13,652 matches
-
un link Oameni asemenea lui Mihai te fac să lași privirea în pământ, când știi ca având mai mult decat “nimic”, ai realizat în viață mai puțin decât “nimic”. Frumoasă lecție! E o șmecherie mișto “Jos pălăria” de la Pro tv @ maria - atât. E foarte frumos Dragoș cum tu îți păstrezi linia și scrii despre lucruri frumoase și optimiste, în timp ce alții se plâng sau sunt supărați pe ceva aproape mereu, deși au atâția ochi îndreptați asupra blogurilor lor încât ar putea cu
Prieteni cu care mă mândresc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82691_a_84016]
-
Dragoș Bucurenci Ieri m-a chemat Ana Maria Caia să filmez un pilot al emisiunii “Marfă”, pe care o moderează Dragoș Bucur pe Realitatea TV. Încă nu se știe când se va difuza. Tema ediției: weblog-urile. Au mai fost Iulian Comănescu, blogger-ul de pe Hotnews, Brăduț Ulmanu, profu care
“Marfa” pe Realitatea TV by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83057_a_84382]
-
Karlsruhe; și atunci, și acum, la Constanța, Wyss l-a avut alături pe scenograful olandez Johannes Conene, artist ce dispune de o experiență scenică de excepțională abilitate, etalează o impresionantă economie a mijloacelor, de o putere a sugestiei ce se mariază gândului regizoral. Iar banda sonoră a spectacolului dobândește o prețioasă funcție orientativă de un puternic impact dramatic; a fost creată de un maestru al genului, anume de Oliver Belz, prezent pe multe dintre afișele spectacolelor de pe Broadway. Nu poți să
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
urîții ăștia îmi duc traiul și în iad?", m-am întrebat, privindu-i cum se-nghiontesc. "Doamna Marina...". I-auzi, mă cunosc. Peste capul unuia am văzut poarta mea cea roșie, proaspăt vopsită. Iadul e încă pe pămînt. Vocea lui Marie Laforet îmi sparge timpanele: "Je t'aime, je t'aime, j'aime ta voix qui me disfait je t'aime..."
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
le pune în mișcare", se declară inși realiști, respectabili, cu o morală solidă. Schnier, clovnul en titre cel mai lucid, e dimpotrivă, decăzut, sărac, și bețiv fără căpătâi, amoral și raisonneur. El suferă în mod autentic (din iubire pentru o Marie bigotă și nu prea inteligentă), și face silogisme amare. Sentimentele acestei ființe cu atâta nevoie de afecțiune au ceva de comedie, fericirea lui Schnier e simplă și seamănă cu o scenetă pentru două păpuși cuminți. El și Maria joacă cu
Clovnii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15445_a_16770]
-
ținînd seama de anii de lucru, premergători apariției): în 1984 s-a publicat, la Editura Odeon, dedicată special literaturilor străine, Slovník spisovatelö Rumunsko, elaborat de un mic colectiv de 4 persoane ( dintre care și L.V.) condus de profesoara de română Marie Kavkova, cunoscută la noi din anii ^50 cînd era o inimoasă atașată culturală a țării sale. Acest prim dicționar ceh al scriitorilor români, la rîndul său de mult epuizat, trebuia înlocuit cu altul care, în mod firesc, urma să aducă
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
iar Callas, cu siguranță, ar fi respins, "în viață", o asemenea propunere. Motivul verosimil ar fi fost că, în cinema, credibilitatea "fizică" e la fel de importantă ca vocea. Or, în film, personajul respinge proiectul pentru că nu i se pare "cinstit" să marieze interpretarea de acum cu vocea de pe vremuri! E discutabil! Pentru că magia cinematografului se hrănește tocmai din "falsul" montajului... Problema nu e că între voce și trup e o distanță de cîteva decenii, problema e de incompatibilitate a trupului cu personajul
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
cu un bobârnac și iată-l aruncându-se cu toată viteza peste schelărie, zbierând că președintele Mao e regele maimuțelor, maimuța de aur, ce vrea fericirea poporului, ta wei ren-mo xingfu, fericirea poporului de maimuțe, Bandar-Log. Exact așa se petrece, Marie, îi spui fetei lui Treize. Și cade. Gata, s-a terminat. Nu mai știi ce să spui, ești încurcat, îți aprinzi o țigară. Soarele a răsărit, incineratorul uriaș scoate dâre de fum negru în lumina zorilor, luminile lui strălucesc, parcă
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
mîinile lui Dinu Săraru. Tocmai acest vestigiu activ al epocii Ceaușescu, tocmai acest rinocer-șef a vrut să pună în scenă în teatrul său Rinocerii, ceea ce ar fi fost, s-o recunoaștem, o ironie prea din cale-afară". Cuvintele aparțin d-nei Marie France Ionesco și au fost publicate de revista 22 (numărul din 28 ianuarie-3 februarie). Ele sînt extrase dintr-o scrisoare deschisă adresată de fiica lui Eugène Ionesco d-lui Virgil Tănase, director al Centrului Cultural Român de la Paris, ca răspuns
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
de Ziua Internațională a Dansului. Apoi, perpetuarea unei mentalități din vremuri de tristă amintire, aceea de a nu consulta un juriu de specialitate, a dus la absențe nejustificate profesional. Spre exemplu, Petre Ciortea, Rodica Simion, Pușa Niculescu, Carmen Langa, Anne Marie Vretos - toți prime și primi balerini de valoare ai Operei bucureștene și, alături de ei, primii balerini ai Teatrului de balet Oleg Danovski din Constanța, care, de peste 30 de ani, duc faima dansului românesc în lume. De asemenea, a fost ignorată
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
au fost urmărite cu precădere de Victor Ioan Frunză în spectacol. Marius Bodochi și Florina Cercel acoperă schema personajelor. Lipsesc însă nuanțele, spiritul ludic - în special la Bodochi - o schimbare clară a registrelor, a relației diferite cu celelalte personaje - Regina Marie, Doctorul, Juliette, Guardul. Aici, funcționează scenic doar Irina Bîrlădeanu ca un contrapunct în Juliette, fata în casă, infirmiera și, atît cît rolul îi oferă, Marius Gâlea în Guard. Farmecul îi lipsește lui Marie (Gabriela Butuc) și nebunia cinică Doctorului (Viorel
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
a relației diferite cu celelalte personaje - Regina Marie, Doctorul, Juliette, Guardul. Aici, funcționează scenic doar Irina Bîrlădeanu ca un contrapunct în Juliette, fata în casă, infirmiera și, atît cît rolul îi oferă, Marius Gâlea în Guard. Farmecul îi lipsește lui Marie (Gabriela Butuc) și nebunia cinică Doctorului (Viorel Păunescu) de la felul în care spun textul. Mai departe este, de multe ori, la nivelul de figurație atitudinea lor. Nu trebuie însă omis efortul pe care l-au făcut avînd în vedere că
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
îl primi altfel, aproape vorbăreață și iscoditoare. Poate că părinții îi spuseseră de întâlnirea de la berărie, Mario speră ca ea să aducă vorba de asta ca s-o ajute să iasă din tăcerea aceea, însă ea prefera să cânte Rose Marie și puțin Schumann, tangouri de Pacho cu un ritm sacadat și plin de avânt, până când soții Mañara își făcură apariția cu fursecuri și malaga și aprinseră toate luminile. Vorbiră de Pola Negri, de o crimă din cartierul Liniers, de eclipsa
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
familie întreagă de ursuleți. Cel mai mare nu este cît palma. Au și nume, dar le-am uitat. Cîțiva sînt mici cît unghia de la degetul mic. Dorli mi-a dat și mie unul, îl închid într-o cutie cînd vine Maria la curățenie, să nu mi-l măture. Dorli are și o cutie cu haine de păpuși, confecționate de ea cînd era mică. Fabuloase. Le copia după albume de artă. Așa că are un "Rembrandt" și o "Saskia", adică doi ursuleți în
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Așadar, acolo, în platoul televiziunii naționale (nu una de cartier), reproducând la scară potrivită suprafața României, simpatica Mihaela Crăciun moderá cu un fel de veselie calmă o conversație la care participau (în ordine alfabetică, nu-i așa?): Adrian Cioroianu, Rose Marie Mociornița, Tudor Octavian, Horia Roman Patapievici, Dan Pavel, Sandra Pralong (- Cine-i doamna?, mă întreabă Haralampy în șoaptă, enervându-mă...) și Liviu Mihaiu - participantul din urmă fiind, conform nestrămutatului precept biblic, primul (la publicația "Academia Cațavencu"!)... Din nefericire, și suportând
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
își are obârșia în forța nădejdii lor, și, mai mult decât atât, în comuniunea lor cu Hristos. Păgânii identifică nădejdea creștinilor în înviere cu inima mesajului creștin, și de aceea se înverșunează atât de mult împotriva trupurilor martirilor<footnote Élise Marie Pinchon, „Bucuria la martirii din secolul al II-lea”, traducere de Simona Goicu, în rev. Altarul Banatului, Anul XI (L), Nr. 4-6, 2000, p. 6, 8 s.q. footnote> Asupriți pe nedrept și fără milă, mucenicii iertau și cereau îndurare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prea mare energie. în Ťabsolutť nu cred în nimic și deci organic n-am entuziasm pentru nimic; n-am nici un fel de talent literar și deloc fertilitate". Starea de spirit a tinerei românce se află la antipodul celei a celebrei Marie Bashkirtseff, care se dorlota într-o grațioasă satisfacție de sine: "Quand je serais morte, on lira ma vie que je trouve moi trčs remarquable". De altminteri, Jeni Acterian nu șovăie a se desolidariza categoric de predecesoarea sa din veacul anterior
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
a averii Gojdu - cotate azi la câteva miliarde de euro - ar trebui să solicite Ungariei să-și ceară scuze oficial pentru aceste masacre? Domnule Roncea, actualul prefect de Harghita le-a urat ”la mulți ani!” maghiarilor pentru ziua de 15 marie. Președintele PNL Sfântu Gheorghe depune coroane de flori în fiecare an de 15 martie. Cam ăsta e nivelul de cultură al celor care ”ne conduc”. Da, evident că România ar trebui să forțeze recuperarea averii Gojdu. În acest moment România
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
Integrativă, astfel încât aceste cursuri de formare să fie recunoscute la nivel european”, declară dr. Oana Maria Popescu, președintele Asociației de Cercetare, Consiliere și Psihoterapie Integrativă și directorul Centrului Psiho Blue. Informații suplimentare: www.psihoterapie-integrativa.eu Înscrieri și detalii: dr.oana.maria.popescu@gmail.com , tel. 0730.591.771 Persoană de contact Dr. Oana Maria Popescu 0730591771 dr.oana.maria.popescu@gmail.com Transmite, Drd. Tănase Tasențe Director General Plus Communication
Studenții și absolvenții pot obține Certificatul European de Psihoterapeut [Corola-blog/BlogPost/94323_a_95615]
-
Asociației de Cercetare, Consiliere și Psihoterapie Integrativă și directorul Centrului Psiho Blue. Informații suplimentare: www.psihoterapie-integrativa.eu Înscrieri și detalii: dr.oana.maria.popescu@gmail.com , tel. 0730.591.771 Persoană de contact Dr. Oana Maria Popescu 0730591771 dr.oana.maria.popescu@gmail.com Transmite, Drd. Tănase Tasențe Director General Plus Communication
Studenții și absolvenții pot obține Certificatul European de Psihoterapeut [Corola-blog/BlogPost/94323_a_95615]
-
Străin de toți, pierdut în suferința Adâncă a nimicniciei mele, Eu nu mai cred nimic și n-am tărie. Dă-mi tinerețea mea, redă-mi credința și reapari din cerul tău de stele, Ca să te- ador de-acum pe veci, Marie!, poezie învățată ( pentru că acea generație o memorase înainte de a intra în acel iad!) știută de oricare dintre supraviețuitotii închisorilor comuniste. Eminescu se roagă scriind, ori scrie rugându-se: “Privirea ta de milă caldă, plină, Îndurătoare - asupra mea coboară”, culminând cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
a ploaie. un scul de ceață se deapănă pe șipcile peretelui din care a căzut mortarul. uca merge în vârful picioarelor până în colțul unde lumina prăfoasă pătrunde prin lucarnă și decupează din umbre grele albastre lucrurile lăsate de wasil și marie hella și johann în devălmășie în podul de deasupra atelierului. se ghemuiește lângă cufărul cu mânere și colțare din alamă. împinge cu tălpile șanurile pentru cizme și suportul pentru pălării. strânge în jurul ei o perdea și rochia din catifea ciuruită
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
Și același băiat cântă din fluier, el cel atât de îndrăgit De păsările și urșii și lupii Pe care îi învățase a vorbi De răsunau mările, insulele și pădurile de "Tatăl Nostru" Iar visele toate le scrisese cu "Bucură-Te Marie" Ca să nu se rătăcească calea-n călătorii. "Anatolia - vopsea de ouă" scrie pe plicul micuț și norul cel roșu, verde, albastru, galben în care voi scufunda ouăle în Joia Mare. Deasupra lor vor răsuna apoi cele mai tainice și trainice
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/7782_a_9107]
-
rochiilor, extins la cel al modei, pare să rețină atenția și altor “repovestitori”, ca să spunem așa, ai lui Perrault. Într-un volum colectiv de la începutul secolului al XXI-lea, Poveștile lui Perrault revăzute de ... (Geneviève Brisac, Arnaud Cathrine, Catherine Cusset, Marie Darrieussecq, Ariane Gardel, Daniel Picouly, Yann Queffélec, Vincent Ravalec, Lydie Salvayre, Martin Winckler) - apărut la editura La Martinière, 2002, Catherine Cusset rescrie aceeași poveste, jucîndu-se cu numele personajului și titlul bucății, care devine Eva Podan. Acțiunea e plasată în contemporaneitate
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
acestuia misterul celuilalt sex, pîndit și amenințat de curiozitatea feminină, tot așa cum, simetric, Meluzina, cu taina ei, e amenințată de violenta curiozitate masculină. Poate cea mai recentă și mai interesantă, sub aspectul jocului, rescriere a lui Barbă Albastră o dă Marie Darrieussecq care, în citatul volum colectiv din 2002, scrie un fel de litanie în si condițional, o performanță lingvistică, între altele, demnă de pana unui Queneau. Desfășurînd, într-o amețitoare cascadă, o multitudine de situații și identități, ce sînt in
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]