333 matches
-
95 de familii), redat la sfârșitul acestui text împreună cu anexa bibliografică și prescurtările aferente. Acești boieri, reprezentând cele 95 familii redate în anexe: 28 mari familii, 31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
I-II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii și autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele și dregătoriile și toate celelalte ale ei, precum și cei ce-și pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată a provinciei și a Țării nu mai depindea exclusiv de relația cu Domnitorul de la București, ci de baza
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
95 de familii), redat la sfârșitul acestui text împreună cu anexa bibliografică și prescurtările aferente. Acești boieri, reprezentând cele 95 familii redate în anexe: 28 mari familii, 31 boieri mijlocii și 36 mici boieri, împreună cu cca 200 boiernași, boieri de neam , mazili, etc., asigurau administrația, supravegherea și desfășurarea vieții economice și sociale , precum și activitatea militară- slujitorească din Oltenia epocii lui Constantin Brâncoveanu. Unii dintre aceștia erau mari dregători în Sfatul Domnesc, în importante dregătorii, slujbe și misiuni domnești în țară și străinătate
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
I-II de la sfîrșitul lucrării. Paradoxal, în timpul lungii și autoritoarei domnii Constantin Brâncoveanu, boierimea din Oltenia, cu toate treptele, rengurile, slujbele și dregătoriile și toate celelalte ale ei, precum și cei ce-și pregăteau intrarea în rândurile ei(boieri de neam, mazili, slujbași), toți aceștia au conștientizat noua realitate economică-socială de tip funciar- financiar- capitalist în care poziția lor în societate și elita privilegiată a provinciei și a Țării nu mai depindea exclusiv de relația cu Domnitorul de la București, ci de baza
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
o dată în viață. Într-o țară în care doar politicienii și acoliții lor o duc bine, ce-i mai rămîne românului de făcut? ”Săracă țară bogată, pe mîna cui ai încăput?” Voi încheia cu o frază a d-lui D-tru Mazilul: ”M-am convins că, într-adevăr, revoluțiile sunt concepute de ideologi, propagate în mase de idealiști, înfăptuite de luptători și valorificate de profitori!” Mi-aș dori ca într-o zi românii să nu mai plece să muncească printre străini, împinși
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
idealiști, retardați, făcuți la beție de niște incapabili de a dobândi competențe la limbile Străinului, vasăzică rezistenți la mankurtizare. De unde și pesimismul, iubite postacule, de moderezi pe nechezolii de ambe spețe sătul de atâta Caragiale, că oricât de răzeș sau mazil vajnic ar fi un nou basarabean la Paris, ca Paul Goma sau ca, tot exilat, Alecu Russo, de scrise „tânguirea intitulată Cântarea României“, te doboară bășcălia, la băutură și călărire în zori pe zare, pe orizontul de așteptare al rozătoarelor
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346056658.html [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de voevozi din vremurile cari s'au îngropat în fundul pământului, de unde nu mai pot să iasă. Acești oameni sunt mai mult decât țărani obișnuiți. Din cele mai depărtate vremuri, ei au avut acest mal de Nistru. Coborâtori de adevărați boeri, mazili cu sânge bun în vinele lor, ei se simt ca acasă, cu neputință de clintit, plugari și domni ai țarinelor, stăpâni ai cirezilor și turmelor. În trecut, ei erau grănicerii vitezi ai marginei de apă, singuri păzitori ai vadurilor, pe
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
De mult, de mult, încă din Postul Mare. Un băiețaș mână o turmă de oi. - A'cui sunt oile, băețele? - A'cui să hie? A'mele! Mai încape vorbă? Dar ale cui sunt oile, pe care le mână feciorul de mazil, urmașul boierilor celor mari ai Moldovei răsăritene? Firește că ale lui! Să i le ție Dumnezeu”. Tighina, cetate întemeiată de genovezi, așezată la 80 de kilometri de limanul Nistrului, la Răsărit. Zidurile cetății se întindeau pe o lungime „de 1
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
acestuia. Era semnul mazilirii, care pe domnitor și pe o parte din dregători i-a încremenit. Rupând tăcerea, Mustafa-aga și-a exprimat regretul că tocmai lui, vechi prieten al lui Brâncoveanu, i-a fost dată prunca de a-l declara mazil și de a-l duce cu toată familia sa la Constantinopol. După citirea firmanului de mazilire, Brâncoveanu cu toată familia sa a fost dat în paza boierilor, care au fost amenințați că, în caz de neexecutare a acestei porunci, vor
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
dicționar, precum Fenicia sau Dacia Felix. În 2222, limba română va fi o limbă de multă vreme moartă, cum probabil majoritatea limbilor europene, omorâte de English (U.S.A.). Ce talent cu adevărat radical agrar și justițialist consumerist, mândru ca un mazil naște, cadrele didactice să îndrume din fașă pe ai noștri supradotați să scrie epopeea RO direct în limbi străine, folosind infrastructura intelectuală a altora, și cel mult să ni se dea și nouă la savurat ca pe un fruct submarin
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
e întărită și de faptul că două personaje ale romanului au numele însoțite de toponime ale locului. De exemplu, moș Leonte Spînu de la Miroslăvești substituie vreun bărbat miroslăveștean cunoscut de scriitor, precum și Savu Frăsinel de la Mitești, vreun bărbat miteștean. Și "mazilul de la Miroslăvești", și "răzășul de la Mitești" îi jelesc pe "Măria sa Ion-Vodă", despre care moș Leonte Spînu de la Miroslăvești spune că a fost "domnitorul norodului (...) care multor asupriți le-a dat carte dreaptă de judecată și pe mulți sărmani i-a
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Călărași, satul Pitușca. (1.303/2009) 49. Vîrlan Oleg, fiul lui Gheorghe și Efrosinia, născut la data de 21 decembrie 1972 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Mazililor nr. 29. (5.542/2003) -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216824_a_218153]
-
402/2003) 127. Mardari Oleg, fiul lui Dumitru (născut la 2.11.1935 în localitatea Chișinău) și Raisa, născut la data de 5 ianuarie 1969 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, Str. Mazililor nr. 32. (9.455/2003). 128. Marinov Ala, fiica lui Sacaliuc Nadejda (născută la 8.03.1913 în localitatea Novoselița), născută la data de 24 mai 1951 în localitatea Taraclia, județul Taraclia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
Cioboți, Drăgioiu, Nicolești, Stoicănești Comuna Orlești Sate: Orlești, Aurești, Procopoaia, Scaioși, Silea Comuna Pesceana Sate: Pesceana, Cermegești, Lupoaia, Negraia, Roești, Ursoaia Comuna Prundeni Sate: Prundeni, Bărbuceni, Călina, Zăvideni Comuna Scundu Sate: Scundu, Avrămești, Blejani, Crângu Comuna Șutești Sate: Șutești, Boroșești, Mazili, Verdea Comuna Ștefănești Sate: Ștefanești, Condoiești, Dobrușa, Șerbănești Comuna Șușani Sate: Șușani, Râmești, Stoiculești, Sârbi, Ușurei Comuna Voicești Sate: Voicești, Tighina, Voiceștii Din Vale Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Orașul BREZOI Localitate componentă: Brezoi Sate ce aparțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Călinești-Cuparencu este o biserică construită între anii 1791-1798 de către mazilul Mihalachi Cuparencu în satul Călinești-Cuparencu din comuna Șerbăuți (județul Suceava). Ea a fost sfințită în anul 1805. La această biserică a slujit ca dascăl Vasile Eminovici, bunicul poetului Mihai Eminescu (1850-1889). În cimitirul bisericii a fost amenajată o casă memorială
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
Mihai Eminescu (1850-1889). În cimitirul bisericii a fost amenajată o casă memorială a familiei Eminovici, având în față un bust al marelui poet român. Până la construirea actualei biserici, în satul Călinești-Cuparencu a existat o biserică de lemn. Între anii 1791-1798, mazilul Mihalachi Cuparencu a construit o biserică de piatră cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". În anul 1798, când s-a finalizat construcția bisericii de piatră, vechea biserică de lemn a fost strămutată în satul Negostina. Prin testamentul său din
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
imperială și-a propus integrarea în structurile proprii a boierimii românești. Numărul familiilor boierești române din Bucovina între anii 1775-1786 (după alipirea Bucovinei la Galiția) era: 18 familii de boieri mari, 119 familii de boieri mici și 154 familii de mazili . Împăratul Iosif II emitea la 14 martie 1787 o patentă imperială ce stabilea: Majoritatea boierilor din Bucovina au cerut și au obținut indigenatul (cetățenia) și înmatricularea în registrul de evidență al nobilimii (Bukowiner Majestätsbuch). Cei mai mulți boieri devin "cavaleri" ("Ritter von
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
noiembrie 1918, satul Voloca a făcut parte din componența României, în Plasa Ceremușului a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate de români. În perioada interbelică, funcționa în sat o filială a Societății mazililor și răzeșilor moldoveni . Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944
Voloca, Vijnița () [Corola-website/Science/315591_a_316920]
-
colonelul Metzger și din care făceau parte mazilii moldoveni Ion Calmuțchi, căpitan asesor, și Alexandru Ilschi, asesor . Neputând să-și administreze moșia de la distanță, la 26 aprilie 1792, Vasile Neculce a arendat satul Boian și jumătatea sa din moșia Lehăceni mazilului Ion Calmuțchi, proprietar al moșiei Călinești pe Ceremuș. După ce termenul de arendă s-a încheiat, boierul Vasile Neculce a administrat din nou moșia, prin intermediul unui vechil. Începând din 1812, în partea de est a satului Boian trecea frontiera dintre Imperiul
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
pentru domnitorul Moldovei, Mihai Racoviță. Austriecii și cătanele ungurești au pătruns în Moldova pe la Cașin, instalându-se în mănăstirile fortificate din Moldova și în Cetatea Neamțului. Domnitorul se afla în scaun de numai un an și pusese biruri și pe mazili (boieri fără funcții publice), motiv pentru care mulți dintre aceștia îi doreau sfârșitul. Trupele austriece și ungurești, împreună cu trupe moldovenești aliate, au jefuit târgurile aflate în calea lor. Domnitorul Mihai Racoviță, neavând bani să plătească mercenari și dispunând numai de
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
A- Bogați, B- Mijlocași și G- Săraci . Populația a fost supusă să dee jurămînt Prestolului și Imperiului Rus. Despre Tîrgul Foleștii este scris că avea: 4 preoți; 2 vădane de preoți; 3 dascăli; 1 ponomari; 1 diacon; 4 gospodării de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci. În total 164 bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui ,camerghiner, Ioann Balși. Sub Nr. 14 este inregistrată Mahalaua Foleștii, clasată la categoria ,B, cu 141 gospodării, 3
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
la 26 septembrie 1811, viețuiau la Văratec 273 călugărițe, dintre care 197 maici și 76 surori de ascultare. Acestea erau împărțite astfel după originea socială: 33 fiice de boieri, 59 fiice de negustori, 105 fiice de țărani, 23 fiice de mazili, 51 fiice de preoți, o fiică de dascăl, una de mocan și una de altă lege. Ca urmare a creșterii numărului de monahii, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Astfel, în anul 1808, stareța Nazaria (1788-1814) a început construcția unei
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
care răspundeau cu viața și averea prin ordinul sultanului de prizonier, în timp ce turcii au pornit să sigileze vistieria și cămara (tezaurul public și tezaurul privat). Negustorii au fost la rândul lor făcuți responsabili ca boierii să nu-l facă pe mazil scăpat. A doua zi, în ziua de Buna Vestire (25 martie/6 aprilie) a ajuns în București imbrohorul, care l-a impus boierilor pe Ștefan Cantacuzino. Tot de la Del Chiaro citire: Mazilul și familia sa au fost trimiși a doua
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
responsabili ca boierii să nu-l facă pe mazil scăpat. A doua zi, în ziua de Buna Vestire (25 martie/6 aprilie) a ajuns în București imbrohorul, care l-a impus boierilor pe Ștefan Cantacuzino. Tot de la Del Chiaro citire: Mazilul și familia sa au fost trimiși a doua zi la Constantinopol, Brâncoveanu fiind condus de noul domn al țării. Conform lui Del Chiaro, i-ar fi spus: „dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia lui
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
actualului sat Iacobești se afla în proprietatea Mănăstirii Ilișești. În anul 1775, Bucovina este anexată de Imperiul Habsburgic. Dintr-un uric al domnitorului Grigore Ghica al III-lea din anul 1776 aflăm că jumătate din sat se afla în stăpânirea mazilului Alexandru Vasilco. Conform cărții "„Maghiarii în Bucovina, 1774-1941”" scrisă de dr. Daniel Hrenciuc și publicată în 2006, în anul 1776 s-au stabilit în satul Iacobești secui emigrați din Transilvania. După Masacrul de la Siculeni (1764), secuii din localitățile de frontieră
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]