92 matches
-
un lat de palmă într-o chiftea molfăită. Mă uit mai bine-n oala de lut ce zace pe mobila compactă, roze, și-mi zic că mai bine o arunc. N-am de ce s-o mai țin în adâncitura din maxilă căci e otravitătoată de gânduri. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/ Referință Bibliografică: Mecanica chiftelei / Dalelina John : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dalelina John : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MECANICA CHIFTELEI de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Dalelina_john_1399985557.html [Corola-blog/BlogPost/344597_a_345926]
-
un lat de palmă într-o chiftea molfăita. Mă uit mai bine-n oală de lut ce zace pe mobilă compactă, roze, și-mi zic că mai bine o arunc. N-am de ce s-o mai țin în adâncitura din maxila căci e otravitătoată de gânduri. http://artelesistiintelevietii.wordpress.com/author/artelesistiintelevietii/ Citește mai mult Diluții agregate din gheață și fierse scurg foarte încet pe marginea meseiși amestecătura de amare închipuiri apropie clisa livida de-un lat de palmăîntr-o chiftea molfăită
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
fracturilor de mandibulă: 5 2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigonă: 5 3. Cateterizarea canalului Stenon: 5 4. Cura chirurgicală a despicăturilor labiale: 2 5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognației: 2 6. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 10 1.4.5 STAGIUL DE RECUPERARE - 1 lună (20 ore) 1.4.6 STAGIUL DE DERMATOLOGIE - 1 lună (20 ore) 1.4.7 STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 1 lună (20 ore) 1.4.8 STAGIUL DE GINECOLOGIE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
dimensiuni mici apărute în stadiile inițiale pot fi tratate prin radioterapie sau tratament chirurgical cu aceeași rată de vindecare - Leziuni mai extinse cu infiltrarea pielii, a osului zigomatic și a mușchilor pterigoidieni necesită excizia adâncă, rezecția mandibulei (uneori și a maxilei) și evidare ganglionară radicală. Defectele chirurgicale pot fi reconstruite prin variate transpoziții de lambou Carcinomul părții orale a limbii Terapie: - leziunile aflate în stadiu inițial fără metastaze pot fi tratate prin rezecție și sutură primară sau prin radioterapie interstițială (implantare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227462_a_228791]
-
dimensiuni mici apărute în stadiile inițiale pot fi tratate prin radioterapie sau tratament chirurgical cu aceeași rată de vindecare - Leziuni mai extinse cu infiltrarea pielii, a osului zigomatic și a mușchilor pterigoidieni necesită excizia adâncă, rezecția mandibulei (uneori și a maxilei) și evidare ganglionară radicală. Defectele chirurgicale pot fi reconstruite prin variate transpoziții de lambou Carcinomul părții orale a limbii Terapie: - leziunile aflate în stadiu inițial fără metastaze pot fi tratate prin rezecție și sutură primară sau prin radioterapie interstițială (implantare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227758_a_229087]
-
fracturilor de mandibulă: 5 2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigonă: 5 3. Cateterizarea canalului Stenon: 5 4. Cura chirurgicală a despicăturilor labiale: 2 5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognației: 2 6. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 10 1.4.5 STAGIUL DE RECUPERARE - 1 lună (20 ore) 1.4.6 STAGIUL DE DERMATOLOGIE - 1 lună (20 ore) 1.4.7 STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ - 1 lună (20 ore) 1.4.8 STAGIUL DE GINECOLOGIE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se află un aparat masticator, numit mastax, care constă din 7 piese numite trofi sau maxile: una impară, fulcru, 2 rami, 2 unci și 2 manubrii. Fulcrul și ramii formează incusul (nicovala), iar uncii și manubriile maleusul (ciocanul). Aparatul respirator și circulator nu există. Aparatul excretor este reprezentat prin protonefridii și este format din 4-50 celule
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
9) ori în înălțimea maximă și de 1,6-2,4 ori în lungimea pedunculului caudal. Capul mare, lat, aplatizat și mai gros decât restul corpului; lungimea lui se cuprinde de 3,3-3,9 ori în lungimea corpului. Gura largă, terminală. Maxilele și vomerul cu dinți mărunți fini, așezați în mai multe serii. Fălcile de lungime egală. Pe bărbie sunt 2 pori senzoriali. Ochiul mijlociu, prezentând aceleași raporturi față de spațiul interorbital, ca și la zglăvoaca comună. Preoperculul cu 2 spini bine dezvoltați
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
cu solzi foarte mici, fără a prezenta o linie laterală evidentă. Corpul este învelit într-un mucus foarte lunecos. Capul este mic, cu botul scurt. Gura mică, inferioară, este prevăzută cu 10 mustăți, dintre care 4 pe vârful botului (pe maxila superioară), 2 mai lungi la colțurile gurii și 4 pe mandibulă. Ochiul este mic. Sub ochi și ascuns sub piele, se află un țep mic. Înotătoarele sunt rotunjite și mici. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anală, cu baza
Țipar (pește) () [Corola-website/Science/331101_a_332430]
-
nu putem omologa diversele lui părți cu acelea de la craniul peștilor superiori. Craniul neural (neurocraniul) este primitiv și se compune din elemente cartilaginoase legate între ele prin ligamente conjunctive. Craniul visceral este bine dezvoltat, mai ales în regiunea lui branhială. Maxilele (fălcile) lipsesc, gura fiind susținută de un cartilaj inelar. Branhiile, ale căror foițe sunt de origine endodermică, se prezintă sub formă de saci sau pungi, numiți marsipobranhii (din greaca "marsipos" = punguliță + și latina "branchia" = branchie), dispuși câte 6—14 de
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
sunt acoperiți cu solzi mărunți, cicloizi (netezi la atingere). Capul alungit, cu un bot ascuțit. Ochii, situați lateral, sunt mari. Gura mare și largă, tăiată aproape orizontal, cu fălcile alungite. Falca inferioară (mandibula) este considerabil mai lungă decât falca superioară (maxila). Maxilare fălcii superioară sunt fixate la premaxilare și falca superioară devine neprotractilă, aceasta fiind o modificare secundară care adaptează peștele pentru a se hrăni cu o pradă mai mare. Dinții mari puternici, ascuțiți, conici sau aplatizați, de mărime inegală pe
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
mic este alungit, și comprimat lateral. Fruntea ușor bombată. Botul gros, masiv, ascuțit și scurt. Gura este mică, semilunară, așezată subterminal (inferior); vârful ei ajunge în dreptul marginii inferioare a orbitei, iar colțul ei nu ajunge la verticala anterioară a ochiului. Maxila proeminează peste mandibulă. Buzele sunt subțiri, cea inferioară este întreruptă la mijloc. Ochiul este mijlociu. Linia laterală ușor curbată. Înotătoarea dorsală începe la jumătatea corpului, se inserează deasupra bazei înotătoarei ventrale și are baza scurtă și marginea concavă. Înotătoarea anală
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
digestiv reunește tubul digestiv și glandele anexe. Tubul digestiv este constituit din: cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros(colon), rect, anus. Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1; C 0/0; P 0/0; M 2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse în creste transversale. Faringele este o cavitate tubulară
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
Cavitatea bucală prezintă vestibul bucal, buze, obraji, cavitate bucală propriu-zisă cu dinți antero-laterali dispuși în alveolele maxilelor. Formula dentară: I 1/1; C 0/0; P 0/0; M 2/3. E delimitată superior de bolta palatină formată din procesele maxilelor, lame orizontale și mucoasă cu formațiuni odontoide dispuse în creste transversale. Faringele este o cavitate tubulară la nivelul căreia se încrucișază calea respiratorie cu cea digestivă continuănd cu laringele și esofagul. Deschiderea laringelui e acoperită de o epiglotă. Comunică cu
Rattus norvegicus () [Corola-website/Science/322921_a_324250]
-
Ochii situați în jumătatea anterioară a capului, privesc lateral. Oasele preorbitare nu ating marginea anterioară a ochiului. Gura de mărime mică sau mijlocie în poziție terminală sau subterminală, cu buze subțiri, cea inferioară întreruptă la mijloc. Mustățile sunt întotdeauna absente. Maxila superioară nu prezintă o excavație pentru vârful mandibulei. Înotătoarele dorsală și anală scurte, ultima lor radie simplă, neosificată. 7-10½ radii divizate pe înotătoarea anală și 7-8½ pe înotătoarea dorsală. Înotătoarea dorsală situată deasupra înotătoarei ventrale. Înotătoarea anala se inserează mult
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
7 până la aproximativ 70 cm. Au un corp oval și alungit în formă de frunză sau limbă, puternic comprimat lateral (care în stare matură e asimetric). Capul este nediferențiat de trunchi, cu botul rotunjit, în formă de un lob cărnos. Maxila proeminează mult în afara mandibulei. Gura mică, inferioară, puternic curbată, cu dinți foarte mici, catifelați, abia vizibili, sau lipsită complet de dinți. Ochii sunt foarte mici, foarte apropiați și sunt situați pe partea dreaptă a corpului, îndreptată spre lumină; ochiul superior
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
etmoidului. Are forma unei lamele trapezoidale răsucită ca un cornet de hârtie; de aici și numele de cornet sau conchă. Are 2 fețe (laterală și medială), și 2 margini (superioară și inferioară). Se articulează cu osul etmoid, lacrimal, palatin și maxila. Vomerul ("Vomer") este un os nepereche, situat în planul median, întins între corpul osului sfenoid și podeaua foselor nazale și formează partea postero-inferioară a septului nazal. Are forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
formează partea postero-inferioară a septului nazal. Are forma unei lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe (dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară, posterioară). Se articulează cu osul etmoid (lama perpendiculară), sfenoid, ambele maxile, ambele oase palatine și cu cartilajul septului nazal. Maxila ("Maxilla"), sau maxilarul (superior) este un os pereche și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
lame osoase trapezoidale asemănându-se cu un fier de plug. Prezintă 2 fețe (dreapta, stânga) și 4 margini (superioară, inferioară, anterioară, posterioară). Se articulează cu osul etmoid (lama perpendiculară), sfenoid, ambele maxile, ambele oase palatine și cu cartilajul septului nazal. Maxila ("Maxilla"), sau maxilarul (superior) este un os pereche și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
maxilarul (superior) este un os pereche și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
și neregulat, situat în centrul feței, făcând parte din viscerocraniu. Are un corp (cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
cu 4 fețe: anterioară, infratemporală, orbitară, nazală) și 4 procese (zigomatic, frontal, alveolar, palatin); conține sinusul maxilar și canale ce străbat maxila (canalul suborbitar, canale alveolare). Fiecare maxilă este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure). Osul palatin ("Os palatinum") sau palatinul este un os pereche a viscerocraniului
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure). Osul palatin ("Os palatinum") sau palatinul este un os pereche a viscerocraniului, situat în porțiunea posterioară a cavității nazale între maxilă și procesul pterigoid al osului sfenoid. Are o formă în "L", fiind alcătuit dintr-o lamă orizontală ("Lamina horisontalis") și o lamă verticală sau perpendiculară ("Lamina perpendicularis"), unite între ele în unghi drept. De asemenea, acesta are și trei mici
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
procesul sfenoidal. Osul palatin participă la formarea peretelui lateral și a planșeului cavității nazale, a planșeului orbitei, 1/3 posterioare a palatului dur, fosei pterigopalatine și fosei pterigoide și a fisurei orbitare inferiore. Se articulează cu osul etmoid, sfenoid, vomer, maxila, cornetul inferior, palatinul de partea opusă. Osul zigomatic ("Os zygomaticum") numit încă și osul malar sau jugal, este un os pereche, de formă patrulateră, situat pe partea laterală și superioară a craniului facial, ca o punte între față și craniu
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
formarea pereților fosei temporale și infratemporale și arcadei zigomatice. Are 3 fețe (laterală - facială, temporală, orbitară), 5 margini (antero-inferioară - maxilară, antero-superioară - orbitară, postero-superioară - temporală, postero-inferioară, postero-medială), 2 procese sau apofize (frontal, temporal). Se articulează cu osul frontal, sfenoid, temporal și maxilă Partea interioară a craniului se numește endocraniu iar parte exterioară exocraniu. Pe de altă parte, craniul poate fi segmetat pe verticală și în acest caz se vorbește despre craniul superior sau bolta craniană (în latină: calvaria) și craniul inferior sau
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]