6,409 matches
-
asemenea licențiozități care să demonstreze teza sexismului delirant și vulgar sau a pornografiei, precum insinuați. Totodată, e șocantă comparația Dvs., poet al ,universului matern", cu ,vaginul din care nu mai ies la aer" și o ,altă groapă". De când, domnule Vieru, matricea care ne-a dat viață tuturor este ,o groapă"?!! în ,P.S."-ul aceluiași pamflet insistați să fie republicată în ,L.A." o ,tabletă sclipitoare", selectată chiar de Dvs. din presa bucureșteană, dând-o drept model de atitudine față de ,elitele valahe". Noi
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
e și trasforma nel mondo, mă come avvenire del tempo nel mondo. Ne segue che la persona umană è un mistero conosciuto pienamente solo da Dio e da coloro a cui Dio dà ciò che nel misticismo russo e di matrice ortodossa și definisce come cardiognosia: la conoscenza spirituale dei cuori umani. Se questi pensieri sono stați sviluppati solo dai pensatori russi recenți, l'atteggiamento personalistico fondamentale fu da secoli vissuto dagli startzy, le figure più tipiche della spiritualità russa.Il
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
transparentă până la vizibilitatea elementelor constitutive - e un elogiu "normalității fantasticului". Convingerile de stânga ale autorului sceptic în privința integrării europene a ibericilor sunt evidente (Excelentă, în această privință, postfața doamnei Mioara Caragea). Potrivit autorului, Portugalia și Spania sunt mai apropiate ca matrice spirituală, ca identitate națională lingvistică, istorică, religioasă, de America Latină decât de Europa. Și atunci, de ce să nu desprindă Peninsula Iberică de Europa, mânând-o ca pe o veritabilă plută de piatră spre obârșii. Dar nu în mod simplist. Mai întâi
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
ironii obiective, deci inocente la rîndu-i, la adresa umanului tendențios prin configurarea conștiinței: "Muzică sacramentală, mortar, pe corpul meu/ Suprapun zilele./ Ploaia șchiopătînd pune la încercare verdele/ Care în zăpadă își arată caninii puri./ Această dorință de slăbiciune/ Mă atrage ca matricea ta./ Zi și noapte de absență,/ Membrele-mi sînt sfărîmate în arome./ Îmi sprijin sîngele la băutura ta,/ Străin ca florile/ Ce nu știu ale suferinței/ Zdrențe îngrozitoare" (Fără suferință de viață șvariantăț). Provocată prin extrapolarea "senzațiilor elective" ale eului
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
la Europa și la propriul ei trecut". Astfel orice țară care se vrea europeană își afirmă legăturile spirituale cu Roma. Cuvintele cronicarului "de la Râm ne tragem" pot sta pe frontispiciul oricărei țări europene. Culturile popoarelor europene s-au configurat conform matricei pe care a determinat-o spiritul tricefal al Antichității clasice. Mentalitatea și arta greco-romană sunt numitorul comun al tuturor culturilor țărilor care participă la spiritul dominant pe vechiul continent. De aceea învățământul clasic este și trebuie cultivat în continuare, în ciuda
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
Cum trebuie să fie ziaristul în România de azi Încă din matrice trebuie să fie sfios. Sau mai bine zis, extrem de sfios. În permanență, Să constituie covorul ubicuu al puterii. Guvernanților, parlamentarilor, partidelor politice, dar mai ales justiției, să le dedice zilnic: ode, imnuri, articole ditirambice etc... Să alerge în pas alert
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14126_a_15451]
-
asupra înțelesului estetic dat de trepidanta rumoare vitală a poetului, prea sensibil ca să nu se întărească, tatonând curajul, prea lucid ca să nu aibă mereu dinainte dimensiunea utopiei. Aș evoca cele șase cărți ale ciclului La Lilieci. Satul lui, pământul unic, matricea și leagănul vieții, dar și loc al întoarcerii definitive, ai căror oameni se întrupează în câmpurile și drumurile, parcurse de ei prin el, poetul. Ca și cum, imperturbabil, el trece mai departe, văzându-și de ale lui. Parcă ar vrea să se
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
survolate de o aură comună". Aura comună pare a fi prietenia, nu zona. Cu un spirit aproape hip-hop, cîțiva scriitori din Iași și-au adunat prietenii, celebri sau nu, valoroși sau nu, și au purces la întocmirea unui soi de matrice literară. Cei tineri sînt promovați prin intermediul celor deja consacrați, spiritul de frondă se micșorează considerabil, implicit - pentru că riscul e implicit. Nu doar marii autori ar fi trebuit să se gîndească de două ori înainte să intre într-o astfel de
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]
-
în special, de cel al medicinilor paralele și alternative pe care încerc să le abordez prin prisma unor dimensiuni mitice și simbolice. Am în proiect o altă lucrare ce se va referi la clarificarea imaginilor care sînt sursele, schemele și matricele filozofiei, o lucrare deci despre matricialul conceptelor.
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
de orientare pro-germană în timpul războiului, printre ei numărându-se Dem. Teodorescu, Tudor Arghezi, D. Karnabatt, S. Grosmann, implicat fiind și A. de Herz. După stagiul din tinerețe în închisoarea din Ungaria, de la Vaț, această judecată cu viziunea sa apocaliptică peste matricea de elementar adevăr, îl întovărășește pe scriitorul care nu cunoaște decât echivalența și organicitatea luptei sale născute din dragoste de țară, într-un non-sens existențialist. Atât Cronologia, cât și numeroasele note care însoțesc textele nuvelelor, îmbogățesc faptele cunoscute cu un
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
-ți pot spune vorbe frumoase pe care nu le spun, ar trebui să spun o sumedenie de întâmplări pe care nu le spun, o sumedenie de lecții pe care le-am învățat aici și nu-și au rostul - deci este matricea ta spirituală și biologică.
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
cu glazura insolita a câte unui țignal de polițist și a unui claxon isterizant -, Valentin Mihali (Berenger) se lansează într-o pantomima foarte grăitoare. Robert Wilson simte nevoia aducerii acasă a lui Eugen Ionescu, a identificării dramaturgului cu spațiul cultural matrice. Din acest motiv, regizorul include în spectacol dânsul popular românesc cel mai electrizant - Calusul oltenesc, joc apotropaic, comparabil că virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
virtuozitate și cadența a trăirii doar cu magică melodie Ciocârlia. Scenele anterioare, cu pecete americană, luminate de dixilen par o anticipare a celor incendiare, de torențiala dezlănțuire a vitalității ancestrale prin care Calusul oltenesc este dinamul de maximă focalizare asupra matricei culturale din care s-a ivit dramaturgia lui Eugen Ionescu. Alături de genul liric al Doinei -, Calusul este înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial Mondial/ UNESCO. Din off, se aude vocea cu inflexiuni oraculare a lui Ilie Gheorghe (Logicianul/ Eugen Ionescu): Pesemne
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
într-un laborator din Iași se lucrează pentru obținerea pielii artificiale. În prezent se fac teste pe animale, dar peste doi ani pielea produsă în eprubete ar putea fi folosită în cazul pacienților cu arsuri. Procesul începe cu realizarea unei matrici speciale pe care apoi sunt puse celule, acum de origine animală, în viitor ale persoanei care ar avea nevoie de un transplant. Citește tot... Cum arata orașul Iași prin Instagram? Tehnologia ne împinge să avansăm din mai multe puncte de
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94374_a_95666]
-
într-un laborator din Iași se lucrează pentru obținerea pielii artificiale. În prezent se fac teste pe animale, dar peste doi ani pielea produsă în eprubete ar putea fi folosită în cazul pacienților cu arsuri. Procesul începe cu realizarea unei matrici speciale pe care apoi sunt puse celule, acum de origine animală, în viitor ale persoanei care ar avea nevoie de un transplant. “Nu e ușor de obținut astfel de suporturi, fiindcă ele trebuie să fie biocompatibile, celulele trebuie să adere
Premiera in Romania, la Iasi, cercetatorii au reust sa creeze piele artificiala [Corola-blog/BlogPost/94392_a_95684]
-
apoi sunt puse celule, acum de origine animală, în viitor ale persoanei care ar avea nevoie de un transplant. “Nu e ușor de obținut astfel de suporturi, fiindcă ele trebuie să fie biocompatibile, celulele trebuie să adere la astfel de matrici și să supraviețuiască practic cu materialul viu”, a precizat prof. Liliana Verestiuc, prodecanul Facultății de Bioinginerie Medicală Iași. Cei care lucrează în acest laborator spun că până în 2016 va avea loc și primul transplant cu piele artificială produsă la Iași
Premiera in Romania, la Iasi, cercetatorii au reust sa creeze piele artificiala [Corola-blog/BlogPost/94392_a_95684]
-
surprins În perioade diferite ale vieții (copilărie, adolescență, tânăr, vârstnic - cu Întrebări și enigme). Peste toate, se arcuiește sensul gândurilor unui creator (trăitor În două culturi), care vede și aude În imediatul canadian, altoit, fără drept de tăgadă, pe o matrice românească indubitabilă. Aflat la o vârstă a acumulărilor, a distilării sau a evaluării lor (născut la 7 iulie 1947, În comuna Amărăști, județul Vâlcea), cu un orizont informațional bine echilibrat (fiind inginer electronist), scriitorul Alex Cetățeanu și-a denumit cartea
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
unor forma mentis dominatoare), prin aspirație. încercările de izolare a lui, justificate inclusiv prin pseudoteorii istorice, de genul tracomaniei propagate de comuniști, au fost sortite eșecului, generând, de fiecare dată, o voință și mai marcată de integrare, de reconectare la matrice. Dar ce înseamnă Europa și cum s-a născut conceptul definitoriu? Autorul, specialist în limbi clasice, apelează la cele mai vechi texte ale antichității grecești și romane pentru a demonstra în ce măsură un mediu aparte, cel al continentului ce se va
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
cu care a fost nu o dată asemuit, Cornel Regman dă dovada unui specific scepticism surîzător, jucăuș, chiar cu lucrurile ce n-ar putea fi luate peste picior (nu se află oare aci și o tangență călinesciană?), ținînd de-o arhaică matrice percepțională și de comportament. Un dramaturg al erei comuniste "a scris pentru a fi publicat și pentru aceasta a fost în stare să înfrunte orice potrivnicie a cenzorilor, cedînd la nevoie sau tîrguindu-se cu ei. Nu e sigur dacă nu
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
Echinoxul s-a ivit ca o reacție împotriva "mentalității culturale de tip sămănătorist", a "tendințelor neotradiționaliste, foarte ispititoare în epocă". Așadar în momentul 1968, cînd a apărut primul număr al revistei! Să fi avut în vedere exegetul acel expresionism în matrice rustică întrupat de Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Gheorghe Pituț (ultimii doi de altminteri de sorginte transilvană, aflați în bună măsură sub ampla aripă a lui Blaga, deci nu tocmai "sămănătoriști")? Se pare că da, pentru că altă explicație n-am putea
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
timp, lirica lui Blaga a fost citită prin lentilele filosofiei sale. E drept, eroarea a fost remediată cu fermitate grație disocierilor făcute de George Gană, Ștefan Aug. Doinaș și Ion Pop; însă majoritatea exegeților s-au mulțumit să redenumească elementele "matricii stilistice" cu termenii oferiți de fenomenologia imaginarului, rămânând astfel în același cerc vicios. Consecința acestei stări de lucruri este cât se poate de bizară: unul din poeții care a contribuit decisiv la "diferențierea" (în sens lovinescian) a liricii noastre interbelice
Ruptura de utopia moderinistă by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/12468_a_13793]
-
poate de aceea a fost pusă în pagină în așa fel încît firul său întortocheat, cu ocolișuri și salturi dezordonate, să fie mai anevoie urmărit. Interesul este reprezentat de modificarea treptată a mediului, a comunității muntenilor abruzzesi, condiționată de propria matrice, dar și de mersul istoriei. în plus este sporit de judecata implicită asupra unor fenomene marcante, acum, la început de mileniu. Entuziasmului cvasiunanim pentru marxism-leninism care a dominat intelectualitatea occidentală atîtea decenii, amplu reflectat de beletristică, îi iau locul, în
În Italia - Creație literară pentru inițiați? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11570_a_12895]
-
obârșie al acestui curent propun maeștrii cântăreți Maria Răducanu și Maxim Belciug cu albumul "La Tarara": creuzetul iberic, matcă a unui metisaj muzical fericit exploatat în secole mai inteligente și mai cuviincioase ale Europei (Ravel, Lalo, Bizet etc). Reîntoarcere în matricea stilistică don quijotescă și tauromahică prin Albeniz, Granados, de Falla, Rodrigo, încercare de "întoarcere acasă" din prăfuitul drum al Stambulului, sau doar un simplu excurs exotic, asta rămâne să aflăm împreună, cum ne-o fi norocul! Un exemplu de rafinament
Curentul "latino" by Mircea Gerboveț () [Corola-journal/Journalistic/11611_a_12936]
-
de a se bate în duel cu un aristocrat".34 Dan Botta vs Lucian Blaga În luna mai 1935, Lucian Blaga a publicat în revista Gîndirea articolul intitulat "Spațiul mioritic". Acest text despre "solidaritatea sufletului românesc cu spațiul" și despre "matricea stilistică" a culturii române a făcut cariera cunoscută. Știm că în această privință Blaga a fost influențat de unii filozofi ai culturii germani, mai ales de Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes, 1923) și Leo Frobenius (Paideuma, 1920). Dan Botta a
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
vremurile de astăzi -, și-a găsit adăpost în spatele unei draperii a lui Jacques Lacan, draperie pe care filosoful o dădea din cînd în cînd la o parte spre a-i arăta cîte unui prieten, ca pe o taină dumnezeiască, incredibila matrice a ființei. Așa cum Lacan a ținut Originea lumii atît de bine ascunsă, și mulți artiști au păstrat doar pentru ei, și pentru un cerc restrîns de prieteni, nenumărate echivalente, unele chiar infinit mai suculente și mai corozive. Cu mai mulți
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]