35 matches
-
totuși, că ți-au dat drumul! Să nu crezi că nu mă bucur pentru asta! Dar uite că domnul Miereanu a fost ridicat de la treierat, și nici nu se știe pe unde este, Ghiță Marinescu de la Sobăreni, Vasile Popescu de la Marinești, Florea Vasilescu de la Bușteni sunt închiși înaintea dumitale și nu se știe nimic nici de ei, a revenit Aneta Neamțu în discuție. În timp ce se apropiau, s-au întâlnit cu alte grupuri, al învățătorilor din Stupăreni, apoi cu cel din Codreni
Harta comandantului. Proză, de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/harta-comandantului-proza-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339241_a_340570]
-
grup de vârstnici s-au dus în curtea bisericii de alături, care, sub coroanele unor tei bătrâni și rămuroși, avea instalate bănci. Printre cei de față se aflau învățătorii Mihai Amza din Arnăuțeni, Gheorghe Marinescu din Sobăreni, Vasile Popescu din Marinești, Florea Vasilescu din Bușteni, Mircea Nistorescu din Negrui, iar în mijlocul lor, povestind mereu spre satisfacția celorlalți, Șerban Șerbănescu. Toți arătau îmbătrâniți înainte de vreme și purtau pe figuri crisparea determinată de situația în care se aflau, aceea de a nu fi
Ultimii proscrişi. Fragment din romanul în curs de apariție „Coroana oțetarului” de Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/ultimii-proscrisi-fragment-din-romanul-in-curs-de-aparitie-coroana-otetarului-de-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339664_a_340993]
-
am fost de câteva ori la tine în casă, dar te-ai schimbat mult de-atunci, și a râs cu satisfacție în timp ce zguduia din umăr brațul lui Licuță, apoi dând mâna cu fiecare și recomandându-se: „Horia Șelaru, învățător la Marinești”. - Așa este. În plus, la noi în casă se vorbea mult despre dumneavoastră pe vremea aceea. Dar cu ce treabă pe aici? a fost amabil Licuță. - Am băiatul care dă concurs pentru o catedră de matematică în Oraș. - Cine e
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/puntea-magarului-fragment-de-roman-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
să fie dat afară din liceu și eu din învățământ, că ne luaseră la ochi organele de partid, când ziceam că am scăpat de una, am dat peste alta. - Unde ziceți că funcționați dumneavoastră? l-a întrerupt Vasile Untaru. - La Marinești, a spus cu mândrie Șelaru. Eu am înființat școala agricolă de acolo, și din aia era să mă ia dracu’. - Păi cum? Asta le-a fost răsplata? Horia a povestit cum a intrat el în dizgrația organelor de partid de la
Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa by http://revistaderecenzii.ro/puntea-magarului-fragment-de-roman-ion-r-popa/ [Corola-blog/BlogPost/339240_a_340569]
-
Bărbătești, Musculești, Petrești, Socu Comuna Bâlteni Sate: Bâlteni, Cocoreni, Moi, Peșteana-Jiu, Vlăduleni Comuna Brănești Sate: Brănești, Brebenei, Bădești, Capu Dealului, Gilortu, Pârâu Comuna Căpreni Sate: Căpreni, Aluniș, Brătești, Bulbuceni, Cetatea, Cornetu, Dealu Spirei, Satu Nou Comuna Crușeț Sate: Crușeț, Bojinu, Marinești, Mierea, Miericeaua, Măiag, Slămnești, Slăvuța, Urda de Jos, Văluța Comuna Dănciulești Sate: Dănciulești, Bibulești, Hălăngești, Obârșia, Petrăchei, Rădinești, Zăicoiu Comuna Fărcășești Sate: Fărcășești, Fărcășești-Moșneni, Peșteana de Jos, Rogojel, Roșia-Jiu, Timișeni, Valea Cu Apă Comuna Hurezani Sate: Hurezani, Busuioci, Pegeni, Plopu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
22 aprilie 1980 în localitatea Horjești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Ucraina, regiunea Cernăuți, raionul Novoselița, satul Costiceni. (3.500/2006) 10. Calaraș Vladimir, fiul lui Serafim și Lidia, născut la data de 28 iulie 1979 în localitatea Marinești, Republica Moldova, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, regiunea Cernăuți, raionul Noua Sulița, satul Costiceni. (1.605/2004) 11. Caprița Laura, fiica lui Iurie și Silvia, născută la data de 20 aprilie 1979 în localitatea Tiraspol, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217044_a_218373]
-
și descendenții de la al patrulea rang s-ar fi căsătorit între ei reconfigurând un clan unitar. Astfel încât din cei doi frați Ion și Badea Lungu ar fi descins apoi toate neamurile de moșneni din Dobridor: Lunguleștii, Măgurenii, Negrețeștii, Dinuleștii, Zamfireștii, Marineștii ș.a. Mai mult, încă de pe la sfârșitul secolului al XIX-lea dobridorenii se considerau, cu convingere, a fi toți rude mai mult sau mai puțin apropiate. Legenda se bazează pe o realitate certă, atestată documentar, care nu are însă deloc vechimea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
cimitirul vechi, accesibil prin două porți de lemn tradiționale, dinspre apus și răsărit, databile odată cu biserica. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Sânculești și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Chituci, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
se află în cătunul Marinești, fost Brabiri, din localitatea Olteanca, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1906 și poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Se distinge prin dimensiunile mari și asemănarea cu bisericile de zid din zonă. Pictura murală interioară este
Biserica de lemn din Olteanca-Marinești () [Corola-website/Science/322345_a_323674]
-
dintre care:<br> Bărbați - 355<br> Femei - 418 Componentă pe naționalități: Satul Bilicenii Noi - localități în raza de 10 km: 2 km - distanță directă pînă la Satul Mîndreștii Noi din raionul Sîngerei;<br> 4 km - distanță directă pînă la Satul Marinești din raionul Sîngerei;<br> 4 km - distanță directă pînă la Satul Lipovanca din raionul Sîngerei;<br> 5 km - distanță directă pînă la Satul Bilicenii Vechi din raionul Sîngerei;<br> 5 km - distanță directă pînă la Satul Sîngereii Noi din raionul
Bilicenii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305201_a_306530]
-
prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Chituci și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Sânculești, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Marinești este un sat din cadrul comunei Sîngereii Noi din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Pagini din trecutul și prezentul satului Marinești, raionul Sangerei Localitatea dată este înregistrată oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Marinești este un sat din cadrul comunei Sîngereii Noi din raionul Sîngerei, Republica Moldova. Pagini din trecutul și prezentul satului Marinești, raionul Sangerei Localitatea dată este înregistrată oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei și doar la 12 km de orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
oficial în anul 1932. Se află la o distața de 18 km de la centrul raional Sangerei și doar la 12 km de orașul Bălti. De la drumul național Balți-Sarateni, pe traseul Mandreștii Noi - Cotiujenii Mici se numără exact 5 km până la Marinești. Satele de hotar- Mandreștii Noi și Sangereii Noi. E o așezare pitoreasca cu relief de câmpie, scăldata în verdele dens al pomilor roditori din preajma caselor de locuit. De-a lungul traseului se întinde o alee de nuci. În centrul satului
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
primii locuitori ai satului se numără familiile Marza, Breazu, Velenciuc, Pătrașcu , oameni hărnici, cuminți și buni gospodari. În anii următori s-au mai stabilit cu traiul și alți heceni-Țaranu, Hobjila, Oboroc, Bubulici, Chiorescu, Lisnic, Bantuș, Rogojina ș.a. Dintotdeauna locuitorii satului Marinești au ținut mult la denumirea satului natal moștenita de la proprietarul acestei bucăți de pământ... Pe parcurs componentă etnică a populației s-a schimbat considerabil. În anii următori zeci de familii au venit din diferite localități ale Moldovei. Din Plopii Dondușenilor-
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
noi, renovarea cantinei și a holului, amenajarea sălii de festivități și a celei de sport, asigurarea cu calculatoare, televizoare, literatura și mobilier pentru bibliotecă școlară și a cabinetului metodic. În prezent pe băncile școlii studiază 153 elevi. Pe teritoriul satului Marinești, care face parte din comuna Sangereii Noi din a 1970, nicicând nu s-a aflat sediul primăriei, deaceea populația a beneficiat de atenția și grijă administrației publice locale în măsura posibilităților acesteia . Gospodăria ,Progres, la care a aderat satul Marinești
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Marinești, care face parte din comuna Sangereii Noi din a 1970, nicicând nu s-a aflat sediul primăriei, deaceea populația a beneficiat de atenția și grijă administrației publice locale în măsura posibilităților acesteia . Gospodăria ,Progres, la care a aderat satul Marinești pe la începutul anilor 70, a dat în exploatare o grădiniță de copii, dotată cu cele necesare și amenajată conform cerințelor timpului. Alături de educatori și dădace, precum și de neobosita lor șefa, Ludmila Bubulici, micuții s-au aflat în siguranță, având o
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
fiind în stare avariată, s-a demolat. Brigadă de tractoare a fost ,privatizata, de oameni foarte șmecheri. Tehnică agricolă a nimerit în mâinile unor ,îndrăzneți, care au uitat cu desavirsire de comunitate și de obligațiuni. La ora actuală tinerii din Marinești își petrec timpul liber la casa de cultură din Sangereii Noi, în clădirea căreia se află și o sală de sport, renovată recent cu suportul financiar al Suediei. Sătenii se bucură de diverse servicii oferite de Oficiul poștal, aflat în
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
Anatolie. Toate lucrările efectuate în folosul bisericii au fost săvârșite de către enoriașii locali sub egida Serafimei Țonov, adevărat ctitor al acestui locaș de cult. Dacă pe timpuri există linia de hotar între satele învecinate, astăzi între satele Sangereii Noi și Marinești ea nu mai există, căci satele s-au alipit demult, insă necesitatea pentru construcția noilor case e la fel de mare ca și în anii precedenți. Dat fiind că primăria nu mai are în rezervă terenuri pentru construcție, tinerii își cumpără locuințe
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
fost trimis cetățeanul Sincovschi Ivan pentru a pune umărul la extragerea cărbunelui pentru front. Spre sfârșitul războiului toți ostașii au revenit la vatră. În prezent numele lor stau înscrise pe o placă comemorativa, instalată în anul 2005 în curtea gimnaziului Marinești. Câțiva locuitori din sat au avut nenorocul să-și facă datoria față de patrie pe timp de război în rândurile Armatei Române: Pelevaniuk Axentie, Perju Petrea, Perju Vasile, Ciornîi Dumitru. Ultimul, căzând în prizonierat, s-a aflat aproape trei ani în
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
de familii numeroase au emigrat, gasindu-și o altă patrie peste ocean: Rahlov, frații Ciobanu, Iriciuk, Lachei, Coșmari, Bostan Fiodor și Bostan Petru, Plămădeala, Perju, Rotari, Școlnic ș.a Ca și în multe alte localități rurale, în februarie 2001 la Marinești se deschide OMF. Doar 3 asistente medicale - Cibotari Eugenia, Pelevaniuc Nina, Gorbuli Natalia, alături de medicul Percic Eduard își dau toată grijă și osteneală pentru sănătatea oamenilor. Dacă e să vorbim de tehnologiile informaționale, acestea au pătruns adinc în localitate. Circa
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
ecologic, 3 balansoare, 2 cumpene, o măsuță, 2 carusele și 2 tobogane.Tot aici s-au plantat câteva zeci de copaci decorativi: brazi, mesteceni, tuia. La umbră salciilor pletoase își vor petrece timpul într- un perfect anturaj rural micuții satului Marinești. Longevitatea acestui teren va depinde nu doar de calitatea accesoriilor oferite de europeni, dar în cea mai mare măsură, de atitudinea grijulie a locatarilor față de ele. Avînd în vedere poziția geografică a localității date și luind în considerație factorul unei
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
calitatea accesoriilor oferite de europeni, dar în cea mai mare măsură, de atitudinea grijulie a locatarilor față de ele. Avînd în vedere poziția geografică a localității date și luind în considerație factorul unei natalități stabile, putem afirmă cu certitudine că satul Marinești are perspective pe viitor . La mulți ani cu demnitate, sat natal! Să-ți fie mereu treaza conștiința și memoria!
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
la om ci ca de la frate la frate.... A fost grozava epocă a încercării numită de Căpitan pădurea cu fiare sălbatice care a durat din toamna anului 1937 până în miezul lui 1940. Mii de legionari uciși de Călinești, Benglii, Moruzofi, Marinești în beznele nopții. Nu uciși, ci torturați, martirizați, fripți pe jăratec, arși cu vitriol. Căpitanul, cu el Nicadorii, Decemvirii, Clime, Banea și mulți, nenumărați și-au găsit moartea năpraznică în această prigoană. Luminișul, care s-a ivit pentru o clipă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dar iată că, într-o bună zi, s-au auzit iar două voci dincolo de perete, în camera lui Damian: cea a bătrânei, pe care o cunoșteam, și o voce de femeie tânără, cu izbucniri sonore și râsete stridente. Era fiica Marineștilor, de a cărei existență habar n-aveam, care sosise din provincie, în vizită la mama ei. Fata lui Damian, o blondă înaltă cu trăsăturile subliniate de un machiaj violent, avea un fel de a se purta și o ținută care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]