20 matches
-
o bucurie. Când am primit invitația, și primesc multe invitații, aceasta a fost cea pe care am acceptat-o cu mare plăcere” . În cadrul acestor lucrări, au fost definite conotațiile martirologiei, prilej cu care s-a lansat și volumul „Principiile cercetării martirologice” (Editura Christiana) realizat de prof. dr. Ilie Bădescu, lector dr. Andreea Băndoiu și prof. dr. Pavel Chirilă. Vizita la închisoarea Jilava, fortul 13, a fost un ultim punct al agendei simpozionului. Zidurile, azi ruine, ale unui loc încărcat de istorie
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
consemnate în trecutul Bisericii și trăite și astăzi, creștinii dintotdeauna "se închinau lui Iisus Hristos pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubesc după vrednicie ca pe ucenici, următori și imitatori ai Domnului". Dacă privim fenomenul martiric și martirologic mai în adâncul lui vom constata că experiența duhovnicească a martirilor depășește cu mult mulțumirea personală de a fi în Dumnezeu. Dragostea adevărată după cele cerești și statornicia în iubirea divină antrenează pe mucenici să năzuiască să ajungă dincolo de mântuirea
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Jertfa_euharistica_intre_asumarea_responsabila_a_libertatii_umane_si_realitatea_autentica_a_muceniciei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
consemnate în trecutul Bisericii și trăite și astăzi, creștinii dintotdeauna "se închinau lui Iisus Hristos pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubesc după vrednicie ca pe ucenici, următori și imitatori ai Domnului". Dacă privim fenomenul martiric și martirologic mai în adâncul lui vom constata că experiența duhovnicească a martirilor depășește cu mult mulțumirea per¬sonală de a fi în Dumnezeu. Dragostea adevărată după cele cerești și sta¬tornicia în iubirea divină antrenează pe mucenici să năzuiască să ajungă
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
consemnate în trecutul Bisericii și trăite și astăzi, creștinii dintotdeauna "se închinau lui Iisus Hristos pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubesc după vrednicie ca pe ucenici, următori și imitatori ai Domnului". Dacă privim fenomenul martiric și martirologic mai în adâncul lui vom constata că experiența duhovnicească a martirilor depășește cu mult mulțumirea per¬sonală de a fi în Dumnezeu. Dragostea adevărată după cele cerești și sta¬tornicia în iubirea divină antrenează pe mucenici să năzuiască să ajungă
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435308073.html [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
consemnate în trecutul Bisericii și trăite și astăzi, creștinii dintotdeauna "se închinau lui Iisus Hristos pentru că este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi iubesc după vrednicie ca pe ucenici, următori și imitatori ai Domnului". Dacă privim fenomenul martiric și martirologic mai în adâncul lui vom constata că experiența duhovnicească a martirilor depășește cu mult mulțumirea per �sonală de a fi în Dumnezeu. Dragostea adevărată după cele cerești și sta �tornicia în iubirea divină antrenează pe mucenici să năzuiască să ajungă
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_martiriu_si_jertfa_.html [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
dreptate, dacă ne gândim că biografiile individuale nu oferă interes decât în măsura în care ilustrează comportamente și aparențe atașate condițiilor sociale statistic cele mai frecvente. Pe acea suprafață socială pe care acționează individual, apare iluzia biografică de care amintește Pierre Bourdieu. Tonul martirologic propriu țărilor postcomuniste în confruntarea cu trecutul comunist- ce a dat naștere unei literaturi victimologice bogate, cu excepția germanilor estici, care au preferat studiul „călăilor”, al aparatului de represiune - apare aproape total calmat de o viziune mai largă în timp (nu
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fi aceea de a-și cultiva sufletul, de a spori virtuțile și de a trăi frumos, într-un otium perfect, într-o stare de dolce parlare. Notele acestea paseiste trădează 152 Aurelia Bălan Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003, p. 351. 153 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 23. 63 nu doar un ideal al lui Giovanni Boccaccio, ci și o influență antică (poezia pastorală a lui Teocrit sau a lui Vergiliu). Personajele feminine se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Tineretului, București, 1968. 7. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie, selecție de texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. 8. Bălan, Aurelia Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003. 9. Berence, Fred, Renașterea italiană, vol. I II, traducere de Maria Carpov, cuvânt către cititor de Ion Pascadi, Editura Meridiane, București, 1969. 10. Bergin, Thomas G., An Introduction to Boccaccio, în Giovanni Boccaccio: The Decameron, A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
anumitor fenomene contemporane. Portița de scăpare spre un dincolo mai blând rămâne o tentație în conjuncturi extreme, când forța credinței mai poate susține această speranță. Cuplul martiriu/răsplată continuă să marcheze scrierile evreilor franco-germani după prima Cruciadă. Iar popularitatea imaginilor martirologice capătă avânt după 1096, transformându-se într-un atribut major al literaturii și credinței așkenaze. Și în prezent, când evocăm martiriul, ne vin în minte aceste noțiuni așkenaze de compensare cerească 15. * În paralel cu cronicile se dezvoltă o poezie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
erau într-adevăr persecutați sau se converteau la creștinism sub presiunea exterioară, alții erau actorii unei renașteri culturale evreiești în rezonanță cu ce se întâmpla în contextul instituțional, intelectual și social al Europei creștine, din care evreii făceau parte. Literatura martirologică evreiască era în corespondență cu ideile, atitudinile, credințele și modurile de reprezentare contemporane. Istoricii au avut tendința de a citi proza și, într-o mai mică măsură, poezia martirologică și de persecuție mai degrabă ca pe niște documente de arhivă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și social al Europei creștine, din care evreii făceau parte. Literatura martirologică evreiască era în corespondență cu ideile, atitudinile, credințele și modurile de reprezentare contemporane. Istoricii au avut tendința de a citi proza și, într-o mai mică măsură, poezia martirologică și de persecuție mai degrabă ca pe niște documente de arhivă, uitând că însuși realismul care le caracteriza ținea tot de o formă stilistică. Pe de altă parte, prezența importantă a femeilor martire căsătorite și însărcinate în această literatură atestă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
creștine. Efectele artistice pe care și le permit poeții și prozatorii nu înseamnă că aceștia inventează din nimic evenimentele al căror aspect dramatic îl descriu. Ei doar evidențiază anumite aspecte mai mult decât altele, pentru a-și transmite mesajul. Poezia martirologică nu doar glorifica memoria morților, ci modela și identitatea colectivă a celor vii. Figura idealizată a martirului avea virtuți care le ofereau evreilor o rațiune de a trăi ca evrei în ciuda presiunii, inclusiv în momentul când a muri ca evrei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
decât a trăi pentru el. Și în cazul lor, suntem departe de trecerea la faptă. "Martiriul spiritual", sacrificare recurentă a instinctelor primare din iubire pentru Dumnezeu, a ocupat un loc mult mai important în gândirea evreiască decât martiriul propriu-zis. Referința martirologică a modelat totuși realitățile și concepțiile culturale, sociale și antropologice ale iudaismului așkenaz în Evul Mediu. Comportamentul comunităților renane la persecuțiile din timpul Cruciadelor s-a impus ca o normă. El a rămas mult timp în memorie ca un arhetip
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Prin acest proces, martirul nu mai este un caz individual de transgresiune în numele religiei; el se erijează în instanță mediatoare între comunitate și Dumnezeu, întărind astfel sentimentul de apartenență la comunitate. Valoarea simbolică a gestului pacifică actul și împiedică frenezia martirologică ce ar fi putut decurge din religiozitatea individualizată în care martirul comunică cu Împăratul ceresc ocolind mijlocirile clasice. Discursul despre suferință este motorul acestei simbolizări. El pune în scenă suferința și ajută la depășirea ei. Sfârșește prin a nu mai
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
acest decalaj dintre realitatea istorică și relatarea cronicarilor. Un decalaj care a făcut posibilă dominația pe termen lung a discursului de suferință asupra memoriei evreiești. Hannover își concepuse relatarea martiriului colectiv de la Tulczyn combinând relatări făcute de alții și motive martirologice evreiești. Puțini evrei din Polonia și din alte părți avuseseră ocazia să cunoască adevărata desfășurare a evenimentelor, dar toți reținuseră exemplul antic întăritor al rezistenței evreiești prin moarte la trădarea religioasă. La rândul lor, evreii exterminați la Tulczyn, ca și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1-2), 1974, pp. 235-254. 14 Haym Soloveitchik, "Halakhah, Hermeneutics, and Martyrdom in Medieval Ashkenaz", partea a II-a, The Jewish Quarterly Review 94 (2), primăvara 2004, p. 285. 15 S. Shepkaru, "From after Death...", op. cit., pp. 43-44. 16 Despre poezia martirologică, a se vedea îndeosebi Susan L. Einbinder, Beautiful Death. Jewish Poetry and Martyrdom in Medieval France, Princeton University Press, Princeton/Oxford, 2002. 17 Yossef Dan, " Problema sfințirii Numelui lui Dumnezeu în gândirea pietistă a așkenazilor", în Război sfânt și martirologie
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
militantelor feministe. În spirit revoluționar, această Clara Zetkin combinată cu o Rosa Luxemburg a orgasmului plenar apără dreptul la nimfomanie și-și declară un fel de nymphomaniac pride. De altfel, regizorul cochetează cu ideea de a-i contura un profil martirologic în afara ortodoxiei sexuale, cu Seligman pe post de mistagog, filosof asexuat, trăind într-o pustnicie a unei senine abstinențe. Întâlnirea este revelatoare, una nietzscheană, a antipozilor, dionisiaca menadă în călduri și apolinicul sacerdot trăind aproape monastic în recluziunea artei și
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
pentru a măsura dimensiunile războiului civil în care a tăvălit țara secta de asasini crescuți cu ideologia lui Marx, Engels și Lenin. Din acest punct de vedere, și nu numai din acesta, și fără a face nici un fel de comparatism martirologic, efectul comunismului a fost la fel de devastator precum cel al fascismului și nazismului. Prin nu știu ce procese mentale perverse, s-a ajuns, în cazul comunismului, la o dezechilibrare în perceperea dezastrelor comise de ideologiile ucigașe: orice om cu bun-simț te va privi
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
fi aceea de a-și cultiva sufletul, de a spori virtuțile și de a trăi frumos, într-un otium perfect, într-o stare de dolce parlare. Notele acestea paseiste trădează 152 Aurelia Bălan Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003, p. 351. 153 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 23. 63 nu doar un ideal al lui Giovanni Boccaccio, ci și o influență antică (poezia pastorală a lui Teocrit sau a lui Vergiliu). Personajele feminine se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Tineretului, București, 1968. 7. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie, selecție de texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. 8. Bălan, Aurelia Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003. 9. Berence, Fred, Renașterea italiană, vol. I II, traducere de Maria Carpov, cuvânt către cititor de Ion Pascadi, Editura Meridiane, București, 1969. 10. Bergin, Thomas G., An Introduction to Boccaccio, în Giovanni Boccaccio: The Decameron, A
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]