6 matches
-
statut pînă la dispariția ei în 1918. Din 1804 a făcut parte din Imperiul Austriac, iar începând cu 1867 din uniunea reală a Austro-Ungariei în cadrul căreia Istria aparținea Cisleithaniei. La sfârșitul Primului Război Mondial, țara a fost anexată de Regatul Italiei. Capitala margraviatului a fost Poreč, care astăzi se află în Croația.
Margraviatul Istriei () [Corola-website/Science/337489_a_338818]
-
desemna totalitatea țărilor a caror coroană era deținută de Casă de Habsburg, respectiv de Casă de Habsburg-Lorena, între care se găseau atât țări din cadrul Sfanțului Imperiu Român (Arhiducatul Austriei, Comitatul Tirol, Ducatul Carintia, Ducatul Știria, Ducatul Salzburg, Craina, Regatul Boemiei, Margraviatul Moraviei, Silezia austriacă, Comitatul Gorizia și orașul Triest), cât și din afara lui (Regatul Ungariei, Regatul Croației, Regatul Slavoniei, Principatul Transilvaniei (1699), Regatul Galiției și Lodomeriei (1772), Bucovina (1774), Margraviatul Istriei (1797) și Regatul Dalmației). a fost oficial proclamat în anul
Imperiul Austriac () [Corola-website/Science/303416_a_304745]
-
Comitatul Tirol, Ducatul Carintia, Ducatul Știria, Ducatul Salzburg, Craina, Regatul Boemiei, Margraviatul Moraviei, Silezia austriacă, Comitatul Gorizia și orașul Triest), cât și din afara lui (Regatul Ungariei, Regatul Croației, Regatul Slavoniei, Principatul Transilvaniei (1699), Regatul Galiției și Lodomeriei (1772), Bucovina (1774), Margraviatul Istriei (1797) și Regatul Dalmației). a fost oficial proclamat în anul 1804 pe baza țărilor coroanei familiei de Habsburg-Lorena, care deținuse prin alegere din secolul XV până la în 1806 Coroană Sfanțului Imperiu Român și prin moștenire, de la sfârșitul secolului al
Imperiul Austriac () [Corola-website/Science/303416_a_304745]
-
de Boemia, germanii s-au extins către răsărit, întemeind regiuni de frontieră (mărci), aflate sub conducerea markgrafilor. La nord, acestea au început cu Meissen și Luzacia, la nord de care s-a constituit Marca Nordului, care avea să devină ulterior Margraviatul Brandenburg (inima viitorului Regat al Prusiei). Cel mai la nord s-a aflat inițial Marca Billungilor, din care până la urmă se vor forma ducatele de Holstein, Lauenburg, Mecklenburg și Pomerania Occidentală. La sud, au apărut Marca de Carniola, Marca de
Ducatele germane de origine () [Corola-website/Science/328075_a_329404]
-
erei Premyslid, deseori prinții cârmuiau toată Moravia sau doar părți, precum Olomouc, Brno, ori Znojmo, cu diverse grade de autonomie. Maximul autonomiei Moraviei a fost obținută în 1182, când împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederic I i-a dat statutul de margraviat, fiind condusă direct de împărat, independent de Boemia. Însă de atunci, Moravia a împărtășit aceeași istorie cu Boemia. Premyslizii dispar ca dinastie în 1306, iar din 1310, Ioan de Luxemburg devine rege al Boemiei. Moravia și Boemia vor rămâne deținute
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]
-
cu Boemia ca o posesiune Habsburgică până la sfârșitul Primului Război Mondial. Până în 1641, capitala Moraviei a fost localizată la "Olmütz" Olomouc, dar după ce a fost capturată de suedezi, a fost mutată la orașul mai mare "Brünn" Brno, care a rezistat în fața invadatorilor. Margraviatul Moraviei a avut propriul "zemský sněm" sau "Landtag" (dietă), ai cărei deputați erau aleși în adunări separate pentru germani și cehi. După descompunerea Imperiului Austro-Ungar în 1918, Moravia devine parte a Cehoslovaciei, (și a Protectoratului Boemiei și Moraviei în timpul ocupației
Moravia () [Corola-website/Science/299954_a_301283]