632 matches
-
omului, susține mai departe Vintilă Horia, nu sînt aplicabile decît într-o optică religioasă, după cum un veritabil progres științific nu e de conceput decît într-o sferă științific-spirituală. Epistemologia actuală a avut un cuvînt decisiv în privința discreditării ideologiilor, destrămînd determinismul materialist, răul relelor, dovedindu-se mai eficace decît oamenii de litere sau politicienii. întrucît ,toate elucubrațiile psiho-sociale, socio-politice, politico-economice", propulsate de ideologii care au produs traumele morale fără precedent ale lumilor concentraționare, s-au văzut demolate de fizica cuantică, de teoriile
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
pe forță. Dezgustul ,reacționarului" în raport cu ,vechile băltoace" ale materialismului determinist, de unde au răsărit cruzimile ultimului veac, este imens: ,Dacă democrația, de la dreapta sau de la stînga lui Hegel și a urmașilor, cît și a predecesorilor lui, își trage rădăcinile din determinismul materialist al secolului al XVIII-lea (Marx n-a fost nici el decît o continuare a acestui materialism), atunci putem în sfîrșit înțelege cît de inutil este să milităm în numele unui viitor democratic sau socialist întemeiat pe o concepție filosofică și
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
parte constituie o încălcare a regulilor polemicii și dezvăluie slăbiciunea lipsei de argumente. Într-o polemică civilizată contează numai argumentele invocate de adversar că persoana și nu ca membru al unei școli sau organizații. Nu ai dreptate pentru că ești gânditor materialist, patron sau laburist, ci numai dacă argumentele tale sunt convingătoare sau nu. Dacă ar fi să vă răspund la ceea ce ați postat, voi începe prin a va atrage atenția că nu ați răspuns deloc întrebării pe care am pus-o
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
religia n-ar putea funcționa fără cultură, nici cultura n-ar putea funcționa fără religie. Religiosul e un factor inalienabil al naturii umane: "Ei bine, mărturisește V. Nemoianu, eu tocmai aici văd marea speranță a criticii și teoriei literare. Determinismul materialist a devenit un fel de turn de fildeș, steril la ora asta; dar nici formalismul pur nu poate fi decît o disciplină auxiliară". Eseistul constată cu regret că la noi se manifestă, în privința religiei, o polarizare nocivă a societății. Postura
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
de interpretări negative, căci pe de o parte pragmatismul și mercantilismul specifice lui homo americanus s-ar părea că restrîng orizontul spiritualității, al creației, iar pe de alta s-ar putea insinua că intervine, tocmai în virtutea unui asemenea climat local "materialist", un interes pur existențial, exprimat de formula latină ubi bene, ibi patria. Dacă prima obiecție se menține, măcar în linii mari, în unele conștiințe oneste (s-ar zice că pentru ele e greu să depășească o remarcă a contelui Alexis
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
slabi...și viceversa. La ora actuală, a scrie poezii sentimentale și mai cu seamă exprimând pe cele femeiești, poate să dea loc la critici acerbe. În genere, locul poeziei a fost delăsat În favoarea altor interese mai palpabile. Totul devine mai materialist, mai egoist, mai neomenos. De aceea mulți poeți care persistă să creadă că poezia este o artă și un scop În sine la nivel de profesie, Încearcă să se adapteze cerințelor prin producerea unor poezii diferite de cele scrise de
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
instanță, precum o variantă, fie și insolită, a democrației, din "multitudinea însumată a demos-ului, adică "de jos", de la baza piramidei", ca și lucrările inițiale ale lui Marx, care, în pofida tezelor inacceptabile ("marxist n-am fost niciodată, nefiind niciodată nici materialist, nici monist, nici imanentist, ci mizînd întotdeauna pe transcendență"), conțineau o problematică a alienării: "lucrările de tinerețe ale lui Marx m-au impresionat prin coincidența problematicii alienării (Entfremdung) - la fel, firește, secularizată din creștet pînă-n tălpi - cu propria mea problematică
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
nunc stans. Teza XVII dezvoltă: Gândirea nu implică numai mișcarea ideilor, ci și repausul lor. Când gândirea se fixează brusc într-o configurație (subl.n.) saturată de tensiuni, ea îi provoacă un șoc care o cristalizează în monadă. Un istoric materialist abordează un subiect istoric numai când acesta se prezintă ca o monadă". Catrinel Pleșu a tradus �Konstellation" prin configurație, de altfel așa apare și în vestita traducere engleză a lui Harry Zohn, (configuration). Adorno a lămurit în Dialectica negativă sensul
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
spiritul critic,/ mamele milei alăptează puii șacalilor (orice fiară/ în pruncie întinde botul cu inocență)./ În menajeria urbei dl. Darwin asistă la împerecherea/ neînruditelor fiare” (Maratonul - cartea întîi). Simptomatic, năzuințele, fie și vag sublimate, ale acestei creații cu program sfidător materialist sînt foamea și setea: „Organele nu mai sînt la locul lor,/ și sărutul e o gustare și se face foame nebună/ și sărutul mîței față de șoarec e o gustare. Pofta ei/ face moțocuri” ( Foamea atavică vorbită de animale). Ori: „Umbrelor
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
care și le-a luat Pandrea și față de profesia de credință pe care a formulat-o, reacție care, după ani, va fi atîrnat greu în cumpănă la aruncarea în Gulag a insului ce le-a respectat: "Eu nici nu sînt materialist. Eu sînt cu dialectica hegeliană, dacă vreți un hegelian de centru. Mă interesează experiența rusă ca experiență. N-am să scriu în viața mea pentru dictatura proletariatului și împotriva religiei. Cel mult, am să tac, dar n-am să fac
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
caz de afurisenie Într-un interviu din cotidianul ZIUA din 8 noiembrie, dl Sorin Dumitrescu îi trage un perdaf zdravăn lui E. Lovinescu, sau, mai exact, conceptului de sincronism pe care l-a inventat, altfel zis ideii că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație artistică. Ce soartă au și conceptele astea! N-a fost destul deceniul 4 al secolului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
substantivul tractorist. Într-un articol din 1959 (Jana Albin, "Sufixele -ism și -ist", în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, I), ne amuză favorizarea cuvintelor ideologizate ale apocii ("legate de viața politică, științifică și culturală"): ateist, materialist, leninist, marxist, stahanovist, activist, congresist, grevist, ilegalist, propagandist, capitalist, imperialist, iobăgist, colectivist, cooperatist, betonist. Numeroase derivate în -ist furniza Nomenclatorul meseriilor; celor vechi, oficiale ("absolventă a Liceului Forestier din Sebiș, ea deține un atestat de drujbist ", Evenimentul zilei = EZ 2314
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
excepții) nu se ascunde o cultură a memoriei și sîntem tentați spre uitare, supraviețuire («l^art de survivre»), compromis, duplicitate și complicitate. Și în special sîntem tentați spre continuitate spre deosebire de principiul individuației». Deci, preocupările noastre sînt dirijate către un prezent materialist și pragmatic din care vrem să extragem cît mai multe foloase imediate: «Să ne îmbogățim»! Nu avem o cultură a trecutului, a tradiției, a memoriei (a dreptului, a justiției, a obligației de a nu uita) și a responsabilității pentru că sîntem
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
privit de critici cu suspiciune, ca un mod de evaziune din referențialiate, din "obiectivitate" - în fapt, cum știm, manipulate ideologic, utopic -, într-un formalism structural exhibiționist, eliberat de orice control și motivare extraestetică. Un nonconformist roman ideologic, spiritualist și nu materialist, simbolic, parabolic, hermeneutic și nu tezist, psihologic, sociologic sau politic, cum se impusese orizontului literar de așteptare, este evident în concepția lumii ficționale și a personajelor, prin care este prezentată. Personajele, aflate pe patul de boală și de moarte al
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
al adolescentului, copistul redă fraza: ŤSă cunosc concepțiile didactice și să pot să le combatť, înlocuind cuvântul subliniat cu dialectice. Ce-o fi avut elevul Mircea Eliade cu Hegel, să-i combată dialectica? Tot e bine că nu a apărut materialist dialectice. Ar fi fost de tot hazul! Și culmea... ironiei. Citatul cu cuvântul buclucaș este extras din primul volum al Scrierilor de tinerețe, intitulat Cum am găsit piatra filozofală... Dar autorul articolului din Dicționar uită să facă trimiterea respectivă. Păcat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
reieșit, pe de o parte, un fel de dispreț și ură mocnită față de societatea de consum occidentală, iar pe de altă parte ideea grandomană că Rusia e mai acătării. Trebuia să înțeleg că spiritualitatea rusească este superioară spiritului comercial și materialist occidental. Am reacționat imediat gîndind, mai întîi, că sărăcia în forma ei agravată care e mizeria constituie o străveche experiență grea. Cred c-a fost lotul multora în toate societățile. O atestă îndeajuns fie și numai numeroasele povești populare cu
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
I.P.S. Iosif, P.S. Varsanufie, P.S. Irineu (din SUA) a oficiat slujba religioasă, în cadrul căreia a ținut o cuvântare despre martiriul celui trecut în veșnicie. Patriarhul Teoctist a evocat activitatea celui trecut în veșnicie în lupta împotriva unui regim ateist și materialist, pre cum și „mucenicia temnițelor comuniste”. Părintele Justin Pârvu a rostit în final un omagiu profetic: „Părintele Gheorghe Calciu este un nou apostol al românilor, un nou sfânt care ne va călăuzi și ne va ajuta, cum a făcut-o
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
da recitaluri de pian și vioară, aici se vor întâlni mari artiști, creatori, oameni de știință, politicieni, în îndelungate și profitabile colocvii, ctitoria culturală a lui Dumitru rămânând literă de lege pentru urmași. Cât despre Dumitru, cucerit de ideile determinismului materialist, el se află treptat în impasul de a nu găsi în acesta o cale de îndreptare a stărilor din jurul său, nici soluții la întrebările existențiale pe care și le punea, așa încât ajunge la concluzia inutilității ființei sale; criza l-a
Dumitru Rosetti Tescanu (1852-1897) by Elena Bulai () [Corola-journal/Memoirs/14408_a_15733]
-
Constantin Țoiu Știu că intelectualii mai fini, îndeosebi cei de stînga din țările mai avansate ale Europei, au un fel de boală pe americani. Despre care vorbesc acuzîndu-i că ar fi niște materialiști și niște aroganți, și multe altele. Cînd vine vorba de știință și de savanți, în general, este criticată sever specializarea lor care i-ar împiedica să vadă întregul vreunui sistem cercetat. De exemplu, avusesem mult de furcă cu un franțuz
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
ba chiar contradictorii sau opuse. Dacă ținem seama de ele, putem dezvolta două pedagogii incompatibile. Ceea ce se întemeiază pe primul efect nu găsește nici un punct de sprijin în al doilea și invers. Aș consideră primul efect idealist, iar al doilea materialist. Efectul idealist este acela din Don Quijote. Nu știm prea bine de ce bărbatul de aproape cincizeci de ani din La Mancha, care a trăit singur toată viața și n-are drept companie decît o menajeră, o nepoata, pe preotul și pe
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
datoreaza conștiinței de sine, conștiinței valorilor și identității sale spirituale pe care orașul grecesc a dobîndit-o prin cărți. Este evident că efectul atenian, spre deosebire de cel quijotic, este colectiv, nu individual, cu urmări sociale și practice, putînd fi de aceea considerat materialist. El nu stîrnește imaginația literară, ci practică politică. E vorba apoi de o piață, legînd cartea de negoț, de circulația bunurilor. Cărțile sînt factori modelatori pentru întreaga societate, pornind de la o elită subțire spre grosul populației. Iată cărți care formează
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
clișeele corespunzătoare. Un caz caracteristic: Școală Ardeleana. Sub imperativul istoriei "angajate", manualele școlare apreciază pînă în prezent cunoscută mișcare culturală drept "o expresie a iluminismului românesc". Cîteva întrebări de bun simț se impun. Una de ordin doctrinar: "cît de raționalist, materialist și laic a putut fi spiritul Școlii Ardelene din moment ce majoritatea corifeilor mișcării au fost fete bisericești"? Altă de ordin istoric: "ce fel de filiație sigură va fi existat între răfuiala iluminiștilor din Franța (...) cu absolutismul sau cu fanatismul religios și
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
deschis ca poet al Omului, al aspirațiilor spre mai bine, un optimist și un revoluționar exponent al maselor cândva asuprite, acum în plin progres și avânt constructiv. Este un apărător al libertății, un partizan al egalității între oameni și un materialist în concepția despre lume și viață." Acum, același Mihai Beniuc este dezavuat pentru opțiunea sa politică: " Este oarecum de mirare cum un poet talentat și un om de cultură [...] a subscris de îndată la comunism, cântându-l pe Stalin în
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]