21 matches
-
de „farfurie” se prezentă : -Sunt „Candidat” ! El, era trimis din Marte pentru-n post în „Liga Mare”. Nu avea minte, n-avea carte, dar vrea recompensă, tare ! În Cosmos, lipea afișu ', căra câte-o servietă, ocupat cu-alișverișu' servind pe la vreo mazetă. Azi, e „candidat de seamă”, omulețu-i pișicher. N-are de ce să se teamă fiindcă e căzut din „cer” ! Și dă multe ca ofrandă celor care îl ajută și îi face propagandă. Omu' , a produs derută... Zahărul și cu uleiul i-
„MARȚIANUL” ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1480063526.html [Corola-blog/BlogPost/368752_a_370081]
-
Lui Boss nu-i mai cerem, că nu se cuvine. E prea nevoiaș. Îl împrumutăm fiecare, formal, cu câte douăzeci-treizeci de sarmale, ca să ni se lege jocul. Bine? Ei, alta acuma! Ce-oi fi devenit așa filantrop? Oricum, el e mazeta. La sfârșit, ori eu, ori tu. Albă sau neagră! Învingătorul ia și papă toți firfiricii! Iar Bossulică, rămâne cu fata! Cu femeia publică! Cu femeia-femeilor! Cu draga lui! Cu Cocuța-puicuța, băi! Nici o poveste n-a fost mai de jale, Decât
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Cam ce? L.: Că Ți-ai neglijat totdeauna slujba... M.: Nu-i adevărat! L.: Că era să te dea afară până acum de vreo trei ori... M.: Minte! L.: Că joci cărți, și râd toți de tine ca de o mazetă! M.: Eu, mazetă! L.: Că bei... M.: Ce beau?... două-trei pahare de bere pe zi.” (s.n.). Practicând diplomația, ca artă a disimulării, Lache are sinceritatea („toate defectele le pot avea; dar trebuie să mărturisiți toți că am și eu o
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Că Ți-ai neglijat totdeauna slujba... M.: Nu-i adevărat! L.: Că era să te dea afară până acum de vreo trei ori... M.: Minte! L.: Că joci cărți, și râd toți de tine ca de o mazetă! M.: Eu, mazetă! L.: Că bei... M.: Ce beau?... două-trei pahare de bere pe zi.” (s.n.). Practicând diplomația, ca artă a disimulării, Lache are sinceritatea („toate defectele le pot avea; dar trebuie să mărturisiți toți că am și eu o calitate - sinceritatea; și-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și absența simțului moral la mulți dintre colegi, îmi făcu deodată o rea impresie. Dar m-am deprins. Eram la vârsta repedei convertiri. Am admirat repede spiritul de inițiativă și de șiretenie al multora dintre colegi. Eu eram o perfectă mazetă 8 care niciodată nu m-aș fi priceput să rezolv cu atâta destoinicie atâtea probleme de-ale noastre. Iată o dovadă de șiretenie. 4. Pensionatul de băieți al lui Carol Buchholtzer, înființat în 1842, își avea sediul, în 1871, pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai târziu s-a deschis strada Râureanu; aceeași clădire adăpostise „Academia“ grecească de la Sf. Sava între anii 1803 și 1821, amintită de Ion Ghica în scrisorile către Vasile Alecsandri (Școala acum 50 de ani; dascăli greci și dascăli români). 8. Mazetă, aici cu sensul de: nepriceput, nedescurcăreț. Elevii erau obligați să vorbească în timpul recreațiilor numai în limba franceză. Acela care era prins că vorbea românește primea o bilă de lemn pe care trebuia s-o poarte până ce prindea pe un alt
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le consemnează decât pe acestea, așadar trebuie să fie vorba de o poliță frauduloasă. Deci, dacă „maimuța” nu e un girant fictiv (ceea ce-mi pare mai probabil) sau unul insolvabil, atunci e virtualmente o victimă sigură, un „fraier”, o „mazetă”, din capul locului Pirgu neavând, bineînțeles, de gând să onoreze polița. O „poliță cu maimuță” e deci o poliță ce va cădea inevitabil la scadență în debitul girantului (sau al nimănui). Poate că expresia circula pe vremea aceea în jargonul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
apariție și tuturor celor care o vor citi. Vă invit să pornim la un drum accesibil și plăcut prin varietate și pitoresc. Trecute vieți de fanți și de birlici ... Că joci cărți și râd toți de tine ca de o mazetă. Lache Nu vreau să vă pierdeți vremea cu o introducere despre rostul jocurilor în societate, despre alienarea noastră, care ne jucăm singuri la PC, față de strămoșii care se jucau în grup socializându-se. Vreau să ajung mai repede la țintă
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai cruță-te, las-o mai dămol, că-i pocni într-o bună dimineață și tu nu trebuie să mori că n-are cine să te înlocuiască. Ei, bravo! Ce, vrei să-mi ruginească pușca și să rămân de râsul mazetelor? Când o fi să-mi vie ceasul, tot la un copac am să mor. Și mai, mai că așa s-a întâmplat. Atins de o boală care nu iartă, el a ținut pușca-n mână pănă în ultimele zile ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere șapte prețuri. Fie chiar de un stânjen, încă tot e o minune. Ascultă, dragă! Degeaba umbli să ne iei așa peste picior, ca pe niște mazete 136. Știm și noi ce-i o coadă de vulpe. Atunci înșfăcând un pahar de vin ce sta plin dinaintea mea, îl dădui dușcă pe gât și cu un aer mânios răspunsei: Pentru Dumnezeu! Ce vreți, domnilor?... Să vă spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de poftă și aveam o logoree de zile mari, promițându-le ălorlalți că o să le-o tragem de-o să le sară coaja. S-au făcut axele. Două erau deja cunoscute dinainte: noi, stelele, eu și Doru adică, și opusul nostru, mazetele, adică Tom și Cătălin. Niște intuitivi primitivi! Asta ca să nu vorbesc de lentoarea acestui Cătălin care, pe lângă încetineala lui de-a dreptul proverbială, de-ai fi zis că-i ardelean, nu moldovean, avea și tot soiul de habitudini câtă eleganță
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
am scos un "Nu-i nicio problemă. Las' că dacă oi avea nițeluș timp, poate m-apuc să scriu chiar eu scenariul ăsta. Da, da! În vacanță, cumva... Văd eu". Sorții au făcut să cădem din primul tur cu echipa mazetelor. Nu pot să ascund că m-am bucurat. Împușcam doi iepuri dintr-o dată. Primul iepuroi ar fi fost că m-aș fi răcorit nițeluș, administrându-i o bătaie clasa una onor scriitorului și agasantului său partener, iar al doilea ar
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
he!". Colegul lui de echipă s-a mulțumit să zâmbească și a tăcut chitic. La prima donă, am făcut o parțială elegantă de trei pici, explicând mai apoi că asta e diferența între un maestru al acestui joc și o mazetă. Primul știe întotdeauna unde să se oprească, în timp ce ageamiii dau buluc spre manșă, căzând cel puțin o dată. La a doua, grație unui atac "prietenesc" făcut cadou de Cătălin, am realizat din nimic patru cupe. "Pe lângă că am atacat eu prost
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spălătorie? Hai, dom'ne, ce dracului!" Se uită pe fundul paharului și oftă. Apoi la ceas și țistui nervos. "Nțț-nțț-nțț! A dreacu' hoașcă, aproape că a trecut jumatea aia dă ceas și tot nu-mi mai vine. Stai, Relule, ca mazeta cu ochii-n soare, c-apare ea. Parc-o văd: Aaa! Bună, dragă! Am întârziat nițeluș, da' tu nu te superi, nu? Păi, nu, că timpu' meu nu contează, madam. Al tău e estraordinar dă prețios, 'zgura mă-tii dă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Din fericire, noi suntem proști bâtă! Așa că n-o să-l jucăm niciodată". Am încercat să-i încurajez, dar, deși făceau eforturi, tot nu pricepeau nimic. În cele din urmă, m-am resemnat. Mi-am amintit că Tom, scriitorul din axa mazetelor, nu reușise să se lămurească în privința transferului la anunțul de fără atu sau a Stayman-ului, decât după vreun an de strădanii. Și nici după anul ăla nu erai prea sigur de răspunsurile pe care le dădea. Așa că, de!, ce să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
când mergeam la tata, cu sporovăielile noastre, cu șartul blând al meselor! Ce bine mi-era când mă înfășuram în mantia gloriei mele bridge-istice cam subțirică și austeră, fie, o recunosc și mă așezam la masa de joc! Până și mazetele îmi deveniseră simpatice, iar pe Băși îl iertasem demult pentru micile sale răutăți. Ei, da, lumea oamenilor era, orice s-ar zice, cea mai bună dintre lumi. Acum, că tot am ajuns în acest punct de împăcare maximă cu semenii
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
pentru cârmuirea fondului de comerț și prietenă de mâna stângă pentru mulți clienți pe alese" (p. 7), potrivește cheia pentru stilul acestei aplecări spre ieri. Calamburgiu, ironic, dulce-mîlos, cu capcane, care te prinde și te duce. Într-un cuvînt, bucureștean. "Mazeta" intră, cu încetul, în rîndurile supraviețuitorilor cu orice chip pe vremea, e drept, cînd școala vieții era doar un răsfăț mai năstrușnic, între colegi. Și amintirile din școală, cu gust de savarină, ca orice asemenea amintiri, se amestecă, natural, cu
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
Gudurău cînd se revoltă politic numește guvern bandiți. Este înjurat la rîndul său de dumnezei mami. Nu pare grav. În rest, tot lucruri benigne care nu ar putea constitui azi prilej e mare supărare: moftolog, "nifilist", mangafa, mitocan, prea sec, mazetă. Chiar în atmosfera încărcată politic, bandiții și mizerabilii sînt numiri maximale. Blestemele sînt mai colorate. Zița își blestemă viața - a dracului și-afurisită - pentru că nu merge la Iunion îi urează soră-sii - parol - s-o îngroape. Mitocanul }ircădău e calificat
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
la nimeni (1 se uită la 0!) V nu se uită la nimeni. W nu se uită-n oglindă (ca să nu-l vadă pe M). X nu se uită la nimeni. Fractalicul Y - la nimeni. Și cu-atît mai puțin la mazeta de Z. OCHELANDRI Nu doar copilandrii poartă ochelandri, ochelari mai tandri cu lentile roz; poartă și scafandrii, prețuiți de tandrii calamari ca antri- cot sau pulpă roz. Toți amanții tandri, pastorali sau country, Céladoni, Clitandri, cu, pe ochi, văl roz
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
dexteritate, dar spunea că e ceva care ține de meșteșug, nu de artă." Și bineînțeles că în toiul discuției pica un alt amic care îl apostrofa pe primul: "Bine, monșer, mă făcuși să te aștept ieri la Căsuță ca o mazetă?..." Iată deci că întrebarea dacă sânt sau nu poet e cât se poate de serioasă și mi-o pun cu spirit de răspundere. Nu îi găsesc o rezolvare satisfăcătoare deocamdată. Dar, ca să nu-i dezamăgesc pe organizatorii acestei anchete, presupun
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
literare”. Importanța acordată versantului individual al literaturii (și rolului personalității) este completată de cea acordată versantului colectiv al acesteia (rolul stimulator al școlilor literare): „Desigur, romantismul, naturalismul, simbolismul au existat, dar au existat și Hugo, Flaubert, Verlaine și alte asemenea «mazete». În jurul lor s-au adunat cei mici și mulți, imitatori, gata să simtă după o anume formulă. Acestea sînt observațiile, foarte juste, ale d-lui Duhamel. Dar dînsul nu spune că și școlile aduc oarecare folos: agită, stimulează, provoacă discuții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]