712 matches
-
lui Engels este mai semnificativ decât orice comentariu. Trecând peste lipsa unor concepte mai generale cu care să descrie cât mai precis tipul de determinism avut învedere, exprimarea lui Engels nu lasă însă nici o îndoială asupra fondului problemei: „Potrivit concepției materialiste a istoriei, factorul hotărâtor în istorie este, în ultimă instanță, producerea și reproducerea vieții reale. Nici Marx, nici eu nu am afirmat vreodată mai mult. Și dacă cineva denaturează această aserțiune susținând că factorul economic este singurul hotărâtor, preface teza
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al relațiilor sociale se răsfrânge asupra relațiilor de familie. Pe scurt, acesta este modelul teoretic explicativ elaborat de Marx. El cuprinde așadar enumerate principalele elemente componente ale societății, punctându-se totodată relațiile fundamentale de interdependență. Atunci când se vorbește despre strategia materialistă de explicație a societății, se are în vedere, în mod esențial, acest model teoretic, mult mai complex, decât teza simplă și, după cum am văzut, parțială a caracterului determinant al existenței sociale asupra conștiinței sociale. Istoria societății apare într-o nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să exprime specificitatea sa față de celelalte „filosofii”. Engels și, În special, Lenin au contribuit la acreditarea estimării că teoria lui Marx este o „filosofie”. Câteva caracteristici fundamentale Îi erau atribuite filosofiei marxiste exprimate În Însăși titulatura ei: e o filosofie materialistă și este dialectică (Marx lansase metoda dialectică prin prelucrarea teoriei lui Hegel); și, În fine, inevitabil, aplicarea acestei filosofii globale asupra societății a fost etichetată „materialism istoric”. Din textele extrem de influente ale lui Marx, Engels și Lenin a fost extrasă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
predicat și el lipsa de valoare a faptei. Opinia lui nihilistă l-a condus în cele din urmă la negarea naturii sociale a omului și la respingerea tuturor conceptelor morale. Kakuda Kătyăyana admite cele patru elemente materiale prezente în doctrina materialistă a lui Ajita Keśakambala - pământul, apa, focul și vântul -, dar le adaugă trei elemente spirituale, și anume suferința, plăcerea și sufletul, profesând o doctrină a nemuririi și a naturii imuabile a sufletului. Sañjaya Velatthaputta este cunoscut în egală măsură pentru
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a artei. Încercare de estetică literară și artistică. A debutat ca filosof în „Revista contimporană” (1873), cu un studiu ce oscilează între spiritualism și pozitivism. Aproape în același timp cu V. Conta, el încearcă, timid, să pună bazele unei metafizici materialiste. Concepția sa estetică este eclectică, alăturând mecanic idei pozitiviste și idei aparținând esteticii transcendentale. Cu toate acestea, L. ocupă în epocă un loc distinct, prin larga răspândire, asigurată de cursurile sale universitare, a principiilor esteticii pozitiviste. Influențat de metoda sociologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
trebui să considerăm diversitatea orașelor ca pe o valoare culturală de cea mai mare importanță 1. Orașele în care trăim acum au fost (re)construite în bună parte conform logicii societății industriale, civilizației "mașiniste", adică au urmărit cu obstinație dezvoltarea materialistă, pierzând din vedere semnificația, sentimentul de apartenență. Acum ajungem tot la educație (deceniul 2005-2015 este Deceniul educației în vederea dezvoltării durabile) pentru sporirea precauției copiilor și tinerilor (în timp ce adulții și maturii încă se comportă față de ce avem tot ca față de o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
influența în mod favorabil viața socială reprezenta un motiv decisiv pentru autorizarea acțiunilor în acest sens: ei au putut betona Franța cu conștiința împăcată. Decât să caute un raport de la cauză la efect, de reflexie, chiar de alibi între explicația materialistă (necesitatea de a produce locuințe urgent și în masă) și justificarea ideologică (admirabila influență a unghiului drept asupra spiritului uman), apărea mai prudent să-l parodieze pe Max Weber și să vorbească despre "afinitățile elective" dintre etica urbanistică și un
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Un proverb susține că „bani pot cumpăra orice, mai puțin iubirea”, dar acest studiu ne indică că ar mai trebui să adăugăm pe această listă și plăcerea, în sensul că banii nu sunt o garanție a satisfacției. Într-o lume materialistă în care de multe ori se afișează banii ca valoarea supremă, descoperim în mod ciudat că deținerea acestei valori nu oferă plăcerea la care ne-am fi așteptat și atunci nu rămâne decât să plecăm în căutarea unei noi valori
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
tinere doar indiferență sau plictiseală. Bătrânii moraliști ca Havel sau eroii politici de altădată ca Michnik erau asociați irevocabil cu un trecut pe care puțini aveau chef să-l răscolească. „Iritarea intelectualilor est-europeni”, cum spunea odată Czes³aw Mi³osz, față de obsesiile materialiste americane viza acum propriii concetățeni. În Europa de Vest, intelectualul ca povățuitor nu dispăruse complet (cititorii presei franceze sau germane de calitate suportau periodic predici politice Înflăcărate din partea lui Günther Grass sau Régis Debray), dar Își pierduse obiectul muncii. Moraliștii publici tunau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
societații s-a schimbat; au avut loc marile evenimente din istoria modernă a Franței, Imperiul napoleonian, Restaurația, Revoluția burgheza de la 1848; burghezia, apărută În urma revoluției industriale, a acaparat puterea economică și politică În spațiul european; dezvoltarea științelor naturii, afirmarea filososfiei materialiste si pozitiviste (Auguste Comte), au canalizat interesul către societate și om. Operele cu caracter programatic ale realismului sunt reprezentate În prefața la Comedia Umana, din 1842, a lui H. de Balzac, dar și În studiul „Realismul”, al lui de Champfleury
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uman potențează misterul, ori aflat În fața unui mister, acesta devine un mister și mai mare. După cum se poate vedea, toată concepția filosofică a lui Lucian Blaga are un fundament prin excelență metafizic, atractiv pentru spiritele Înalte, neconvertite la teorii filosofice materialiste ori dialectice. Această sumară explicație a concepției filosofice blagiene exprimată În studiile sale de specialitate (vezi „Cunoașterea luciferică”, 1933) este necesară atunci când Încercăm un demers analitic asupra unui poem de mare rezonanță din creația poetului. E vorba despre „Eu nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de straini si in tiere straine, unde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]