4 matches
-
și Domnița Ruxandra, ajungeam în piața Galați și mă înfundam apoi pe străduțele tăcute și aurii de dincolo de strada Toamnei, până înspre Moșilor. Priveam casele bătrânești, cu balcoane sub formă de alveolă periculos suspendată deasupra străzii, cu stucaturi, ciubuce și mascaroane, cu atlași de ipsos muced sub arcade. Pe măsură ce soarele cobora la orizont, aurul zidurilor trecea în ambră, și apoi în purpură, obrajii și nasurile gorgonelor de pe frontoane lăsau umbre ascuțite pe un zid întreg, ferestrele se umpleau de sânge, iar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mă făcuse deodată apt pentru poezie. închiriasem o garsonieră la mansardă, cu o masă, un scaun și un pat, pe Domnița Bălașa. Pe cât de auster era interiorul, pe atât de gongoric balconul de fier forjat, cu inflorescențe Jugendstil, cu hâde mascaroane împletite-ntre ele. În amurgul roșu ca flacăra, ieșeam la aer pe balcon și priveam cupolele albăstrui ale orașului. Abia atunci, în Facultate, m-am familiarizat cu Centrul, de parcă aș fi trăit până atunci sub pământ, ca larvă în copilărie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
precedent. Termenul postmodernism nu spune despre noul curent "cum este", ci doar că este altceva. El nu este, propriu-zis, un nume, ci marca unei absențe de nume. Dacă numim modern (lacul cu lebede, parcă și o rață sălbatică, poduleț cu mascaroane de ipsos). 2. Cum altfel putem califica interesul pe care anumite cercuri literare românești pare să-l acorde așa-zisului postmodernism decât prin binemeritatul cuvânt "diversiune"? Orbi la dramaticele transformări prin care trece țara, cinic retrași în turnul de fildeș
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a degusta vinul. Apoi, să mergem la Muzeul de arheologie din Napoli pentru a admira vaza din pastă de sticlă albastră și albă, pe părțile căreia se etalează o ramură bogată de viță de vie și figuri foarte apropiate de mascaroanele pe care le vom regăsi secole mai târziu ca ornamente pentru trapele butoaielor. Grație țesăturilor lucrate de copți (creștini aparținând unei secte din Egipt), putem percepe ultimul suflu al Antichității. Astfel, îl regăsim din nou pe Dionisos și les Amours
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]