72 matches
-
următorul profil: la 108 m altitudine se află un lumașel calcaros alcătuit numai din valve de mactre mici chersoniene rău păstrate; între 115 și 140 m altitudine se întâlnesc alunecări de teren în care se văd nisipuri argiloase și argile marnoase; urmează între 140 și 160 m altitudine, o alternanță de nisipuri argiloase, argile nisipoase, strate de argile vinete sau gălbui, argile vinete compacte și nisipuri cu hornblendă. Între 163 și 180 m altitudine se întâlnesc argile nisipoase și nisipuri argiloase
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
APELE SUBTERANE. Apele subterane reprezintă un agent modelator al scoarței, întrucât modifică unele proprietăți ale rocilor de bază și ale depozitelor superficiale, influențând, prin aceasta, comportamentul lor față de acțiunea unor agenți modelatori. Astfel, îmbibarea cu apă a rocilor argiloase și marnoase, provoacă scăderea frecării interioare a acestor roci, le măresc plasticitatea și favorizează alunecarea unor mase de roci sub acțiunea forței gravitaționale. În felul acesta, apele subterane influențează manifestarea alunecărilor de teren, unele dintre cele mai spectaculoase procese morfogenetice. Prin însăși
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
însăși prezența sa, apa subterană poate provoca creșterea considerabilă a greutății unor mase de roci, favorizând declanșarea acelorași procese (alunecări de teren). Structura geologică variată ca facies petrografic, alternanța păturilor permeabile și impermeabile, ca și caracterul lentiliform al formațiunii argilo - marnoase sunt cauzele care explică neregularitatea poziției pânzelor de apă din bazinul Lohan. La aceasta este necesar să adăugăm că adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
întrerupte prin fragmentarea scoarței de eroziunea torențială. Numărul acestor pânze de ape variază, datorită structurii geologice neuniforme și lipsei de continuitate a stratelor freatice. În general, se poate spune că la contactul dintre complexul nisipos superior și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cum ar fi: Radimna, Liuborajdea, Toronița, Tișovița, Bahna. Apar și litosoluri calcarice pe versanții calcaroși puternic înclinați (Alibeg, Cazane etc.), pe creste sau măguri (Stancilova, Corhanu Mare, Bigăr). Regosolurile sunt soluri neevoluate formate pe materiale parentale afânate (depozite loessoide și marnoase, depozite lutoase și lutonisipoase și produse de alterare ale rocilor detritice miocene sau ale rocilor compacte). Apar pe versanți cu înclinare puternică, pe racorduri de terasă, culmi înguste, în arealul solurilor evoluate.Se asociază cu cernoziomuri și eutricambosoluri pe versanții
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Terenuri decopertate / excavate și taluzuri artificiale (debleu) - W predominant în sol în roci moi (substrat molasic) în roci dure 1 2 3 caracteristicile solului sau a rocii nisipoase la lutoase luto-argiloase la argiloase neconsolidate sau slab consolidate nisipo-lutoase argilo- marnoase compacte acide și intermediare bazice A B A B A B Poziția fitoclimatică M – stațiuni din regiunea de muncei (FD4, FM1 și FM2) WM1A WM1B WM2A WM2B WM3A WM3B D – stațiuni din regiunea de deal (FD1, FD2 și FD3) WD1A
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de ajutor și arbust; 100 Sl (Sm, Cd) pe substrate nisipo-lutoase cu carbonați de calciu - WD2A; 100 Ct (Ll, Pd, Po, Sâ), pe substrate marno-argiloase, taluzuri care nu permit plantarea speciilor arborescente; 25 Pi.n 75 Ct, pe substrate predominant marnoase; R1=Pi+Ct; R2=Ct. 50 Mj (Vi.t, Ul.t, Sl) 50 Ll (Pd, Po, Sâ) – în condiții de textură luto-argiloasă la argiloasă, conținut ridicat de schelet sau de carbonați. -Tehnici de împădurire : Tg (Ta, Tb) 0,75/3 m + Gr.o (între șirurile de Tg sau
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
1 în cazul compozițiilor “d” si "e" WD(C)2B 2DW2 5DW2 9DW1 100 Ct (Ll, Pd, Po, Sâ) 25 Pi.n 75 Ct 50 Mj (Vi.t,Ul.t, Sl) 50 Ll (Pd, Po, Sâ) c.pe substrate marno- argiloase ; d, e.pe substrate predominant marnoase; R1=Pi+Ct; R2=Ct. 125, 138 Terenuri decopertate de stratul de sol și taluzuri de debleu în roci dure.Nu se fac lucrări de împădurire. WD3A, WD3B Nu se fac lucrări de împădurire Nu se fac lucrări de împădurire Regiuni de câmpie, coline
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
suprafața sitului nu se constată în prezent acest gen de afectări, acestea sunt prezente în zona mai largă, a Văii Visei și local și pe versanții pârâului Calva. Fenomenele sunt favorizate de natura substratului parental, slab coeziv, luto- nisipos, argile marnoase, luturi, marne, nisipuri. Prezența substratului marnos dispus oblic, favorizează degradarea terenului prin procese de eroziune - rupturi și alunecări de teren. Presiune: Scăzută A.6. Presiune actuală K. Procesele naturale biotice și abiotice K03. Relații interspecifice faunistice K03.03. Introducere a unor boli
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
prezent acest gen de afectări, acestea sunt prezente în zona mai largă, a Văii Visei și local și pe versanții pârâului Calva. Fenomenele sunt favorizate de natura substratului parental, slab coeziv, luto- nisipos, argile marnoase, luturi, marne, nisipuri. Prezența substratului marnos dispus oblic, favorizează degradarea terenului prin procese de eroziune - rupturi și alunecări de teren. Presiune: Scăzută A.6. Presiune actuală K. Procesele naturale biotice și abiotice K03. Relații interspecifice faunistice K03.03. Introducere a unor boli - patogeni microbieni K04. Relații interspecifice ale
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264029]
-
până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și laterale. Aceste eroziuni duc la supraînălțarea șesurilor de pe văile pâraielor, provoacă însemnate pagube în agricultură și alte sectoare ale economiei, prin accentuarea instabilității
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care alimentează lacurile de acumulare și naturale (T IV) 3069,37 74 2A Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T.II 930,42 23 2H Arboretele situate pe terenuri alunecătoare (T II) 56,33 1 2I Arboretele situate
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
care alimentează lacurile de acumulare și naturale (1.1C - 3069,37 ha), protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2A- 930,42 ha), arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H - 56,33 ha), arboretele situate pe terenuri cu
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
sărace în calciu și cu reacție alcalină datorită conținutului de sulfați de sodiu (valea râului Jijia în regiunea Vlădeni și în aval de confluența cu râul Bahlui). ... – Cernoziomurile caracterizează stepa și silvostepa fiind formate pe substraturi lutoase, luto-argiloase, argiloase și marnoase. Pe interfluviile Prutului sunt prezente cernoziomuri levigate, iar pe versanți cernoziomuri propriu - zise. ... – Soluri cenușii (silvestre) apar pe versanți și sunt formate pe depozite loessoide, nisipuri sau marne. ... – Podzolurile sunt cernoziomuri degradate și ocupă suprafețe reduse pe versanți și pe
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
planurile de management, în zona de protecție integrală (TI) și încadrările secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
TI- R0NPA0933- Parcul Național Defileul Jiului, ca încadrare principală și încadrările secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Total U.P. I Murga Mare 240,00 100 De menționat ca funcții secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66 Filiași
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
de management, în zona de protecție integrală (T I) și încadrările secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II; ... – I.2B - Arborete constituite din subparcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit (drumul european E79/drumul național 66
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
mai multor tipuri de soluri, ca urmare a neuniformității condițiilor pedogenetice. În această zonă predomină solurile argiloiluviale, reprezentate prin soluri brune luvice, luvisoluri albice și brune eu-mezobazice. În unele zone, cu precădere pe versanți, se intercalează pseudorendzine legate de substraturile marnoase, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide, regosoluri și erodisoluri. În zona de luncă din cadrul podișului predomină solurile aluviale, conform Șoneriu și Grecu, 1987; Cioacă și Dinu, 2007. În situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud sunt prezente două clase
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
arboretelor între 400-600 m (68%), restul situându-se exclusiv într-o categorie altitudinală (200-400 m) caracteristica etajului de cvercete cu stejar pedunculat (FD1). ... 4.2.2. Geologie Formațiile cele mai răspândite pe teritoriului prezentului studiu sunt depozitele neogene din perioada policen-panoniana (argile marnoase, nisipuri, etc), miocen - sarmatiene, și cuaternare formate din pietrișuri și nisipuri situate de-a lungului râului Mureș și a văilor principale. Natura substraturilor este deosebit de favorabilă pentru producerea fenomenelor de alunecare (însoțite de surpări și prăbușiri). Materialele parentale, în
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
prezente șisturi cristaline și granițe, care suportă uneori roci sedimentare permo- mezozoice. Flișul intern ce capătă lățimea maximă la Curbura Carpaților este constituit dintr-un complex inferior de marne, marne calcaroase, microconglomerate, peste care urmează un complex de șisturi argilo- marnoase cenușii negricioase, cu intercalații de gresii și călcare, la care se adaugă șisturi negre și apoi complexul conglomeratic. Subunitățile depresiunilor intramontane s-au format ca unitate geomorfologică în Sarmațian. ... – În zona deluroasă subcarpatică aflată în spațiul hidrografic Buzău-Ialomița se regăsesc
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290254]
-
Grupa, subgrupa și categoria funcțională Suprafața Denumire ha % Grupa I-a 2A Arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice - T II 194,17 97 2H Arboretele situate pe terenuri alunecătoare - T II 5,60 3 Total grupa
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
funcționale, arboretele din cadrul U.P. analizat au rolul de protecție - protecția solului - arboretele situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinarea mai mare de 30 grade pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos și argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35 grade, pe alte substrate litologice (1.2.A- 194,17 ha) și arboretele situate pe terenuri alunecătoare (1.2H- 5,60). ... ... Capitolul 11 DIVERSE 11.1. Data
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
sarmațiene apar la zi în cadrul sitului pe o suprafață de 583,53 ha, ceea ce reprezintă 85,46%. Ele au fost sedimentate peste cele badeniene, începând cu Miocenul mediu. În cadrul acestor depozite predominate sunt următoarele tipuri de roci: argile, argile marnoase, marne, nisipuri, gresii și tufuri (Anexa A.3.5). Depozitele cuaternare ocupă cele mai reduse suprafețe din sit; ele apar la zi pe doar 31,32 ha, ceea ce înseamnă 4,58% din suprafața ariei protejate. În timpul Cuaternarului, în condiții de modelare subaeriană
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]