46 matches
-
amețeala datorită alcoolului nu-l împiedica să nimerească totuși o țintă în mișcare? Pusese pariu cu unul din camarazii săi că izbutește, că nu e lipsit de curajul răspunderii în fața șefilor săi, care nu îi ordonaseră asta? Ori șeful se matolise dînd această dispoziție barbară?" (p. 19) Este o plăcere să-l citești pe Virgil Duda. El știe întotdeauna să pună întrebările esențiale, cele capabile să îl conducă pe cititor spre marile revelații. Nimic nu este ostentativ în scrisul său. Un
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
omor pe ăiaașa că nu mai puteam să fug și să prind elicopterul care trebuie să mă evacueze de pe platforma aia care urma să sară în aer. Buuun! M-am trezit azi-dimineață pe la 7.00, ușor chiaun (cine s-a matolit din bere știe ce zic) cu directivă trasata de aseară de maică-mea, să mă duc la piata să cumpăr cartofi. Nu știu ce mi-a venit să-mi iau blugii noi, desi cumpăratul cartofilor e o treabă destul de murdară, așa că mi
Mă ajutați să vă ofer două minivacanțe la Predeal? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20760_a_22085]
-
au fost termenii primari (poate că între cui și clește acționează și o asociere metonimică). O altă serie e alcătuită din participiile verbelor familiar-argotice cu sensul de "a bea", "a se îmbăta": a (se) pili, a (se) machi, a (se) matoli etc. Insul beat este, așadar, pilit, machit, matolit, chiaunit, chitrofonit, cherchelit - cu unele variante morfologice (prin derivare regresivă) - chiaun sau matol; "s-a trezit cu Neculai care, bine chitrofonit, a început să-l împroaște cu măscări" (Viața libera, nr. 4194
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
îi ascultă și râse în sinea sa. Dar uitându-se mai bine, desluși pe omul cu vioara, era Săndel, cunoscutul scripcar, prezent cât era ziulica de lungă în multe din cârciumile orașului. - Săndel, dar ce-i cu tine? - M-am matolit șefu’! Mă odihnesc o țâră, pe urmă, dacă m-or ține picioarele, le iau în spate și plec spre casă. Apoi Săndel se adresă celui din preajma gardului, fără să știe bine cine pe cine sprijină... și-i aruncă: - Vezi mă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
-n cercul zbaterilor drumul / iar din miros a mai rămas o dâră/ la poze-n parc când pregăteau albumul / mireasa-n gri mi s-a părut ceacâră / de ea un mire rebegit se târă / strivit sub rochia slobozind parfumul / nuntași matoli în ritmuri de manele / privesc spre mine lung dar nu mă văd / sunt eu acel cu ochii de oțele / Harapul Alb lângă un slujnic smăd / pustii vedenii întrupări rebele/ otrava n trup a slobozit prăpăd.“ „Smăd“, în loc de „smead“, ca să rimeze
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
permite luxul? Ca Irinel. Mă rog, se poate spune. Dacă ați avea acum o sticlă de șampanie, ați mai bea rachiul ăsta scîrbos? Da, răspund în cor bețivii. Asta-i sănătate curată. Spumosul este făcut ca să te amărască. Nu te matolește în regim de urgență. Tureanu n-a prea nimerit cu argumentele și țipă ca să le asculte vociferările. Sînteți niște boi, niște animale abrutizate. Îmi bat gura degeaba cu proștii. În afară de rachiu... Nu te supăra, dom' doctor, îmi dai un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mâncare...băutură...muzică Acțiunea se desfășura într-o casă măricica, cu un living jos și cu scară spre dormitoarele de la etaj și o cameră micuța la parter a cărei fereastră dădea în curte spre stradă. Ok, cumva reușesc să mă matolesc așa de rău încât pe la 11-12 m-au dus și m-au culcat în camera cea micuța. Dincolo, în living era muzică, băutură, mâncarea, petrecăreții. Pe la 3-4 mă trezesc și am genială idee de a sări pe geam și a
Când bețivii cară mortul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18907_a_20232]
-
cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb de tată, și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestine cînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi bată la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu
CANA CU FLUTURI ROTUNZI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383092_a_384421]
-
cu noroaie și flegme lungi, sfiala pare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde. Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb de tată, și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestine cînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi bată la ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic, îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute, și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalnic cînd Dumnezeu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
prin verde,brumată cu noroaie și flegme lungi, sfialapare-un ogar nevrotic, ce-n lanuri se tot pierde.Și mă întreb de mamă, și-apoi mă-ntreb de tată,și-ncep să-înot prin lacuri de peșteri clandestinecînd tocmai porci de lapte, matoli, încep să-mi batăla ușa ce-mi plutește pe-un nor plin de suspine. Dar noaptea nu mai plouă precum ploua, năvalnic,îmi pun pe trup brocarturi de umezeli trecute,și-ntors înspre perete, pășesc în somn șăgalniccînd Dumnezeu luceferi, cu
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
observ. Toată ziua gătea, nu ieșea din bucătărie. Pe hol, lîngă ușa de la intrare, era o debara. Din cinci în cinci minute, auzeam ușa debaralei: scîrț! Acolo își ținea sticla cu palincă, altceva nu băga în ea și, cînd se matolea, se așeza pe scaun, în fața mea, și mă lua la întrebări: No, jinere, tu lucri? Nu, Jeni, nu lucrez. Da' de șe nu lucri? Io ciocănesc tătă zîua la fabrica de pupici ... Mă tăvăleam de rîs. Rîdeam în hohote, mă
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
zi, cînd i s-a povestit cît de vitează a fost, a zis că “tăți îs acoholici, tăți!”. Soacră-mea mai avea vreo două surori și un frate. Fratele ei ne-a alergat cu toporul prin curte, după ce s-a matolit, iar pe soră-sa o aduceau de la crîșmă, cînd ne-am dus s-o vizităm, doi bărbați, beți și ei. Dar cum o aduceau, a fost interesant. De picioare ... Cum “de picioare”? s-a mirat Licurișca. Uite așa, o tîrau
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
președinte? Ha, ha! - Știți... ăă... mai ții minte petrecerea, aia, de la Colibele haiducilor, când am dansat desculți? Ce vin bun aveau ăia acolo! Ce ospătărițe! - Mi-aduc aminte... a trecut ceva timp... Dar ce e de râs? - Ne-am cam matolit atunci... - Mai ales tu! Pe mine nu știu dacă ai să mă vezi amețit vreodată, sunt foarte rezistent; în curaj, da! Așa, și? - Te-am întrebat atunci dacă te-ai culca cu nevastă-mea. Tu, ca un bun prieten și
CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
-
de mărgea. Se lumină totul, când, bezmetic Carnea rece, dulce, o ating Când iubind tăcerile frenetic În fereastra viselor mă sting. Este între noi o sănioară O speranță duce către poli Îngerii care în ceruri zboară De iubirea iernii sunt matoli. Beat și eu stau neclintit de veacuri Somnul ei în mine îl răstorn Gura ei de înghețate lacuri Viu troznește-n pași de unicorni. Zânele în alb iar se drapează Trec tăcând pădurea de argint Și la vara care-o fi
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
ei trag la măsea cu nerușinare și în local alte beri se desfăceau în veselia generală, bărbații petreceau, pînă la urmă era frumos ca într-o zi de sărbătoare, munceau de se rupeau și aveau și ei dreptul să se matolească, pentru că ce altă bucurie aveau de la viață?! Cînd dispăruse Mancuse nu observase nimeni, era un loc liber în plus în înghesuiala aia, asta este urma lăsată de dispariția cuiva dintre noi, mergea spre casă, o luase prin albia uscată a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
că era norocoasă, se ruga la icoane să i-l țină sănătos lîngă ea, cînd Cezar venea beat ea îl îngrijea cu multă răbdare și îi veghea somnul și nu se supăra niciodată pe el, pentru că știa ea, el se matolea de prea marea fericire ce îi căzuse pe suflet. Lilicuța era mai de curînd cu Grigore Țăranu, căreia îi zicea și ea prin casă, băi, Neacutare, cum îi spuneau oamenii, pentru că le era tuturor simpatic, iar faptul că o vorbise
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
mașina lui Bârza la întoarcere, am venit pe jos, ca un hăbăuc, de unul singur, târându-mi într-o mână cortul, în cealaltă rucsacul. Spre seară, chiar în fața blocului meu, mi-am dat nas în nas cu Damian Ercea, venea matolit de la grădina de vară, dar vesel și plin de sine, gesticulând larg. «Hă, hă, Mișule, îmi zice el strigând, bine proptit pe călcâie și înclinându-se pe spate, te-am scăpat de Beda, mă’, l-am băgat iar în pământ
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
cu ocazia unei vizite de lucru, efectuată cu un an în urmă. - Bună!... Te sculași bine?! Să știi că ai sforăit toată noaptea. N-aveai astâmpăr nici în somn și ai observat ce frumos te-am servit aseară, chiar dacă ne matolisem puțin. - Azi-noapte, poate vrei să zici, că trecuse de ora unu!... aprecie George. După ce că băusem cam mult, m-ai stors și tu de ultima vlagă!... - S-a văzut, că ai adormit imediat! Când m-am întors de la baie, deja sforăiai
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
-mi gâtul în căutarea unui taxi, mă plimb acum de-a lungul centurii dentare, prin stucul străzilor acoperite de tartru și prin piețele cariate, până dincolo de grilaje, de verandele ornamentate, de clinicile scumpe, de arabii tranchilizați, de suferinzii de măsele matoli, îmbrăcați cu ce au mai bun și de femeile lor în blănuri și pantofi de lac negri, de copiii lor îngrijiți, îndurerați sau fericiți, apoi pe murdara Oxford Street străbătută în goană de autobuze, până în Soho, aglomeratul tărâm al sexului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu-l mai aveți. Mă privea compătimitor, disprețuitor, scârbit, furios. În cele din urmă ura proletară ajunse la suprafață. — Om de încredere! Vă pune poporu’ în funcții și vă bateți joc de noi. Vă trimite la ziua tovarășului și vă matoliți ca ultimu’ nehalit. Îl întărâta tăcerea mea. Nu urmăream decât cum crește frica în mine. Eram sigur că putea să mă pălmuiască. — Compromiteți poporu’ de v-adună de pe stradă și nici nu știți ce faceți. Și io vă servesc ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
îmi va sări din nu știu ce pricină țandăra, mă voi rățoi dintr-odată la femeia aceea, îmi va răspunde și ea răstit, repezindu-mă, va părea că ne certăm, va veni prietenul J.J. și-mi va șopti, „Vezi că te-ai matolit, strici distracția, du-te la baie“, îl voi asculta, mă voi ridica împleticit de la masă, voi nimeri totuși baia, după un început de dans cu Veturia, care se va retrage amuzată spre fereastră, ieșind apoi pe balcon, voi porni iarăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
versiuni cenzurate a evenimentelor din noaptea trecută. O mulțime imensă de copii mari, între două vârste, care se voiau rafinați și care au făcut chestia aia învechită.... — Sună al naibii de îngrozitor! Și tu crezi că Eva... Cred că Eva s-a matolit, cineva i-a dat un joint, după care ea a leșinat, zise Wilt. Asta cred eu! Probabil că acum își face somnul de frumusețe în buda de la parter. — Mie nu mi se pare în stilul Evei, spuse Braintree. Wilt își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mașina. Stătea acolo, afară, sub garajul improvizat. Wilt ieși, urcă în ea și se duse până la supermarket, de unde cumpără trei conserve cu mâncare pentru câini, o pungă de curry semipreparat și o sticlă de gin. Avea de gând să se matolească. Apoi se duse acasă și se așeză pe un scaun din bucătărie, unde îl privi pe Clem cum își înfuleca mâncarea, în timp ce punga de curry fierbea. își turnă un pahar de gin plin ochi, îl asezonă cu lămâie și începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
deviase din ei, mă face să mă-mbăt și să ies urlând pe străzile Parisului. Mă opresc în fața piramidei de la Louvru și țip până vin jandarmii să mă ducă acasă cu forța. A doua zi vuiește Sorbona: iarăși s-a matolit Beligrad! Deodată ochii lui încețoșați și demenți se aprind. Mă înșfacă de antebrațe. Mâinile încep să-i urce - îmi pipăie brațele, umerii, pieptul. - Ma foi, Michel, darr ai niște mușchi terribili. Cum ți i-ai forrmat? Trragi la coarrnele plugului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
țeapă internațională, Îl vedeți de la distanță cum Își agită furios șervetul alb, Încercînd să vă zărească În mulțimea de turiști din stradă. E de rîs, dar e și de plîns. Acum, e mai mult de rîs, pentru că sînteți un pic matoli, așa că nu vă puteți opri din rîs. Și pentru că e ultima noapte, ieșiți la o plimbare pe aleile care șerpuiesc printre brazi și ajungeți, după ce urcați un pic, pe un fel de platformă Înaltă, de unde se văd panorama stațiunii clipind
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]