7 matches
-
al lui "Carol al VII-lea, rege al Spaniei", adică a "Ducelui de Madrid". Jaime a fost educat de iezuiți întâi la colegiul Vaugirard din Paris, apoi la colegiul Beaumont din Old Windsor, Anglia și în final la colegiul Stella Matutină din Feldkirch, Austria. La moartea bunicului său, la 18 noiembrie 1887, Jaime de Borbón a devenit noul "delfin al Franței" numit de legitimiști. A urmat Academia Militară Tereziană la Wiener Neustadt, apoi în 1896 a intrat în armată imperiala rusă
Jaime, Duce de Madrid () [Corola-website/Science/324211_a_325540]
-
fost aplicat, de asemenea, și lui Satana, contribuind la imaginea tradițională a Satanei și a căderii sale. Pe baza versetului 22:16 din Apocalipsa unde Isus vorbește despre sine ca fiind Lucifer, Luceafăr sau Steaua strălucitoare a dimineții(stella splendida matutină), primii creștini au folosit numele de Lucifer ca fiind un nume al lui Hristos,acest fapt este confirmat și în imnul religios Carmen Aurora, dar și în numele unui episcop creștin sanctificat cu numele de Sanct Lucifer din Cagliari, în secolul
Lucifer () [Corola-website/Science/314935_a_316264]
-
numele popular al mai multor aștri (planetă Venus și unele stele mai strălucitoare). Regele Babilonului: În Noul Testament Petru, referindu-se la Hristos, îl denumește -Lucifer: În Apocalipsa 22.16, Isus se recunoaște ca fiind steaua strălucitoare a dimineții (Stella splendida matutină) sinonima cu Luceafărul. Din această cauză în creștinismul occidental timpuriu, Isus era numit și Lucifer, dovada o găsim în imnul "carmen aurorae" dar și în numele unor sfinți creștini că de exemplu Lucifer din Cagliari, dar și în faptul că Isus
Luceafăr () [Corola-website/Science/298203_a_299532]
-
Isis-Urania și Amen-Ra, multi dintre acestia părăsind ordinul și în al doilea rând, datorită lui Aleister Crowley care a publicat toate materialele secrete în revistă proprie "Equinox". În anul 1903 unii din membri care au plecat au fondat mișcarea Stella Matutină (Steaua Dimineții). La sfârșitul anilor 1930 cele mai multe temple ale Stella Matutină s-au închis sau au intrat în suspendare, cu excepția templului Hermes în Bristol, care a funcționat sporadic până în 1970 și Ra Whare în Havelock North, Noua Zeelandă, care a funcționat
Zorii Aurii () [Corola-website/Science/324174_a_325503]
-
doilea rând, datorită lui Aleister Crowley care a publicat toate materialele secrete în revistă proprie "Equinox". În anul 1903 unii din membri care au plecat au fondat mișcarea Stella Matutină (Steaua Dimineții). La sfârșitul anilor 1930 cele mai multe temple ale Stella Matutină s-au închis sau au intrat în suspendare, cu excepția templului Hermes în Bristol, care a funcționat sporadic până în 1970 și Ra Whare în Havelock North, Noua Zeelandă, care a funcționat în mod regulat până la închiderea să în 1978. În prezent există
Zorii Aurii () [Corola-website/Science/324174_a_325503]
-
a tuturor simțurilor care să-l conducă, mai presus de conștiința individuală, la unitatea cu cosmosul: „Apui, luceafăr de seară./ Zilele-mi scapără, lin/ Către sorocul senin,/ Către marele Crepuscul de pară/ [...] Tu apui, luceafăr de seară./ Tu luceafăr răsai, matutin./ Odinioară... odinioară!.../Azi rănile cui mi le închin?” (Incantație). Poetul trăiește o copleșitoare senzație de însingurare într-o lume adversă, înconjurat de spini și de râpe adânci: „Urcam pe coastă, urcam/ Într-o coastă prinzând cu mâna spinii/ De care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
formularea literară și conținutul teologic i-a determinat pe specialiștii în domeniu să dateze acest imn în prima epocă creștină (secolul II-III). La început, probabil era folosit în cadrul rugăciunii de dimineață; unii exegeți susțin că era parte integrantă din laudele matutine ale zilei de Crăciun, întrucât imnul este o dezvoltare a cântecului angelic menționat de Luca 2,14 în relatarea nașterii lui Isus la Betleem. În secolul al IV-lea devine parte din cadrul liturghiei de Crăciun, după cum mărturisește Leon cel Mare
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]