208 matches
-
în Austria, 3423 St. Andra Wordern, Greifensteinerstr. 133. 114. Ștefan Marcel, născut la 21 mai 1971 în Galați, județul Galați, România, fiul lui Ștefan Gheorghe și Mitrița, cu domiciliul actual în Suedia, 44731 Vargarda, Trastv. 7 D. 115. Johansson Maria Marghioala, născută la 11 mai 1939 în localitatea Victoria, județul Brăila, România, fiica lui Badea Constantin și Valeria, cu domiciliul actual în Suedia, 34036 Moheda, Ellevi. 116. Kormendi Eniko, născută la 13 august 1963 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
serdăresei”" Zinca Petreasca-Bălcescu. Va lua numele de familie al mamei sale, originară din Bălcești, Vâlcea, în locul celui al tatălui, Petrescu. Tatăl lui a murit în anul 1824. Nicolae Bălcescu avea doi frați: Costache și Barbu, precum și două surori: Sevasta și Marghioala. Într-un alt document se mai pomenește și de o altă soră: Eleni. Studiază la Colegiul Sfântul Sava, începând cu 1832, fiind pasionat de istorie, avându-l coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
locuitorilor catolici și ortodocși din Târgu Trotuș donează parohiei catolice din localitate, casa, construcțiile din jur, terenul aferent, moara cu două pietre și gârla prin care vine apa din Trotuș la moară, toate cumpărate de Iordache Șeptilici și soția sa Marghioala, cu 2100 lire turcești. Hotarele posesiunii sunt indicate următoarele: Drumul Câmpului, Valea Podului, temelia bisericii catolice vechi, stricate, cimitirul bisericii ortodoxe și Drumul cel Mare al Ocnei. Din poziția descrisă a hotarelor, se poate desprinde că biserica veche a fost
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
unele surse indicând anul 1806, drept an al nașterii, dar în discursul susținut în fața Academiei Române, a indicat data exactă a nașterii sale așa cum a fost notata de tatăl său în registrul familiei. Menționând, de asemenea, ca nașă să a fost Marghioala Calimach, o boieroaica provenită din familia Callimachi, care s-a măritat cu un membru al familiei Sturdza, si era mama lui Mihail Sturdza (care avea să-i fie lui Kogălniceanu protector, dar și adversar). Kogălniceanu a fost educat la Mănăstirea
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
familia Ciuchi și pr. I. Știrbei. Comuna Oțelești era formată din satele Antohești, Oțelești, Făghieni și Pădureni cu 1349 de locuitori, trei biserici și o școală înființată la Antohești în 1892; marii proprietari de pământ erau aici Maria T. Hanuță, Marghioala A. Antohi și D. Condurachi. Anuarul Socec din 1925 consemnează unificarea celor trei comune sub numele de "Obârșia", cu reședința în satul Târgu Glodurile. Ea avea 1115 locuitori în satele Antohești, Băimac, Cimbala, Făghieni, Glod, Târgu Glodurile, Obârșia, Oțelești, Pădureni
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
sa trupul neînsuflețit al cerșetorului. El a revenit cu o precizare în "„Albina românească”" nr. 8 din 27 ianuarie 1844, p.32, în articolul "„Cine au înmormântat pe Lumânărică?"". El afirmă acolo că îngroparea cerșetorului a fost plătită de cucoana Marghioala (d. ianuarie 1859), soția vornicului Scarlat Miclescu. Aceasta era fiica medelnicerului Dumitru Beldiman și nepoata arhiereului Filaret Apamias. Alexandru Papadopol-Calimah aduce și alte precizări. Auzind clopotele de la Biserica Talpalari, arhiereul Filaret Beldiman "Apamias", locțiitorul de mitropolit al Moldovei, l-a
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
Mănăstirii Clocociov. O serie de domnitori fanarioți, ca Alexandru Ipsilanti, Ioan Gheorghe Caradja, Mihail Șuțu și Alexandru Moruzi, și-au legat numele de Cutlumuș. Ultima mare danie românească către această mănăstire și, se pare, chiar către Athos, îi aparține moșieresei Marghioala Procopie Cănuși, cu ajutorul căreia Cutlumușul s-a putut reface după incendiul devastator din 1870. În , care numără în prezent 30 de călugări, se păstrează o parte din lemnul Sfintei Cruci, piciorul Sfintei Ana (moaște întregi), mâna Sf. Grigore Teologul și
Mănăstirea Cutlumuș () [Corola-website/Science/303570_a_304899]
-
Tocileni, județul Botoșani - d. 30 iulie 2007, București) a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Române între anii 1986-2007. Patriarhul (din botez Toader Arăpașu) s-a născut la data de 7 februarie 1915 în satul Tocileni, Botoșani, din părinții Dumitru și Marghioala Arăpașu, ca al zecelea din cei unsprezece copii ai acestora. A urmat școala primară din satul natal. A intrat de tânăr ca frate, la Schitul Sihăstria Voronei (jud. Botoșani), aparținând de Mănăstirea Vorona, aflată în apropierea ținuturilor natale în anul
Teoctist Arăpașu () [Corola-website/Science/298933_a_300262]
-
iarbă de pușcă, lăsate în soare, care aprind mahalaua, într-un scenariu demn de spaima drobului de sare, sînt pline cu scrumbii sărate, cu care vașnicii combatanți își umblu șorțul și basmaua. Prăjind scrumbiile mocanilor atacați de garda bănuitoare, cucoana Marghioala cîrtește cu "prietenul intim" (eufemismele lui Caragiale...) chir Mihale, cum că n-au, ca luptători ai poporului suveran, și-un chiup de unt-de-lemn, și "cîteva lezi de lemui". Portretul lui Rosetti va fi neliniștit, probabil, spiritele vremii. E portretul unui
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
căsătoria lui Iordache Codreanu cu Catinca Gheorghiu, părinții viitorului scriitor Theodor Codreanu. Aici, familia va avea domiciliul stabil tot restul vieții. 1938, 23 aprilie. Se naște, Adela, sora mai mare a scriitorului. 1939, 12 iulie. Se naște a doua soră, Marghioala. 1941, 12 octombrie. Se naște Profira. 1943. Se naște Anica, decedată după o lună, în același an. 1944, 21 august. Conform Certificatului de moarte, primit de familie post-mortem, moare, în urma unei explozii, tatăl Iordache, atunci nedemobilizat, aflat în trupele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fii primul în clasa I: limba română, matematică, Brașov, Romprint, 2005, 135 p. [63] CRISAN, MARIA; BADOI, PAULA; SILION, MARIA, PANDATIVUL auriu: carte școlară de limba româna pentru clasa a III-a, Slatina, Didactic Pres, 2005, 80 p. [64] CRISTEA, MARGHIOALA; IONELE, CAMELIA; DAVIDESCU, ALEXANDRINA, SOSETELE lui Ene: clasa I: carte școlară pentru învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2005, 80 p. [65] CROITORU, ALINA, Limba și literatura româna: Bacalaureat 2005, subiecte rezolvate pentru proba orala, subiecte de tip I, București, Humanitas
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
lector are în bibliotecă dosarul său, în care se păstrează foile de lectură). Unii cititori au rezumat peste 40 de lucrări, numărul celor ce au rezumat măcar 5 cărți este de 26. Iată, de pildă, o parte din lecturile sătencei Marghioala Gh. Buchir, de 26 de ani, căsătorită, cu un copil, absolventă a trei clase primare, care a citit în iarna lui 1928 un număr de 47 cărți: Beția de Virgil Arifeanu, Flăcări năbușite de I. Neagu, Nuvele de N. Dunăreanu
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
căsătorești“. Pe locul doi, cu 1 000 de taleri, se află Sultana, fata medelnicerului An drei, fina boierului. Cu 500 de taleri sunt înzestrate o serie de fete sărace și orfane, fiicele unor mici boieri sau negustori, apropiați ai boierului, Marghioala și Eufrosina, fiicele răposatului cămăraș Mihalache, copila serdarului Neculaie, cea a pitarului Iane, a lui Hagi Ioniță, (aceasta murind între timp, banii au fost dați altei fete), și, în fine, Marghiola, fiica Elenei Drugănească. Iată înzestrate dintr-un foc numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aparținea lui Costachi Sturdza și răzeșilor (59 cu pământ, 27 fără pământ și 23 foști clăcași); Obârșenii lui beizadea Al. Sturza și a răzeșilor, din care 40 răzeși erau cu pământ, 36 fără pământ și 60 foști clăcași; Lăleștii cucoanei Marghioala Gheuca și a răzeșilor - 96 cu pământ, 28 fără pământ și 41 foști clăcași; Fântânelele lui Tuduri și a răzeșilor - 16 aveau pământ, 10 fără pământ și 9 foști clăcași; Voineștii lui beizadea A. Sturdza și a răzeșilor - la Voinești-Boierești
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
omul de stat Mihail Kogălniceanu a venit pe lume „cu o moștenire sufletească" bogată, ceea ce i-a ajutat să-și fructifice avantajos aptitudinile politice și intelectuale, ajutat de talentul viguros și educația primită. Având ca nași la botez pe Domnița Marghioala Calimah, soția logofătului Grigore Sturdza și mama lui Mihail Sturdza, ajuns Vodă, Kogălniceanu, recomandat de nașa sa, intră sub protecția fiului ei care, în 1834, îl trimite împreună cu fiii săi Dimitrie și Grigore la învățătură în Franța. Acolo și la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Nadia. Ruptura dintre boierime și poporul de rînd, adusă în discuție mai înainte, este evidentă și în planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, „Costache țiganul, ajutor de bucătar, [...] se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul în brațe, urmînd-o în cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și încă cîțiva din domesticitate“ (1, 181). Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, „un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri“ care „știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri“ (1, 82), ca și Aizic cîrciumarul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția din bătrâni - Elena Sandu, Constanța Șerban, Catinca Tofan, Marghioala Gherase, Nelia Ifimie, Elena Pintilescu, Georgeta Baban sau Ada Bertea. DESCÂNTECELE Dată fiind nevoia zilnică de a-i ocroti pe oameni cât și pe animalele domestice, localnicii au învățat de la bunii și străbunii lor descântece de tot felul. Ca forme
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nadia. Ruptura dintre boierime și poporul de rînd, adusă În discuție mai Înainte, este evidentă și În planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, Costache țiganul, ajutor de bucătar, se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul În brațe, urmînd-o În cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și Încă cîțiva din domesticitate. Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri care știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri, ca și Aizic cîrciumarul, al cărui fond sufletesc
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un schit, deoarece hanul era bântuit de forțe malefice. Hangița "umbla cu farmece", avea un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de ochii "strașnici" ai cucoanei Marghioala, de întâmplările stranii: lipsesc icoanele, dar protagonistul își face cruce și cotoiul scoate "un răcnet"; hangița se uită în căciula flăcăului și cotoiul scoate un vaiet; ieșind pe poarta hanului, întâlnește o căpriță, o pune în desagă și calul se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
al realității, și în unul subiectiv, al fabulosului mitic, plan care tulbura subconștientul uman. Caragiale valorifică în această nuvelă mitul folcloric al vrăjitoarei malefice care tulbură mințile tinerilor. Cel care folosește practici vrăjitorești este pedepsit, așa cum se întâmplă cu hangița Marghioala și cu hanul ei mistuit de flăcări, sugerând iadul. Deși Mânjoală lăsase în urma lui numai datorii, Mânjoloaia, o femeie zdravănă, plătise datoriile, reparase hanul și acareturile, construise "un grajd de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
de piatră", avea bani și se descurca în afaceri. Ea avea calități diavolești. Într-o noapte, doi frați voinici au vrut să spargă ușa hanului; cel care a ridicat toporul "a picat jos" și a murit, iar celălalt a amuțit. Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică. În credințele populare se spune că pisica neagră este una din înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Marghioala era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", ceea ce explică idila cu Fănică. În credințele populare se spune că pisica neagră este una din înfățișările diavolului. Cotoiul de la han este un element al vrăjitoriei care înlesnește desfășurarea intimităților dintre cucoana Marghioala și Fănică. Mâncarea foarte gustoasă și vinul au calități afrodisiace. Rătăcind, după ce pleacă de la han, protagonistul cunoaște o altă înfățișare a diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]