1,107 matches
-
Dragoș Bucurenci Predau la o școală cu rromi care cer să fie marginalizați. Nu vor să scrie. O elevă mi-a spus: “Dna sunt țiganca și nu vorbesc cu românii.” Deci, unii și-o caută cu lumânarea. Dar, că peste tot, există și excepții. Nici nu vor să fie în rând cu civilizația
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
băgaseră în fața cozii, pentru a evita conflictele etc. Rromilor le prinde bine agresivitatea cu care se etalează. Așa obțin ce vor și așa o să facă și în continuare. Sunt o persoană destul de toleranță, nu sunt de acord cu a-i marginaliza sau agresă, dar astfel de campanii mi se par revoltătoare pentru că îmi cer mie, ca cetățean, să întorc și obrazul celălalt. Cred că ar trebui să se lucreze mai mult cu ei, nu cu noi, iar cu banii ăștia de la
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
au în cap decât Occidentul, deși nici n-au dat cu nasul de România. N-au încercat cu adevărat să facă ceva aici, firește punând osul la treabă, că ușor nu e nicăieri, în schimb se plâng întruna că sunt marginalizați și neînțeleși. Societatea românească nu i-a strivit, cum pretind ei vehiculând prefabricate de gândire de la televizor, pentru simplul motiv că nici n-au intrat într-un contact serios cu ea. Una e să părăsești țara la 40 de ani
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
adunată o întreagă viața de poet, al cărei parcurs îl putem urmări grație unui editor curajos și cam nepăsător față de propria afacere. Este cazul volumului Benedictus al lui Mihai Ursachi, scriitor de mare rafinament și de certă valoare literară, oarecum marginalizat în haosul de azi, un scriitor pe care generația tînără de cititori, dacă l-ar cunoaște, ar paria cu siguranță. Am scris de curînd despre un alt volum care adună opera de pînă azi a unui poet, Zestrea de aur
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
2002, care explică două momente cheie: confiscarea agendei cu însemnări personale în 18 iulie 1988 la aeroportul Otopeni, întîmplare care duce la o primă sancțiune profesională și scandalul din ianuarie 1989 în jurul manifestului gîndit de Petre Mihai Băcanu care o marginalizează definitiv într-un post de corector. Toate celelalte capitole sînt scrise între 1987 și 1989 și n-avem motive să credem că s-ar fi operat modificări esențiale în text. Senzația de la primele pagini, puse sub un titlu grațios oriental
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
de-a doua, nu mai puțin importantă, ar fi de creștere a încrederii reciproce între majoritate și minoritate. Cea de-a treia, poate cea mai importantă, ar fi că astfel reprezentanții extremismului românesc - gen PRM - și cei ai extremismului maghiar - marginalizați de UDMR - și-ar pierde treptat obiectul muncii. * Senatorul Nicolaescu a intrat cu mașina într-o turmă de oi, ne anunță Jurnalul național pe prima pagină a numărului 2676, invitîndu-ne să citim amănunte în pagina a doua. În pagina cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
Răzvan Mazilu, autor al unei excelente coregrafii autonome, ar fi adecvat-o mai precis la substanța piesei, fluența spectacolului ar fi avut de câștigat. Veselia scrâșnită a unui music-hall încropit printre sertarele cu morți îi dau dreptul tânărului atât de marginalizat de echipă să se considere personajul principal al propriei sale vieți. Nu e puțin lucru și această energie a visului alimentează, în starea de trezie, și sentimentul revoltei: Maler se opune când tovarășii lui de muncă vor să treacă la
Lor le pasă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14552_a_15877]
-
naționalismul extremist a amenințat să aibă un rezultat asemănător". Din ce în ce mai departe de democrație, drumul spre Tartaria dezvăluie adevărata miză a tot mai însinguratelor lumi - supraviețuirea statală și națională. în locuri precum Georgia oamenii se consideră " europeni " și suferă, simțindu-se marginalizați. Demonstrându-și din nou intuiția, Kaplan vorbește despre lărgirea politicii europene către această țară. (Si iată că, recent, România a propus ca în dezvoltarea relațiilor cu "noii vecini ai UE", Republica Moldova, Ucraina, Belarus si Balcanii de Vest, să fie inclusă
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
a treia categorie îi regăsim pe George Călinescu, Mihai Ralea, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu, dar și pe contemporanii noștri Eugen Simion și Andrei Pleșu. În mod natural, Gheorghe Grigurcu se simte solidar cu scriitorii demni și marginalizați din a doua categorie. În principiu, Gheorghe Grigurcu are dreptate. După cincizeci de ani de orwelliană rescriere a istoriei (literaturii) este vremea repunerii în discuție a cotei valorice a scriitorilor noștri clasici și mai puțin clasici. Este evident faptul că
Gheorghe Grigurcu par lui même by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14105_a_15430]
-
discuții dintre Matei Gall și Andrei Goldner. Cel dintîi a fost comunist, condamnat pentru activitate ilegală, deportat în Transnistria, unde scapă ca prin minune din masacrul comis de nemți și de calmîci la Rîbnița. După 23 august 1944 e repede marginalizat de un regim care-l dezamăgește. Se exilează în Israel și apoi în Germania. Andrei Goldner a fost un social-democrat convins, pe care cedarea Ardealului în 1940 l-a prins la Cluj. A fost recrutat într-o companie de muncă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
într-o companie de muncă forțată destinată de hortyști evreilor cu studii superioare. Ajungînd compania prin apropierea Vienei, Goldner evadează împreună cu mai mulți deținuți. Revenit în țară, nu e de acord cu fuziunea dintre partidul său și PCR, este exclus, marginalizat ca și Gall, exilîndu-se ulterior în Israel și Germania. Discuția dintre cei doi a început în vara lui 1997 și s-a încheiat în vara lui 1999, la Offenbach, unde au locuit amîndoi. Nu mai știu ce s-a mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
a unei zăbave în acea edenică zonă a începuturilor ființei, „adevărat arhetip, arhetipul fericirii simple”, cum zice Gaston Bachelard. Din timiditate, putem presupune, poetul așează sub lupa imaginarului d-sale ființele (în speță necuvîntătoare) și lucrurile (în speță cele depreciate, marginalizate), ajungînd a le percepe în imediat, fie și un imediat fabulos, fără distanța pe care o introduce psihologia maturității. Spre a-și disimula copilăria funciară care iscă stîngăcii și neaderențe, Brumaru își pune o mască. Masca senzualității care corespunde, în
Poezia lui Emil Brumaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13415_a_14740]
-
a-și juca rolul trebuie să-l stăpînească într-o cît mai mare măsură, iar presiunea acestei idealizări (existentă în orice interacțiune socială) e cu atît mai mare, cu cît performerul este într-o situație mai puțin privilegiată. Astfel, persoanele marginalizate prin apartenență etnică, sexuală ori de grup social sau cele cu deficiențe fizice resimt într-o măsură mult mai accentuată nevoia conformării la modelul ideal, aspect de care Goffman s-a ocupat într-un studiu din 1963 numit Stigma (tema
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
context socio-politic-cultural autorii incomodează într-un fel sau altul autoritățile. Teza publicistului în discuție este aceea potrivit căreia în paralel cu aceste culoare net delimitate au evoluat în perioada postbelică autori neîncadrabili în nici una din direcțiile „acreditate”, lăsați în umbră, marginalizați de critici, dar de la care se vor revendica optzeciștii, astfel încât vor fi recuperați în perioada imediat postdecembristă. Autorul ajunge astfel la discutarea ultimului deceniu al secolului trecut, pe care îl găsește sterp și dezamăgitor, câtă vreme în ceea ce privește proza a spulberat
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
reamintim și noi pe prodigiosul poet, ivit intempestiv, alături de M. Ivănescu, "gata făcut" precum un alt ( helio) centru, într-un sistem poeticesc ce părea integral guvernat de nichitolatrie. Să admitem că nici azi Dimov nu e încă suficient de cunoscut, marginalizat în conștiința publică, ocolit, chiar dacă nu fără respectuoase reverențe, precum un caz prea complicat ( alături de, bunăoară, Radu Petrescu, I. Negoițescu sau emulul său mențonat, M. Ivănescu), plantat în același loc totuși periferic ce i l-a hărăzit un regim ideologic
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
de Istorie Recentă - IRIR). Am scris în urmă cu cîteva luni despre cea dintîi carte, care analizează ca reprezentative pentru evoluța mediului rural românesc în ultimii 50 de ani două sate, unul de deal, Nucșoara, altul de cîmpie, Scornicești, unul marginalizat din cauza rezistenței opuse la începuturile comunismului, celălalt transformat în centru agroindustrial și declarat oraș în 1989, ca loc de naștere a conducătorului iubit; Nucșoara, consideră autorii, e un sat îmbătrînit, ros de conflicte de-acum istorice, din care tinerii au
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
Cu unii am stat de vorbă. Nu știe nimeni de ei, nu sînt disidenți recunoscuți. Sînt oameni pe care îi vezi pe stradă și nu-ți atrag atenția. Pînă în ^89 au fost anchetați de Securitate, după aceea au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în serios. Andreea Pora stă de vorbă cu fiecare dintre acești oameni zile în șir, le confruntă spusele cu probele. Îi scoate dintr-un anonimat insuportabil și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13944_a_15269]
-
Cu unii am stat de vorbă. Nu știe nimeni de ei, nu sînt disidenți recunoscuți. Sînt oameni pe care îi vezi pe stradă și nu-ți atrag atenția. Pînă în ^89 au fost anchetați de Securitate, după aceea au fost marginalizați social, pentru a nu li se auzi vocea, pentru a nu fi luați în serios. Andreea Pora stă de vorbă cu fiecare dintre acești oameni zile în șir, le confruntă spusele cu probele. Îi scoate dintr-un anonimat insuportabil și
Secretoasa elită de ieri a României by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13943_a_15268]
-
se spunea Securitate. Semnai de primire, când și când reveneai, pentru retușuri. Cunoscut al casei, intrai într-o lume ce furnizase o faimoasă replică personajului caragialian Tipătescu. Necruțătoare cu adversarii, pe care, după poftele diriguitorilor, aci îi extermina, aci îi marginaliza, de o manieră lucie, Securitatea era, în schimb, o mamă exemplară pentru cei care, încă din pruncie, îi supseseră cu lăcomie mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu mai târzii sosiți în primitoarele ei saloane cu pereți vătuiți. A fi semnat
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
nu mai există - după cum demonstrează Doyle - necesitatea unei superputeri militare pentru garantarea libertății și SUA devin, automat, „o democrație printre altele”. Or, de o asemenea eventualitate se tem elitele americane pentru că, dacă necesitatea unui hegemon-garant dispare, SUA ar putea fi marginalizate, motivul fiind situarea lor excentrică față de o Eurasie „suprapopulată și industrioasă, unde riscă să se concentreze întreaga istorie a unei lumi relaxate”. Temerea este deplin justificată pentru că în ultima parte a „secolului ideologiilor”, SUA - până atunci cea mai puternică și
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
al mapamondului, o globalizare impusă a „modului de viață american”, deși, la rându-i, acesta se transformă în contextul ascensiunii oligarhiei. America exploatează criza de tranziție generată de căderea totalitarismelor tocmai pentru că, altfel, dominația ei s-ar pierde, ar fi marginalizată într-o lume policentrică. Dar, SUA nu au nici forța militară, nici forța economică, nici strategia cea mai adecvată pentru a controla lumea. Militar, America trebuie să se rezume la specularea avansului tehnologic, absolut incontestabil și la menținerea unor baze
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
proustian - tratat asupra artei romanului sau unele cronici și evocări, Jurnal de epocă aduce pentru prima dată în fața cititorului studii ale lui Mihail Sebastian legate de problemele romanului românesc sau străin, articole de politică externă sau evocări ale Brăilei natale. Marginalizat de istoriile literare începând cu cea a lui G. Călinescu, Mihail Sebastian a fost repus în discuție o dată cu publicarea Jurnalului, în 1996, confirmând supoziția lui Ov. S. Crohmălniceanu cum că partea cea mai incitantă a operei autorului ar fi chiar
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]
-
marile orașe ale secolului XXI sînt în realitate formate din enclave gravitînd în paralel, în absența unui nucleu majoritar de presiune, și toate aceste grupuscule, cu dinamica lor individuală, îi fac în egală măsură obiectul studiului. Care sînt însă categoriile marginalizate pe care le inventariază în Fărîme, cioburi, așchii... Ruxandra Cesereanu? În mare, cele percepute ca diferite în raport cu un model social al stabilității: bandele underground, copiii străzii, șomerii și pensionarii, prostituatele și cerșetorii, persoanele abuzate, săracii, delincvenții și toxicomanii. Și ar
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
veleități literare. La început lucrează împreună în redacția "Almanahului literar", viitoarea revistă "Steaua", având ca redactori-șefi pe M. R. Paraschivescu, Geo Dumitrescu și, mai târziu pe A. E. Baconsky. Se străduiesc să readucă în viața literară contemporană pe Ion Agârbiceanu, marginalizat după instaurarea comunismului. Mircea Zaciu va dovedi o pasiune statornică pentru opera autorului Arhanghelilor, îngrijindu-se de reeditarea ei, scriind studii și prefețe și o temeinică teză de doctorat. în 1955, Ion Brad pleacă la București, unde va avea o
Dialog epistolar by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12753_a_14078]
-
demersul critic de la o mărturisire a scriitorului argentinian vizavi de propriile rescrieri: "un sport iresponsabil". Afirmația trimite explicit la un suport etic sau reclamă o justificare etică, nu una a conținutului și implicațiilor textului, ci a raportului cu textul. După ce "marginalizează" două dintre cele mai întâlnite critici care inculpă rescrierea postmodernă ca o utilizare imorală ("presupoziția originalității și autenticității textului literar" - percepută ca un simplu scrupul romantic și modern; "credințele noastre privind statutul deosebit al textului literar" - chestiunea, în perspectivă kantiană
Efectul Menard by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12301_a_13626]