69 matches
-
era Eliza, fugise de lângă el pe scenă și-și striga cu disperare iubitul, pe un oarecare Walter de care-i povestise poetului că fusese primul ei amorez. Era îmbrăcată într-o rochie albă, transparentă, ca balerinele de la Teatrul Mic, formele marmoreene ale corpului i se ghiceau printre fâlfâirile rochiei... Îngenunchiase între coriști și-și striga bărbatul cu disperare. Ce voce, ce grație, ce talent de declamație pe fondul unei muzici de Chopin! Poetul a întins mâinile spre ea, strigând înnebunit: „Eu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
manual modern de istorie antică (națională și universală), un ghid de orientare în labirintul istoriei. E Coloană spiritualității românești deszăvorâtă, incandescentă, tumultuoasă, iradiantă, e o înnobilare a neamului românesc. «Columna lui Traian» a făcut posibilă înălțarea dacilor din imensul cilindru marmorean pe Coloana Infinită a neamului românesc și de acolo spre Coloana Cerului. Nu este oare curios faptul că revista Asociației Culturale Constantin Brâncuși a fost denumită Coloana Infinitului ? Am putea spune că Ionel Cionchin, ca și Constantin Brâncuși au înălțat
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
istoriile acestor oameni ai Bisericii, de întâmplările cărora le-au fost protagoniști în existența lor, iar pe de alta, de iscusința tâlcuirii lor și înveșmântării în slovă, după însăși spusa autorului în predoslovia cărții. Dar toate portretele, în dăltuirea lor marmoreană, de la cel al Părintelui Patriarh Daniel, deschizător al cărții de față, până la cel ce închide volumul, al Părintelui Ioan Iordăchescu, „Sacerdotul de vocație întru îndelungă slujire“ din ținutul natal al Fălticenilor, au ceva din substanța miezoasă de sens a unei
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451983646.html [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
simbolul calului de lirica europeană, unde Germain ... IX. ELISABETA IOSIF POARTA COSMICĂ, de Elisabeta Iosif , publicat în Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016. POARTA COSMICĂ În blițurile fascinante ale nopții cerului Delfinul albastru îmbrățișat de Jupiter Înoată în striațiile marmoreene - Inele cafenii printre râuri înstelate... Jupiter, zeul cel bun, ne guvernează Învârtindu-se maiestos pe ax vertical Ademenindu-ne ca un cântec de sirenă În noaptea de Crăciun. Noul An sosește Cu lentile roz vede lumea terestră Din spectacolul universului
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
An sosește Cu lentile roz vede lumea terestră Din spectacolul universului înstelat Oferind aștrii-mii din Cornul abundenței. Planeta se transformă iar după amurg... Citește mai mult POARTA COSMICĂÎn blițurile fascinante ale nopții ceruluiDelfinul albastru îmbrățișat de Jupiterînoată în striațiile marmoreene -Inele cafenii printre râuri înstelate...Jupiter, zeul cel bun, ne guverneazăînvârtindu-se maiestos pe ax verticalAdemenindu-ne ca un cântec de sirenăîn noaptea de Crăciun. Noul An soseșteCu lentile roz vede lumea terestrăDin spectacolul universului înstelatOferind aștrii-mii din Cornul abundenței
ELISABETA IOSIF by http://confluente.ro/articole/elisabeta_iosif/canal [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
limbaje literare în dulcea noastră scriere> a limbii române de azi. Adrian Botez, primul la contraatacul desantului de aici, după ce a stat și într-o temniță interioară, până ce a evadat prin 1998 în volumul cu acel titlu, este un autor marmorean de insomnie, lângă havuze de amărăciuni, trăind glorii bizantine și sonete colecții de răni. „Să nu lăsați să se cicatrizeze/ Vreodată rana bietului Poet!/ Ar fi lumina-n lume să-nceteze,/ Copacul să înghețe în portret.../ Veniți de luați lumină
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
când a apărut copilul, l-am prins în mâinile mele, l-am ridicat și am întrebat doar: - Este băiat sau fată? - Fată, a răspuns ea. Tot fără să-i văd fața. Și apoi m-am trezit. Decor de un alb marmorean, inefabil și impalpabil, de parcă m-aș fi rupt dintr-un grup statuar, ca să-mi reiau locul printre pământeni. Totul părea atins de aripa unui înger, ca un ideal de frumusețe la care știi că nu vei ajunge, oricât te-ai
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Visele_10_0.html [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
limbaje literare în dulcea noastră scriere> a limbii române de azi. Adrian Botez, primul la contraatacul desantului de aici, după ce a stat și într-o temniță interioară, până ce a evadat prin 1998 în volumul cu acel titlu, este un autor marmorean de insomnie, lângă havuze de amărăciuni, trăind glorii bizantine și sonete colecții de răni. „Să nu lăsați să se cicatrizeze/ Vreodată rana bietului Poet!/ Ar fi lumina-n lume să-nceteze,/ Copacul să înghețe în portret ... /Veniți de luați lumină
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
Bacău, 2013 Volumul de față - o blândă invocație între rostit și nestostit, un fel de strigăt în șoaptă, prelungire de suflet între un anotimp și altul, mai teafăr, mai alcătuit. Pe plaja acestui anotimp - lucruri și stări nepereche: o liniște marmoreană care ia formă de strigăt, „lilieci cu bucăți de lună sub aripi”, umbra iubirii dintâi care e aidoma celei din urmă, nelipsitele castele de nisip (cine nu și-a ridicat, măcar o duzină?) - un dor răscolit (și răscolitor) - dincolo de memoria
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
nu mai erau la locul lor. Nu mai vedeam! Închipuiți-vă că în acele clipe de admirație totală, tâlharii fugiseră din orbitele mele, aruncându-se în decolteul doamnei ca niște lupi hămesiți. S-au agățat cu toate genele de rotunzimile marmoreene, mușcând lacom din ele. Cu toate eforturile mele disperate, n-am reușit să-i smulg din netezimea sânilor dumneaei. Apoi, pișicherii, s-au dat ca pe tobogan în valea adâncă dintre sâni.Ca niște obraznici ce sunt, au coborât pe sub
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1411934619.html [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
Acasa > Poezie > Credinta > ELISABETA IOSIF POARTA COSMICĂ Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 2188 din 27 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului POARTA COSMICĂ În blițurile fascinante ale nopții cerului Delfinul albastru îmbrățișat de Jupiter Înoată în striațiile marmoreene - Inele cafenii printre râuri înstelate... Jupiter, zeul cel bun, ne guvernează Învârtindu-se maiestos pe ax vertical Ademenindu-ne ca un cântec de sirenă În noaptea de Crăciun. Noul An sosește Cu lentile roz vede lumea terestră Din spectacolul universului
ELISABETA IOSIF POARTA COSMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2188 din 27 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1482876022.html [Corola-blog/BlogPost/364161_a_365490]
-
1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Către sulamita părul tău s-a surpat peste privirile mele și mi-a electrizat ochii mei orbi am băut clipa fericit uitându-mă rătăcit într-o imensă carcasă de lumină glesnele-ți luminau marmorean și din gură-ți curgeau fragi erai și nu erai tu poate o întâmplare a ființei mele rătăcită prin basmele copilăriei care mi-a izbit tâmpla de stele seara când ne-am întânlit ți-am turnat aurul lunii în cap
CĂTRE SULAMITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1434610408.html [Corola-blog/BlogPost/352918_a_354247]
-
-i!... Mitică se uită scurt la ceas... (“Atlantic” mecanic adus “de-afară”, ceas cu ale cărui cifre și limbi fosforescente a vrăjit-o și a determinat-o pe viitoarea-i soție să-i flituiască pe toți pretendenții la mâna-i marmoreană, la toată alcătuirea-i gingașă, chiar diafană, de lungă și apetisantă libelulă)... și constată/decide că a sosit marea clipă a micului dejun! Lasă foarfecul și gândurile în vie și pleacă în pas ostenit, dar destul de vioi, la căruță și
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) by http://balabanesti.net/2014/03/15/un-om-si-un-magar-de-buna-voie-la-vie-iiiiii/ [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
fi mai bine amănunțit analizate și apoi au fost cuprinse in Corpusurile de inscripții ale lui Greuterus și ale lui Teodor Mommsen care, calificându-i truda de epigrafist și mai ales cea de copist i-a zis - ,,de o exactitate marmoreană”. Este primul autor ne-roman care vorbește în termeni elogioși de poporul transilvan, de asuprirea lui, și descrie hora - care are și sens de țară - cum o descrisese și Aristofan în corul dansant din „Thesmophoriile”‘ și cum o va descrie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ranisstorum/ [Corola-blog/BlogPost/93455_a_94747]
-
esență de tec etalează discret perdele de tul azuriu, prelungire firească de cer siniliu, iar negura nopții e-ndepărtată de faldul greu al mătăsii ivorii din draperii. Și gardul?! Vai, gardul înalt de-un metru, e-o-mpletitură de piatră, marmorean filigran, capodoperă neegalată de ceva similar de pe aceeași stradă. Trec mereu privind cu interes de peste drum atitudinea vilei, în plinul zilei, calmă, grandioasă și-atât, da, atât de frumoasă! Dar azi, exact azi, descopăr către amiază, că farmecul casei a
INTRIGA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1485679375.html [Corola-blog/BlogPost/382831_a_384160]
-
1960 s-au deschis platformele de exploatare ale actualei cariere. Inițial, exploatarea se făcea în felii orizontale, descendent și cu fâșii longitudinale. În prezent, tăierea marmurei se face cu „filo" și cu haveze cu discuri. În această zonă calcarele cristaline marmoreene au o dezvoltare maximă și apar în formă masivă în culori albe, cenușii și roz: Din această marmură s-au realizat multe construcții în Imperiul Austro-Ungar, între care și "Palatul Băncilor" din Viena. Marmura de Rușchița a fost folosită și
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
formă de pâlnie săpate de apă în zonele calcaroase, acestea fiind o atracție deosebită pentru iubitorii naturii. În acest sens, interesantă este Valea Șoimului care este bogată în dolomit alb stratificat, calcare închise la culoare dispuse în plăci și calcare marmoreene. Rețeaua hidrografică este reprezentată prin Valea Crișului Repede, râu care traversează teritoriul comunei Negreni pe direcția E - V. Crișul Repede primește ca afluenți: pâraiele din Valea Neportocului Valea Caselor Valea Negrii Valea Făgădăului În arealul geografic al comunei Negreni este
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
și istoriile civilizațiilor arhetipale din toate ariile planetei, îndeosebi (după cum arată și numele mișcării, de la pelasgo-thracul „munte al muzelor“, Parnas) din Hellada. În spiritul parnasienilor, Antichitatea capătă culori vii, picturalul, vizualul dominând totul: nimfe cu sâni albi, coborând din ținuturi marmoreene, cu corpuri mlădioase, îmbietoare, de culoarea petalelor de trandafir, împrăștiind parfumuri, mai ales de liliac, levănțica, roze, cu îmbrățișări grațioase, într-o muzică misterioasă a lirelor, cu apariția bacantelor într-un „triplu delir“ etc. Parnasienii abordează problemă îmbogățirii rimelor „mării
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
plouat, ultimele au fost tot așa de fierbinți ca la București. Camera mea dă în grădină, spre răsărit și dincolo de grădină e coasta dealului, cu case rare și verdeață multă. Un mesteacăn îmi râde în fiecare dimineață cu coaja lui marmoreană, stropită de frunziș verde. Hotelul e extrem de liniștit și gol. Eu și magistratul de vis-à-vis. Încolo, excursioniști care poposesc pe câte o noapte, în treacăt, cu automobilele. Nici un bucureștean în Sighișoara. Și asta e foarte bine. Un singur om mă
Câteva contribuții la bibliografia lui Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5651_a_6976]
-
vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui Crăciun. Notă 3- Părăul Băii se numește așa deorece trecea prin perimetrul unei băi =(exploatare minieră la zi=carieră de piatră (calcar marmorean)) care a fost deschisă o dată în 1918 de niște italieni (și când un inginer a spus că aceste zăcăminte erau cunoscute de pe vremea romanilor,conform spuselor unor băieși care au lucrat atunci la baie) , a doua oară prin ’48-’49
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
închisă datorită condițiilor foarte costisitoare de exploatare (descopertă apr.17 m, zăcămîntul cobora, curent electric lipsă, transportul prin târâre vreo 12 km pe drum de pământ),deși calitatea rocii era foarte bună atît ca aspect căt și ca stare. Calcarul marmorean de aici este de culoare( nuanță) maro-gri-vișinie, cu vinișoare de diferite nuanțe de gri, textură compactă (cristalină), spărtură concoidală, foarte rezistent (având un conținut destul de mare de siliciu) și un coeficient de tărie destul de mare =12-15. Notă 3- Pe platoul
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
drum prin pornituri, sa început amenajarea văii și a drumului pe vale, fiind necesar la: - transportul lemnelor în cantități industriale de la Naltu (tăierile și transportul cu caru sau căruța până la Brănișca au durat zeci de ani), - accesul sătenilor, - transportul calcarului marmorean de la cariera din sat. Notă 4-Odată cu începerea lucrului "la pădure" a început și o creștere demografică mult mai mare față de celelalte perioade prin venirea în sat a mai multor persoane. Modul de vorbire, intonație, forma, graiului local din sat
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ireversibile. Apoi, blugii jerpeliți Dolce & Gabbana și tricoul galben, se contopesc cu decorul cel argintiu, fabulos. Poetul face și acesta un pas, în lateral, schimbându-și fulgurant unghiul de observație. Mai mult decît suficient, pentru ca aglomerarea holografică ordonată, de edificii marmoreene clasice, să dispară și ea, dizolvată în eter, reintrându-și în drepturi depline, peisajul cel mai anodin, comun: Stradela ocolitoare, a Muncii, prima de la colțul din stânga, de lângă potcoava cochetă, survolată de discul selenar, a stadionului municipal. Și astfel, purcelușii cei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
tablou!”. Doar că, în momentul în care se aprindea lumina, mâna actorului - nu mai știu dacă era Toni Grecu ori Grețcu - era îndreptată spre „tabloul” cu Nicolae Ceaușescu, agățat parcă dintotdeauna pe scena Casei Studenților! Îmi amintesc și acum fețele marmoreene ale activiștilor, securiștilor și profesorilor conformiști din acea sală. Sigur, textul fusese cenzurat, dar cum ar fi putut cenzura punerea în scenă? Slavă Cerului, toți politrucii au fost atât de speriați, încât au acoperit toată povestea. Sunt dintre fericiții care
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
E foarte interesant să constatăm că în viziunea lui Eminescu, acest simbol al neutralității supraerotice e descris, pe lângă notele bărbătești, cu note de feminitate: „păr de aur moale”, „umerele goale” și „marmoreele brațe”. În tot restul poesiei lui, aceste brațe marmoreene sunt atribuite femeilor pe care le cântă poetul. În viziunea Luceafărului, descoperim, deci, același procedeu artistic pe care îl întrebuințează Leonardo da Vinci în reprezentarea simbolului androgin al veșniciei. Geniile se întâlnesc nu o dată la această limită extremă a viziunii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]