copil al Marghioalei lui Vătrai. Zic „unicul” pentru că femeia era nemăritată. Bietul taică-său, Ilie Vătrai, n-o avusese decât pe ea, pentru că nevasta îi murise la naștere. Era om înstărit dar gurile rele vorbeau că își făcuse averea jefuind în tinerețe pe
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
la fel de lat. Ilie Vătrai mai și spunea, plin de obidă, când se așeza la câte un pahar cu prietenii, că, în afară de averea pe care o făcuse, tot ce câștigase băgase „în curul” fiică-sii. Iar dacă te uitai puțin la Marghioala nu mai puteai să-l contrazici pe bietul om. Când se gândea el că o să găsească ea un bărbat s-o ia, măcar pentru avere, nici aci n-a prea brodit-o. De găsit, a găsit ea pe Mișu lui
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
L-au găsit după câteva zile și l-au trimis acasă în sicriu sigilat. I-au făcut slujbă creștinească, l-au îngropat și... ăsta a fost Mișu lui Potârnichie. După treaba asta, lumea suspicioasă a satului a lansat zvonul că Marghioala e blestemată și de atunci nu s-a mai băgat nimeni s-o ia de nevastă. Nici cu bani, nici degeaba. La vreo șapte-opt luni după asta, s-a îmbolnăvit Marghioala: o durea burta, plângea, urla... Bietul Ilie Vătrai n-
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
asta, lumea suspicioasă a satului a lansat zvonul că Marghioala e blestemată și de atunci nu s-a mai băgat nimeni s-o ia de nevastă. Nici cu bani, nici degeaba. La vreo șapte-opt luni după asta, s-a îmbolnăvit Marghioala: o durea burta, plângea, urla... Bietul Ilie Vătrai n-o văzuse niciodată bolnavă pe fata lui așa că a intrat în panică, a chemat Salvarea și a fugit cu Marghioala la spital. Aci, după ce o consultară, doctorii o duseră direct pe
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
nici degeaba. La vreo șapte-opt luni după asta, s-a îmbolnăvit Marghioala: o durea burta, plângea, urla... Bietul Ilie Vătrai n-o văzuse niciodată bolnavă pe fata lui așa că a intrat în panică, a chemat Salvarea și a fugit cu Marghioala la spital. Aci, după ce o consultară, doctorii o duseră direct pe masa de operație unde femeia aduse pe lume un băiat dolofan, că abia l-au scos prin cezariană. Când auzi, Ilie Vătrai, căzu din picioare. L-au înviat ei
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]
-
și mai puțin iar banii obținuți îi consuma cu prietenii pe nimicuri sau îi băga la păcănele. Dacă îl întreba cineva cu ce se ocupă, el răspundea senin că face diferite afaceri. Și de aici porecla lui: Afaceristu’. Mamă-sa, Marghioala, alunecase pe panta beției și acuma trăia cu Nelu lui Pisocu’, care îi era și cioban, și administrator, și amant, așa că de Afaceristu’ nu prea o mai interesa. Băiatul simțise asta și făcea cam ce credea el că se cuvine
NATURĂ MOARTĂ... CU PROȘTI VII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367676_a_369005]