5,243 matches
-
aer liber, așa cum era odată Măgura Buzăului, Mircea Bochiș i-a adăugat, în ideea diversificării legăturilor instituției muzeale cu spațiul artistic, și componente care se consumă în interior, în sala de expoziție sau în sala de proiecție. Astfel, sculpturii în marmură i s-au asociat Salonul Internațional de Gravură mică, Salonul Internațional de Mail-Art, Salonul Internațional de Ticket-Art și Festivalul Internațional de Film experimental, singurul de acest fel din Europa răsăriteană și unul dintre puținele din lume, la a cărui primă
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
De atfel, nici n-am fost la București. Eram la țară, la Leresti, satul natal al lui Vasile Milea. Tot ce-mi aduc aminte e ziua când l-au înmormântat. Dealurile erau albe de la caschetele forțelor speciale, mormântul era din marmură neagră, întreaga solemnitate cu care Vasile Milea era condus pe ultimul drum avea pentru mine mai multă concretețe decât semnificația unor cuvinte precum „martir”, „sacrificiu”, „masacru”, pe care le tot auzisem la televizor. Dar când ne-am întors la București
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
arta romană, fântâna expusă pe pardosea având ghizdul cam de trei metri și ceva, concretețea existenței atât de civilizate în raport cu Oceanul măreț, însă ilogic, ignar; pavimentele piețelor și caselor turburător de prezente cu urme de pași ce plisară abia vizibil marmura de pe jos împodobită cu chenare florale, animaliere; sala cu busturile marilor bărbați de stat romani, un adevărat tribunal al buletinelor de identitate clasice chemate spre audiere, ori confruntare cu omul modern atent mai mult la ce le lipsește capetelor ilustre
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
sala cu busturile marilor bărbați de stat romani, un adevărat tribunal al buletinelor de identitate clasice chemate spre audiere, ori confruntare cu omul modern atent mai mult la ce le lipsește capetelor ilustre... câte o ureche, nasul rupt, ochiul de marmură holbat, pleznit de cine știe ce lovitură. Fizionomii roase de timp, desfigurate, lucrate de timp ca de propozițiile scurte, nervoase ale lui Tacit înmuindu-și stiletul în apă tare, umanizând portretul printr-un defect, sau când singulariza caracterul printr-un verb picat
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
Sau, împrumutînd temperatura scăzută a monumentelor în care se presupune turnat, consemnează o "beție rece", un "timp boreal" prin care se străvede aceeași ispită a imobilității citită pe termometru: "Îți amintești/ Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți/ într-un deșert care a stat mai demult/ sub apăsarea apelor./ Gestul tău încremenise la jumătatea/ dintre întîmpinare și rămas-bun,/ ochii aveau liniștea unui sanctuar de gheață" (ibidem). Evident, clima algidă, înghețul
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
V-am scris o scrisoare cu toți scriitorii care au trecut prin închisorile din România. Lista era întocmită de G. Ionițoiu. Un grup de scriitori trebuia să redacteze ultima variantă a celor care urmau să fie înscriși pe placa de marmură a monumentului. De atunci nu mai am nici o veste! Și iată! Au trecut deja doi ani!..." (repetăm: Scrisoarea deschisă e datată 1997!). Să fie oare emoționantul proiect comemorativ blocat pentru totdeauna? (Va urma)
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
de ud ce era cam de zece ori, de parcă număra. Leandru, care încă din copilărie purta numele de Radaca și Miljko, luase de mic pilda bunicului și a unchiului în ale zidăriei. Era priceput în ale dulgheritului și în cioplitul marmurei; știa să dea o mînă de ajutor la înrămarea icoanelor, și mai avea și darul înnăscut de a împodobi ușor și repede stupii cu picturile sale, sau de a înhăța roiul de albine. Pe arșiță, în vremea postului de vară
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Dunăre pînă în trapeza din munți a despotului caldă încă și acolo era ruptă și împărțită cu sare scoasă din Zrnovo. - Toți suntem zidari - îi spunea deobicei lui Leandru, la cină, bunicul Cihoric - doar că nu ne e dată o marmură neobișnuită pentru zidire: ore, zile și ani, iar visul și vinul sunt mortarul. Toți suntem zidarii timpului, alungăm umbrele și prindem apa în buric; fiecare își zidește din ore casa sa, fiecare își înalță din vreme prisaca sa și-și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
casa sa, fiecare își înalță din vreme prisaca sa și-și culege mierea sa, ținem timpul în burduf ca să ne stîrnească focul. Așa cum în pungă sunt amestecați ducații cu creițarii, ca oile albe și negre, așa și în zidirile noastre marmura albă și neagră stau amestecate. Și vai și amar de cel căruia arama din pungă i-a înghițit aurul, ori nopțile i-au mîncat zilele. Va zidi pe nevreme și pieziș... Leandru, care asculta toate astea și care gîndea mereu
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
în timp ce înaintam, că depășeam limitele casei și că intram într-un alt spațiu. Înaintam sub un plafon înalt cu stucaturi distruse, iar pe pereți erau tablouri vechi înrămate artistic, oglinzi moderniste cu nori orbi, iar pretutindeni te întîmpinau statuete de marmură și porțelan pe piedestaluri, unele cu capul spart și pline de praf; am simțit mirosul mobilierului rînced și mi-am amintit de părinții Susanei care fuseseră foarte bogați. Mobilele grele, din mahon, păreau niște corpuri masive, de neurnit, parcă dușmănoase
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
de bună credință, cinstiți și de ispravă. Se țineau conferințe la Fundația Regele Carol - care acuma pe nedrept se numește doar Fundația Națională, suveranul fiind exoflisit de propria lui ctitorie: placa de pe frontispiciu distrusă în timpul războiului, a fost refăcută din marmură roșie, dar a "devenit" doar "națională’ fără să mai poarte numele cititorului care a cumpărat și terenul și pe care a clădit din banii lui această Fundație; în fața ei - s-a și uitat - i s-a ridicat statuia ecvestră a
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
la Regimentul 4 Roșiori "Regina Maria". A venit războiul care m-a mobilizat fiind trimis ca magistrat la Curtea Marțială din Odessa - un oraș splendid, pe țărmul Mării Negre, admirabil, franțuzesc; era plin de case princiare, cu scări cu trepte de marmură ce coborau până în mare. O frumusețe! La Operă se pregătea intens premiera "Cyrano de Bergerac" cu Ion Iancovescu, și eram nerăbdător să-l aplaud... când s-a întâmplat o uriașă tragedie la Odessa - o explozie la comandamentul care se afla
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
toate s-au risipit în rîsul sardonic al clovnului/ luna se scutură de viermi pe somnul păstorilor// veacul e din ce în ce mai hain/ memoria e fără de mantie adunîndu-se-n cheaguri de frig// iar eu/ încă o dată și încă o dată// am murit în murmurul marmurei/ de o mie de ori" (Lied). După cum se extinde asupra unor factori ai civilizației, din dorința s-ar zice de a-și satisface un impuls posesiv, dar și dintr-un snobism al imaginarului pliat pe tehnică și pe citadinism: "imaginația
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
Fălticeni, ca să-și tămăduiască singurătățile aproape copleșitoare și să se îngrijească de veșnicia sa. Adică nu numai în cimitirul de la Oprișani, unde-și dorm somnul de veci părinții și soția sa și unde-l așteaptă mormîntul de el cioplit în marmură, ci și de muzeul, ce nu-i zămislit doar din sculpturile și desenele sale, ci în întregul său este fructul gîndirii și simțirii lui. Revenind acasă, la Fălticeni, s-a simțit ușurat, despovărat de grijile ce păreau să-l strivească
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
acum, este localitatea Cărbunari de lîngă Baia Mare, iar personajele care au animat-o sînt sculptorii Mircea Bochiș, Aurelian Bolea, Ioan Deac-Bistrița, Mihai Istudor și Laurențiu Mogoșanu, alături de omul de afaceri Victor Florean, proprietarul unor cariere și al unei fabrici de marmură care nu funcționează doar în clipurile publicitare. Pentru a da și o altă dimensiune unei afaceri prospere, acesta a pus la dispoziția artiștilor, în cadrul unui simpozion cu un caracter integral privat, materialele și fondurile necesare, împreună cu tot ceea ce presupune o
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
tot ceea ce presupune o asemenea acțiune. Rezultatul acestei întîlniri, pe care a intermediat-o și a organizat-o din punct de vedere artistic Mircea Bochiș, sînt cele cinci lucrări care au fost deja amplasate în vecinătatea fabricii de placaje din marmură. 1999, între neîncredere și speranță Cînd, cu un an în urmă, în satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmură, reacțiile au
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
placaje din marmură. 1999, între neîncredere și speranță Cînd, cu un an în urmă, în satul Cărbunari din Maramureș, la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmură, reacțiile au fost amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmură și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilată la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
la o depărtare de vreo douăzeci de kilometri de Baia Mare, se încheia prima ediție a unui simpozion privat de sculptură în marmură, reacțiile au fost amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmură și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilată la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și încearcă să pună în valoare noblețea materialului dincolo de utilitatea lui, nu a fost nici mică și nici de
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmură într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei înseși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului său. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că, de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul extinderii și al retehnologizării fabricii de marmură, s-a încheiat încă o ediție a simpozionului. Ba, mai mult decît atît, relația producției cu arta s-a diversificat aici spectaculos și chiar în aceste momente se pun bazele unei instituții unice în spațiul cultural românesc, anume se lucrează
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele acestei ediții sînt în același timp unitare și fără diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. 2000 sau momentul sedimentării Simpozionul privat de sculptură în marmură de la Cărbunari, jud. Maramureș, a mai încheiat, de curînd, o ediție: cea de-a treia. Chiar dacă par a reprezenta o istorie scurtă, cei trei ani care au trecut de la debutul acestei acțiuni constituie un segment ieșit din comun al culturii
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
construcție aproape utopică, la marginea ficțiunii, și care, pe deasupra, nu a apelat la nici una dintre sursele de finanțare publice sau specializate. Finanțatorul unic și exclusiv este, așa cum deja se știe, chiar proprietarul simpozionului, Victor Florean, directorul general al SC ,,CMC Marmura Internațional" SRL Cărbunari. Pornit inițial dintr-un sentiment mai degrabă de disconfort în fața unui material nobil, cum este marmura, a cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul de o maximă coerență, îmbrăcînd și o riguroasă
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
sau specializate. Finanțatorul unic și exclusiv este, așa cum deja se știe, chiar proprietarul simpozionului, Victor Florean, directorul general al SC ,,CMC Marmura Internațional" SRL Cărbunari. Pornit inițial dintr-un sentiment mai degrabă de disconfort în fața unui material nobil, cum este marmura, a cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul de o maximă coerență, îmbrăcînd și o riguroasă formă instituțională. Gîndită ca o fundație cu activitate muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a proaspătului Muzeu de Artă Contemporană ,,Victor Florean". Acum, ca și în edițiile trecute, au fost invitați patru sculptori din țară, alături de care a lucrat, ca de obicei, și realizatorul nemijlocit al acestui simpozion, managerul lui
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]