139 matches
-
Rotiferele au un număr definit, specific, de celule. Astfel, "Epiphanes senta" are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se află un aparat masticator, numit mastax, care constă din 7 piese numite trofi sau maxile: una impară, fulcru, 2 rami, 2 unci și 2 manubrii. Fulcrul și ramii formează incusul (nicovala), iar uncii și manubriile maleusul (ciocanul). Aparatul respirator și circulator nu există. Aparatul
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
superioară și perechile 1-2 de pe falca inferioară sunt măriți, au forma de canini ușor curbați. La exemplare bătrâne dinții fălcilor sunt rotunjiți la vârf. Oasele faringiene 2, 3 și 4 de pe fiecare latură, sunt contopite în câte o singură piesă masticatoare, prevăzută cu dinți; cele două piese de pe fiecare latură rămân independente; marginea lor superioară e concavă și se articulează de o apofiză convexă a parasfenoidului. Oasele faringiene inferioare concrescute, adică cele stângi se concresc cu simetricele lor de pe partea dreaptă
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
reprezentată de apofiza coronoidă, iar posterior este condilul mandibular... Articulația temporo-mandibulară leagă mandibula la neurocraniu. Din punct de vedere anatomic, componentele fiecărei ATM sunt: osul temporal, condilul mandibular, meniscul articular (plasat între cele două componente osoase) și capsula articulară. Mușchii masticatori sunt responsabili de închiderea și deschiderea gurii, de mișcările de protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum și de mișcările de lateralitate ale acesteia, permițând în acest fel desfășurarea funcțiilor de masticație, deglutiție și fonație. Toți acești mușchi primesc inervație de la nervul maxilar
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
aripi și o pereche de cerci în formă de forceps. Lungimea medie este de 12-15 mm. Al doilea segment tarsic este lobat, extinzându-se sub cel de-al treilea. Antenele au între 11-14 segmente, iar părțile gurii sunt de tip masticator. Durata de viață maxim înregistrată a fost de șapte ani. Are ochi compuși cu 270 de ommatidia. Masculii adulți sunt polimorfici în greutate corporală, lățimea capului, precum și lungimea și lățimea cercilor. Forecepsul masculilor este foarte robust și lățit la bază
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
mediană, vor forma palatul secundar. Tot din mezenchimul mugurilor maxilari se mai dezvoltă, ca oase de membrană, osul zigomatic, sozul osului temporal și cea mai mare parte a osului maxilar. Regiunea inferioară a feței, buza inferioară, procesul dentoalveolar inferior, mușchii masticatori și osul mandibula se vor diferenția din procesele mandibulare. Scheletul arcului branhial I este format dintr-o tijă cartilaginoasă, situată în mugurii mandibulari, numită „cartilajul lui Meckel”. Acesta se osifică numai la capete și cu capătul ventral participă la formarea
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
descoperită. Cele posterioare, mai mari, au formă de evantai, strânse sub cele anterioare prin două pliuri transversale, dar urechelnițele își folosesc rar capacitatea de a zbura. Au corpul lung și turtit dorso-ventral, antene lungi, filiforme și aparat bucal de tip masticator. Urechelnițele sunt nocturne; de obicei se ascund în locuri ferite și umede în timpul zilei, devenind active noaptea. Se hrănesc cu o varietate de insecte și plante. Se consideră a fi dăunătoare pentru unele culturi, în general specia "Forficula auricularia", dar
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
ventral se găsesc și piesele aparatului bucal. Regiunea anterioară a gurii este acoperită cu o cută chitinizată, numită buză superioară sau labrum. Apoi, urmează maxilele alcătuite din regiunea bazală pe care se găsește un palp maxilar articulat și palete nesegmentate masticatoare. Posterior se află gnatochilariu, numit și labium, placă chitinoasă. Pe partea superioară a capului sunt o pereche de antene simple și o pereche de ochi Corpul poate avea diferite forme în funcție de specie. Unele au corpul turtit dorso-ventral, alte cilindric. Dorsal
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
afară numai partea anterioară a corpului, târând după ele tubul. La multe specii, larvele construiesc din fir de mătase capcane sau vârșe, plase, care le servesc ca adăpost și la prinderea unor animale acvatice mici. Larvele au un aparat bucal masticator. Larvele sunt de două tipuri: eruciforme (tip eruciform) asemănătoare cu omida și campodeide (tip campodeiform) asemănătoare cu "Campodea". Larvele campodeiforme se întâlnesc mai rar: la familiile "Rhyacophilidae" și "Hydropsychidae". Ele nu își fac tub, ci se mișcă liber în apă
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
joasă, iar suprafața lor de masticație lată este de tip bunoselenodont și amintește forma primitivă a celor de la "Palaeotherium"; la alte specii seamănă cu cei de la rinoceri. Masticația hranei se face prin mișcări oblice și transversale ale mandibulei, iar mușchii masticatori sunt foarte puternici. Au glande salivare voluminoase. Stomacul este simplu în formă de cimpoi, cu o sugrumare care îl împarte într-o regiune cardiacă, musculară, și alta pilorică, glandulară. La capătul posterior al intestinului subțire există un cec anterior foarte
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
de medicamente este alcaloidul "tubocurarina", obținut din curara, extractul brut de "Chondodendron tomentosum". ele interfera cu funcția de mediator a acetilcolinei prin 2 mecanisme: Paralizia produsă de curarizante cuprinde treptat diferite grupe musculare: globii oculari, urechile, fata, limba, faringele, mușchii masticatori, mușchii abdominali, toracelui și diafragmului.Corespunzator paraliziei se instalează și efectele: Derivații de amoniu cuatrenar au distanță optimă între cele 2 grupări amoniu de 10 atomi de C -de unde și denumirea decametoniu. Distanță optimă este de circa 1 nm
Curarizant () [Corola-website/Science/304279_a_305608]
-
de control umoral, dar unii hormoni pot influența funcționalitatea acestora. Secreția poate fi stimulată pe căile: - reflexă, prin stimularea mecanică a receptorilor tactili sau prin stimularea chimică a receptorilor gustativi din mucoasa bucală și cea linguală; - asociată, prin activitatea musculaturii masticatorii și a deglutiției; - psihică, prin vederea, mirosirea sau aducerea aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual, glosofaringian și vag; - centrii salivari din substanța reticulată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar pe de altă parte deplasarea lor de-a lungul tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1. Masticația realizează prelucrarea mecanică a alimentelor ingerate în cavitatea bucală prin mișcările mandibulei, buzelor, limbii și obrajilor. La om, mișcările masticatorii sunt complexe, prezentând elemente preluate de la rozătoare, carnivore și ierbivore. Mai exact, masticația rezultă din combinarea mișcărilor de coborâre și ridicare a mandibulei cu mișcări de rotație, retropulsie și chiar lateralitate. Acestea din urmă, deși nu apar vizibile, sunt esențiale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
esențiale pentru eficacitatea molarilor, al căror rol în masticație este fundamental. Astfel de mișcări nu pot fi realizate decât de articulația temporo-mandibulară, prin acțiuni musculare multiple. Cunoașterea punctelor de inserție musculară a permis stabilirea cu precizie a intervenției diferiților mușchi masticatori în timpul deplasării mandibulei, confirmate electromiografic de Zenker (1955). În coborârea mandibulei, intervin pântecele anterior al digastricului, milohioidianul și geniohioidianul. Pentru ca aceștia să poată acționa, este necesar ca osul hioid, mobil, să fie mai întâi fixat. Această imobilizare o realizează prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mișcările de lateralitate participă partea posterioară a temporalului de partea respectivă, pântecele anterior al digastricului, milohioidianul și geniohioidianul. Eficacitatea masticației depinde atât de suprafața articulară de contact a dinților mandibulari cu maxilarul superior, cât și de forțele dezvoltate de mușchii masticatori, apreciate de Fick până la 400 kg. Ocluzia gurii, tensiunea pereților obrajilor și mobilitatea limbii asigură în timpul masticației menținerea alimentelor pe suprafețele articulare ale dinților, iar cu ajutorul salivei se realizează constituirea bolului alimentar. Introducerea alimentelor în gură declanșează reflexele bulboprotuberanțiale de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Acestea depind de locul de stimulare reflexă, mergând dinainte îndărăt, de la nivelul mucoasei incisivilor spre zona receptoare din jurul molarilor. Centrii superiori intervin ca facilitatori ai mecanismului reflex de bază, bulboprotuberanțial. Prezența bolului alimentar în gură determină inhibiția reflexă a mușchilor masticatori, permițând căderea mandibulei. La rândul său, coborârea mandibulei stimulează receptorii de întindere de la nivelul tendoanelor și mușchilor feței, declanșând contracția reflexă a acestora. Sensibilitatea proprioceptivă a maseterului, de exemplu, constituie baza de plecare a unui reflex miotatic, monosinaptic (Huguelin și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflex, rezultă așadar din alternanța reflexelor de coborâre și ridicare a mandibulei, cu participarea căilor aferente și eferente ale trigemenului, hipoglosului și glosofaringianului. Componenta reflexă este subordonată influențelor centrale reticulare, hipotalamice, limbice și corticale cu rol deosebit în corelarea funcției masticatorii cu celelalte manifestări digestive. II.4.3.2. Deglutiția este fenomenul mecanic prin care substanțele alimentare sunt deplasate din gură în stomac. El se realizează în trei timpi: bucal, faringian și esofagian (fig. 106). Ca act bucal, deglutiția debutează cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
respectului față de sine. Mulți oameni se tem că dinții urâți îi fac să arate mai bătrâni, mai puțin prezentabili. Ei tind astfel să acorde o valoare mai mare dinților din față decât premolarilor și molarilor mai puțin vizibili, în ciuda funcției masticatoare atât de importante a acestora din urmă. Acest lucru este relativ și se poate spune că oamenii acordă în general danturii o mare prețuire. Totuși când luăm în considerație lipsa de grijă și de autodisciplină pentru sănătatea dentară individuală, disprețul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nerezolvate și de dificultăți de adaptare socială, precum și factori ereditari. Acești factori psihologiei își au sursa, după cum s-a arătat, în relațiile perturbate între mamă și copil din perioada inițială, cărora trebuie să li se acorde atenție în cadrul însănătoșirii funcțiilor masticatoare și de vorbire ale micilor persoane aflate încă în perioada de creștere. Tulburărilor din sfera audio-vocală care provin dintr-o disfuncție neuromusculară cer să li se consacre capacități deosebite umane și psihologice. De aceea, ele pot fi rezolvate doar în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
acest accident ar duce la diminuarea stimei celorlalți. Încercarea ca defectul să devină invizibil face să se ajungă la modificarea expresiei feței. Se acordă o mare importanță redobândirii zâmbetului radios, în timp ce se dă o importantă mult mai mică refacerii funcției masticatorii în zone mai puțin vizibile. În ce privește pacientul, modul în care face față pierderii dinților depinde de vârstă, sex, poziție socială, constituie și dispoziție psihică, de circumstanțe și de atitudinea față de ambianța sa. Confruntarea subită cu pierderea dinților este încărcată de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
igienei gurii și dexterității lui de a manevra o astfel de proteză. Aceste calități vor determina în mare măsură tipul de proteză prescris (Aeschenbacher și Brunner). Este o părere populară greșită că protezele totale au drept unic scop refacerea funcției masticatorii în sensul pur tehnic; dimpotrivă, ele trebuie considerate în contextul mai general al factorilor fizici și psihici. Problemele psihosomatice și geriatrice implicate în instalarea danturilor devin mai frecvente în stomatologia reconstructivă. Ele sunt în legătură, pe de o parte, cu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
suferă de mioartropatie arată corelații între tulburarea somatică primară și afecțiunile psihosomatice generale. Din acest motiv, aspectelor relevante psihoigienice și psihoterapeutice trebuie să li se acorde mai multă atenție (Bruch). Concluzii similare au fost trase pe baza observațiilor asupra disfuncției masticatorii, în special când aceasta este în legătură cu articulația temporomandibulară, în „ortopedia dentofacială”, în reconstituirea de proteze și în procedurile ortodontice (Weinherg; Zarb și Carlsson). Diferite forme de dureri de cap și față sunt adesea sechele ale depresiei adevărate și ale reacțiilor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
realizează predominant efecte de zdrobire, iar cea orizontală efecte de măcinare. Limba, buzele și obrajii contribuie la menținerea alimentelor în cavitatea bucală și prin acțiunea lor coordonată asigură reintroducerea permanentă a alimentelor între arcadele dentare în procesul de masticație. Mușchii masticatori (tab. 1) sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe masticatorii, declanșate de prezența alimentelor solide și semisolide, cuprind: reflexul de ronțăit (ca răspuns la stimularea incisivilor), reflexul masticator vertical (ca răspuns la stimularea mucoasei din dreptul celui de-al doilea molar; se manifestă prin mișcări de închidere și de deschidere a gurii), reflexul de ruminație (ca urmare a stimulării molarilor posteriori; constă în mișcări laterale de mestecare). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
sudoripare și sebacee fibroma musculum, acantozis nigricans, hipertrichoză (C). a) masivul facial: frunte îngustă, arcade sprâncenare și zigomatice proeminente nasul, buzele groase macroglosie, aspect geografic al limbii, amprente dentare mandibula prognatism dinții: diasteme, cad ușor, carii frecvente, cu apariția tulburărilor masticatorii. b) extremitățile: mâinile: late, degete cilindrice, palme capitonate picioarele: late, calcaneu mărit, numărul la pantofi crește. c) torace și abdomen: cifoză dorsală, lordoză stern proeminent torace globulos abdomen proeminent. d) visceromegalie: infiltrația laringelui = voce groasă glanda tiroidă hipertrofică, frecvența nodulilor
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]