35 matches
-
valea Siretului ; - Lunga - capătul tarlalei de la Târlă până la Siret; - Lungul Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Nicoleta Neagoe, care săruta focos în aroma murăturilor și a celorlalte rezerve pentru iarnă. De altfel, Nicoleta s-a ridicat odată la ora de romană, nu în epoca de strălucire a pantofilor ciocați, mai târziu, și a rugat-o pe Marineasca, profesoară în pragul pensiei, îndrumătoarea cenaclului literar, să-i explice cuvântul labagiu, pe care băieții îl pronunțau mereu când se certau sau când se încăierau și pe care bunica ei nu fusese în stare să i-l descifreze. În clasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
se încăierau și pe care bunica ei nu fusese în stare să i-l descifreze. În clasă au răsunat chicoteli, și ce chicoteli!, privirile noastre (inclusiv ochii puțin strabici) au învelit-o ca firele de mătase pe bietul cocon, iar Marineasca i-a răspuns sever stai jos, dragă, io nu ofer definiții pentru măscări. Nicoleta se înroșise ca un gogoșar, ochii puțin strabici licăreau triumfător și căutau ochii mei prezbiți, comparația cu gogoșarul ducea vrând-nevrând cu gândul la murături, murăturile inspirau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cum e și cîinele Kita, cum e Fifi, pisica, dama de tomberoane, una din victimele care-au suferit fiindcă nu se găseau Kitikat, Whiskas și nisip absorbant. Colorați și gălăgioși sînt ceilalți, Coșuță, Cristos, Florin, Angelica, Nicoleta, Stăneasca, de matematică, Marineasca, de română. Unii au pase trăznet și iubiri clandestine, alții teorii sforăitoare și idealuri șifonate. Unii se luptă pe (lîngă) stadioane, ceilalți predau patriotismul. Lumea lor, a acestora din urmă, o destramă titluri de capitole în răspăr: Tata n-a
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
grup de vârstnici s-au dus în curtea bisericii de alături, care, sub coroanele unor tei bătrâni și rămuroși, avea instalate bănci. Printre cei de față se aflau învățătorii Mihai Amza din Arnăuțeni, Gheorghe Marinescu din Sobăreni, Vasile Popescu din Marinești, Florea Vasilescu din Bușteni, Mircea Nistorescu din Negrui, iar în mijlocul lor, povestind mereu spre satisfacția celorlalți, Șerban Șerbănescu. Toți arătau îmbătrâniți înainte de vreme și purtau pe figuri crisparea determinată de situația în care se aflau, aceea de a nu fi
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
am fost de câteva ori la tine în casă, dar te-ai schimbat mult de-atunci, și a râs cu satisfacție în timp ce zguduia din umăr brațul lui Licuță, apoi dând mâna cu fiecare și recomandându-se: „Horia Șelaru, învățător la Marinești”. - Așa este. În plus, la noi în casă se vorbea mult despre dumneavoastră pe vremea aceea. Dar cu ce treabă pe aici? a fost amabil Licuță. - Am băiatul care dă concurs pentru o catedră de matematică în Oraș. - Cine e
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
să fie dat afară din liceu și eu din învățământ, că ne luaseră la ochi organele de partid, când ziceam că am scăpat de una, am dat peste alta. - Unde ziceți că funcționați dumneavoastră? l-a întrerupt Vasile Untaru. - La Marinești, a spus cu mândrie Șelaru. Eu am înființat școala agricolă de acolo, și din aia era să mă ia dracu’. - Păi cum? Asta le-a fost răsplata? Horia a povestit cum a intrat el în dizgrația organelor de partid de la
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
totuși, că ți-au dat drumul! Să nu crezi că nu mă bucur pentru asta! Dar uite că domnul Miereanu a fost ridicat de la treierat, și nici nu se știe pe unde este, Ghiță Marinescu de la Sobăreni, Vasile Popescu de la Marinești, Florea Vasilescu de la Bușteni sunt închiși înaintea dumitale și nu se știe nimic nici de ei, a revenit Aneta Neamțu în discuție. În timp ce se apropiau, s-au întâlnit cu alte grupuri, al învățătorilor din Stupăreni, apoi cu cel din Codreni
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa () [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
a venit în permisie. Te-ai întâlnit cu Cella? Nu, cu mama ei. Viorel are la dispoziție doar cinci zile, apoi pleacă din nou pe front. Duminică se căsătoresc. Fac o mică petrecere la Sinaia, la casa de vacanță a Marineștilor. Crezi că poți veni? Da, în mod normal nu cred că poate interveni ceva. Ofițerul blond și perechea lui piruetează elegant pe parchetul ceruit în ritmul unui melancolic tangou argentinian. Fata, cu ochii voalați și capul lipit de umărul tânărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Cella privește către Viorel cu ochi verzi plini de neliniște, abil mascată sub forma unor glume cu iz amar. Un hohot de râs strident sparge murmurul conversațiilor. Aparține lui Iorgu Licheardovici, ai cărui părinți se aflau în vizite atât cu Marineștii, cât și cu doamna Hagiaturian. Acesteia din urmă, familia Licheardovici îi era extrem de recunoscătoare pentru că datorită relațiilor ei din lumea înaltă, făcuse să fie mușamalizat un scandal jenant ce lega numele lor cu vinderea unor cantități însemnate de grâu deficitar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Dar iată că, într-o bună zi, s-au auzit iar două voci dincolo de perete, în camera lui Damian: cea a bătrânei, pe care o cunoșteam, și o voce de femeie tânără, cu izbucniri sonore și râsete stridente. Era fiica Marineștilor, de a cărei existență habar n-aveam, care sosise din provincie, în vizită la mama ei. Fata lui Damian, o blondă înaltă cu trăsăturile subliniate de un machiaj violent, avea un fel de a se purta și o ținută care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
la om ci ca de la frate la frate.... A fost grozava epocă a încercării numită de Căpitan pădurea cu fiare sălbatice care a durat din toamna anului 1937 până în miezul lui 1940. Mii de legionari uciși de Călinești, Benglii, Moruzofi, Marinești în beznele nopții. Nu uciși, ci torturați, martirizați, fripți pe jăratec, arși cu vitriol. Căpitanul, cu el Nicadorii, Decemvirii, Clime, Banea și mulți, nenumărați și-au găsit moartea năpraznică în această prigoană. Luminișul, care s-a ivit pentru o clipă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
18 sate printre care și o localitate numită Valea Viilor. Ea se afla între Fetești-Oraș și Buliga, sus pe câmp unde acum este plantația de viță-de-vie a IAS Fetești (Archiva Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, dosar 1, filele 36-37) - Apud Marineasca, V., Vighi, D., Rusalii ’51, Timișoara: Editura Marineasca, 1994, 231 și Dubău, D., Op. cit. La inițiativa Societății Române Regale de Geografie apare Dicționarul geografic al județului Ialomița, editat în 1897, la Tipografia și legătoria de cărți „Viitorul”, Târgoviște; satul Fetești
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Valea Viilor. Ea se afla între Fetești-Oraș și Buliga, sus pe câmp unde acum este plantația de viță-de-vie a IAS Fetești (Archiva Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, dosar 1, filele 36-37) - Apud Marineasca, V., Vighi, D., Rusalii ’51, Timișoara: Editura Marineasca, 1994, 231 și Dubău, D., Op. cit. La inițiativa Societății Române Regale de Geografie apare Dicționarul geografic al județului Ialomița, editat în 1897, la Tipografia și legătoria de cărți „Viitorul”, Târgoviște; satul Fetești apare la pp. 126-128. Cartierul a început să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
4 Brătești 16,7 Cetatea 14,3 Bulbuceni 10,8 Aluniș 19,2 Dealu Spirei 11,0 Câlnic Stejerei 23,5 Câlnic 6,4 Didilești 10,8 Hodoreasca 8,5 Pinoasa 7,6 Crușeț Valută 7,6 Miericeaua 12,2 Marinești 16,1 Măiag 7,7 Slamnești 10,7 Crușeț 7,2 Bojinu 12,4 Urda 17,7 Mierea 2,5 Slăvuța 13,1 Hurezani Hurezani 17,7 Totea de Hurezani 5,2 Pegeni 12,8 Busuioci 12,1 Plopu 16
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
22 aprilie 1980 în localitatea Horjești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Ucraina, regiunea Cernăuți, raionul Novoselița, satul Costiceni. (3.500/2006) 10. Calaraș Vladimir, fiul lui Serafim și Lidia, născut la data de 28 iulie 1979 în localitatea Marinești, Republica Moldova, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, regiunea Cernăuți, raionul Noua Sulița, satul Costiceni. (1.605/2004) 11. Caprița Laura, fiica lui Iurie și Silvia, născută la data de 20 aprilie 1979 în localitatea Tiraspol, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
ORDIN nr. 3.062/C din 9 noiembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217044_a_218373]
-
Cojmănești Bolboși Magherești Arcăni Covrigi Borăscu Măru-Cetate Arjoci Croici Bucșana Mierea Baia De Fier Danciulești Bustuchin Miericeaua Barza Dealu-Viilor Buzești Mosteni-Logrești Bălănești Gură Menții Calapăru Păișani Bălcești Hălăngesti Călugăreasa Pocruia Bălești Larga-Țirioi Călugăreni Tg - Logrești Bărbătești Lihulești Chiciora Topești Bengești Marinești Chiliu Valea Mare Bercești �� Măiag Cîrciu Vînăta Bibești Menții Din Dos Cîrligei Vîrtopu Bircii Miculești Cleșnești Bîlta Mielușei Cloșani Bîltișoara Nămete Costeni Bobaia Negoiești Costești Bobu Negomir Crețești Boca Obîrșia Curteana Boroșteni Orzu Dobrana Botorogi Piscoiu Drăgotești Brădiceni Piscuri Dumbrăveni
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Bărbătești, Musculești, Petrești, Socu Comuna Bâlteni Sate: Bâlteni, Cocoreni, Moi, Peșteana-Jiu, Vlăduleni Comuna Brănești Sate: Brănești, Brebenei, Bădești, Capu Dealului, Gilortu, Pârâu Comuna Căpreni Sate: Căpreni, Aluniș, Brătești, Bulbuceni, Cetatea, Cornetu, Dealu Spirei, Satu Nou Comuna Crușeț Sate: Crușeț, Bojinu, Marinești, Mierea, Miericeaua, Măiag, Slămnești, Slăvuța, Urda de Jos, Văluța Comuna Dănciulești Sate: Dănciulești, Bibulești, Hălăngești, Obârșia, Petrăchei, Rădinești, Zăicoiu Comuna Fărcășești Sate: Fărcășești, Fărcășești-Moșneni, Peșteana de Jos, Rogojel, Roșia-Jiu, Timișeni, Valea Cu Apă Comuna Hurezani Sate: Hurezani, Busuioci, Pegeni, Plopu
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și descendenții de la al patrulea rang s-ar fi căsătorit între ei reconfigurând un clan unitar. Astfel încât din cei doi frați Ion și Badea Lungu ar fi descins apoi toate neamurile de moșneni din Dobridor: Lunguleștii, Măgurenii, Negrețeștii, Dinuleștii, Zamfireștii, Marineștii ș.a. Mai mult, încă de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea dobridorenii se considerau, cu convingere, a fi toți rude mai mult sau mai puțin apropiate. Legenda se bazează pe o realitate certă, atestată documentar, care nu are însă deloc vechimea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
dintre care:<br> Bărbați - 355<br> Femei - 418 Componentă pe naționalități: Satul Bilicenii Noi - localități în raza de 10 km: 2 km - distanță directă pînă la Satul Mîndreștii Noi din raionul Sîngerei;<br> 4 km - distanță directă pînă la Satul Marinești din raionul Sîngerei;<br> 4 km - distanță directă pînă la Satul Lipovanca din raionul Sîngerei;<br> 5 km - distanță directă pînă la Satul Bilicenii Vechi din raionul Sîngerei;<br> 5 km - distanță directă pînă la Satul Sîngereii Noi din raionul
Bilicenii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305201_a_306530]
-
Marinești este un sat din cadrul comunei Sîngereii Noi din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Pagini din trecutul și prezentul satului Marinești, raionul Sangerei Localitatea dată este înregistrată oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Marinești este un sat din cadrul comunei Sîngereii Noi din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Pagini din trecutul și prezentul satului Marinești, raionul Sangerei Localitatea dată este înregistrată oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei și doar la 12 km de orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei și doar la 12 km de orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici se numără exact 5 km până la Marinești. Satele de hotar- Mandreștii Noi și Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a lungul traseului se întinde o alee de nuci. În centrul satului
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
primii locuitori ai satului se numără familiile Marza, Breazu, Velenciuc, Pătrașcu , oameni hărnici, cuminți și buni gospodari. În anii următori s-au mai stabilit cu traiul și alți heceni-Țaranu, Hobjila, Oboroc, Bubulici, Chiorescu, Lisnic, Bantuș, Rogojina ș.a. Dintotdeauna locuitorii satului Marinești au ținut mult la denumirea satului natal moștenita de la proprietarul acestei bucăți de pământ... Pe parcurs componentă etnică a populației s-a schimbat considerabil. În anii următori zeci de familii au venit din diferite localități ale Moldovei. Din Plopii Dondușenilor-
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
noi, renovarea cantinei și a holului, amenajarea sălii de festivități și a celei de sport, asigurarea cu calculatoare, televizoare, literatura și mobilier pentru bibliotecă școlară și a cabinetului metodic. În prezent pe băncile școlii studiază 153 elevi. Pe teritoriul satului Marinești, care face parte din comuna Sangereii Noi din a 1970, nicicând nu s-a aflat sediul primăriei, deaceea populația a beneficiat de atenția și grijă administrației publice locale în măsura posibilităților acesteia . Gospodăria ,Progres, la care a aderat satul Marinești
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]