205 matches
-
de tot și toate! Tainele asunse în inimă sunt atât de ușor descoperite de către primăvară, încât te miri de puterea sa mirifică, de sentimentul acela de plinătate care te cuprinde lăuntric și călătorești prin noianul de rime și cuvinte frumos meșteșugite de poeți. Și... dacă te străduiești, creezi chiar versuri inspirate, pentru că ele se ascund în inima fiecăruia și doar doza aceea micuță de curaj, pe care o poartă primăvara, îți lipsește câteodată pentru a da naștere la ceva frumos cum
PRIMĂVARA, ANOTIMPUL POEZIEI ŞI AL IUBIRII... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_anotimpul_poeziei_si_al_iub_cornelia_viju_1330882775.html [Corola-blog/BlogPost/357869_a_359198]
-
de rogoz înalte peste care se revărsau frunzele verzi de sălcii pletoase, iar Niki încerca să-și confecționeze o trișcă dintr-o ramură de salcie subțire ca degetul cioplind-o cu un cuțit pescăresc cu mânerul gros din lemn și meșteșugind viitorul instrument cu atenția începătorului , cu numeroase ezitări, văzuse la un prieten zilele trecute o trișcă cu care șuiera imitând strigătele câinilor enoți, așa că își propusese să facă și el una asemănătoare... Puțin după-amiază începu să adie vântul, apoi începu
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Acasa > Versuri > Farmec > HAIDEȚI, COPII! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1826 din 31 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului HAIDEȚI, COPII! „Haideți, urați, copii, la geam, De-a noastră țară și de neam, Așa cum știți voi, cu umor, Meșteșugit în plugușor! Să auzim ce s-a-ntâmplat Mai important la noi în sat Și-o să vă dăm câte-un colac, Și bani, și mere după plac! Haideți, sunați din clopoței, Voi toți, copii, sunteți ai mei! Urați-mă, pocnind
HAIDEŢI, COPII! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451544144.html [Corola-blog/BlogPost/340300_a_341629]
-
fi receptată și înțeleasă. Mi-a mai zis să las vrăjeala”, țicneala (să o limitez dar să n-o elimin cu totul!), neîncredera și jumătatea de gând și de faptă și să operez pe un plan superior cuvinte nimerite și meșteșugite pentru a-mi reda fidel gândul. Ciitindu-i și pe alții, îmi recomandă și chiar se oferă să mi le împrumute pe termen...nelimitat! Îmi zice de rușii Esenin și Paustovski (cel din urmă pentru „motivare artistică”, pe primul pentru...asemănări
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_v_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/369272_a_370601]
-
în acea groaznică piața de sclavi, departe de liniștea mănăstirii mele. Și întreaga carte este un amestec echilibrat de fraze scurte alernând cu fraze lungi, bine dozate.Nici urma de plictiseală, chiar dacă cartea are peste 500 de pagini, tensiunea este meșteșugit controlată.Întămplările ... Citește mai mult Mereu am fost atent atunci când am răsfoit o carte, la primele cuvinte ale autorului. Din acest punct de vedere, Dl Cornel Marcu dovedește că este un autor direct, în stilul marilor creatori de proza . Pentru că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_terziu/canal [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
în acea groaznică piața de sclavi, departe de liniștea mănăstirii mele.Și întreaga carte este un amestec echilibrat de fraze scurte alernând cu fraze lungi, bine dozate.Nici urma de plictiseală, chiar dacă cartea are peste 500 de pagini, tensiunea este meșteșugit controlată.Întămplările ... XI. CARTE INSPIRESCU : ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU, de George Terziu , publicat în Ediția nr. 1696 din 23 august 2015. George Terziu, acest „mort frumos, cu ochii vii”, care a brevetat sintagma „MOARTEA NECESARĂ”, într-un valoros
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_terziu/canal [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
maică-mea femeie ca toate femeile, că tot aș fi avut parte de soț, dar nu zână, cu pletele învălvăete de lumină și cu sufletul întunecat și umed ca o peșteră neumblată. Soarta rea prinde la nădejde și cu întorsături meșteșugite de vorbă, îngână către lună: - Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, dar de-acum încolo te lasă de tot, că el se-nsoară cu fata lui Ștefan-Vodă, stăpânitorul pământului, chiar diseară li-i nunta. Doamna nopții, numaidecât
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
albaștri-oțelii, iar părul castaniu, lucios, ondulat. După hirotonisire, purta plete lungi până la grumaz. Rasa ori odăjdiile îl făceau mai înalt. Apoi, avea, vedeau toți, carismă! Cucerea atenția, încredera oricui, iar zâmbetul îi era de-a dreptul plăcut ofensiv. Vorba era meșteșugită, mereu în slujba intențiilor sale. De câte ori nu se referise mamă-sa, Geta, la efectul graiului lui Artemie! Zicea că ar fi semănat cu tatăl ei, care fusese o viață staroste în sat: cât trăise acesta, nu existaseră neînțelegeri în comunitatea
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1449390043.html [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
și Marin Sorescu”, iar în ziarul „Drum” din 17-23 august 2001 acesta sublinia: „Citite cu răbdare, dincolo de grabă acestui început de nou secol, multe din poeziile lui Ion Pena ne dezvăluie un poet adevărat și sensibil, care a putut să meșteșugească destule versuri memorabile.” Profesional, Ion Pena a funcționat timp de patru ani și zece luni în Banat, la Sichevița, între 1936 - 16 iulie 1941, ca delegat de agenție. Aici înființează „Căminul cultural - Lumină”, cu sediul în incinta Primăriei. Donează căminului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/restituire-literara-ion-pena/ [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
prezent ce sapă adânc în noi și dragostea de tot ce-i frumos și bun ne stăpânește viețile scurgându-se agale spre fântânile nepieritoarei iubiri, dăm frâu liber amintirilor, căutându-ne pe noi înșine ancorați în adâncul și farmecul lor." Meșteșugită din materialul rezistent al originalului nea Mitică, "neobosit în dezvăluirea celor mai strașnice momente din viața lui din exil, nu-și revărsase nici pe departe sacul plin cu amintiri.", proza lui Octavian Curpaș, cum chiar autorul subliniază, este "o părticică
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 by http://confluente.ro/Gradinile_suspendate_ale_exilului_roma_luminita_cristina_petcu_1329560772.html [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
greu bolnav”. Tot acum, soția lui Slavici, unguroaica Szeoke, trimite lui Maiorescu un bilet cu următoarea rugăminte: „Domnul Eminescu a înnebunit. Vă rog faceți ceva să mă scap de el, că e foarte rău”. În felul acesta i s-a meșteșugit atent nebunia eminesciană. Totul era o minciună; În aceeași lună era la Iași, împreună cu Petre Grădișteanu, la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, unde a ținut un discurs fulminant, cu caracter național-patriotic, încât era aproape Von Bismarck să declare război
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pucuri-de-intelepciune/ [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]
-
de ursită Ți-i toamnă - grea - de nu dai semn, Când vin de peste ape, Că vrei!... Doar nu-s de lemn Și-s dornic de agape * Te-a surprins bufnița albă Rătăcită printre pomi Când ti-a dăruit o salbă Meșteșugită de gnomi Intuind asemănarea Dintre bufniță și tine Râzi, și astepți sărbătoarea Să ajungi între ondine * Toamna iți va fi plăcută Dac’ la ora de visări Refuz ceaiul de cucută Pentru-n vin din desmierdări Virgil Ciucă New York 6 noembrie
ŢI-I TOAMNĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483894755.html [Corola-blog/BlogPost/377503_a_378832]
-
maestrului Vieru, îmbinând muzică, poezia, cu elemente și efecte speciale. Iar pe lângă aceste detalii de ordin artistic, întregul concept mizează pe emoție, punând accent pe emoția descoperirii unor trăiri, unor oglinzi de spirit înălțător ce au transpuse simplu, în cuvintele meșteșugite cu o fărâma de suflet de român, pentru mama, țara, iubire, de către Grigore Vieru. Iată ce afirmă Paul Surugiu cu privire la această premieră : “Testament" este mai mult decât un spectacol de muzică și poezie. Este felul meu de a-i mulțumi
“ TESTAMENTUL ” LUI GRIGORE VIERU, PREZENTAT DE FUEGO de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 by http://confluente.ro/_testamentul_lui_grigor_rodica_elena_lupu_1379567596.html [Corola-blog/BlogPost/365070_a_366399]
-
le rașchetează mereu sufletul zdrențuit de amintiri. Cam aceștia sunt fiorii ce iradiază din ,,RĂDĂCINI”, carte de dor și file de monografie sufletească, a scriitoarei Floarea Cărbune, cam acesta-i demersul pe care ni-l propune. Autoarea găsește un limbaj meșteșugit prin ochii copilului din omul matur, având ,,ochiul și urechea minții”pentru natura ce o înconjoară, pe care o explorează poetic și farmecă cititorul. Cartea este structurată pe șase capitole importante axate pe tradiții și obiceiuri natale, chiar religioase, clasificate
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_romanul_radacini_locul_magic_al_copilariei_mele_de_floarea_carbune.html [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
făcut, le-au putut însă face. (Mihai Eminescu, Revista Curierul de Iași) Atenția îndreptată către culegerea basmelor populare va fi pragul de recunoaștere, de către Mihai Eminescu, a harului creativ ca povestitor al țăranului plaiurilor bucovinene, și nu numai, de a meșteșugi ideea în imaginea frumosului imaginativ. O măiestrie a celui pe care etnologul Eminescu îl va recunoaște ca făuritor de patrimoniu. Acel om al satului românesc care a meditat profund asupra fiindului său teluric și și-a aventurat sufletul în lumea
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
îl interesau. „Conversația lui plăcută, presărată cu vorbe de duh, dar și cu savante citate latinești, îi câștiga pe comeseni și nu puțini erau aceia care se lăsau furați de vioiciunea interlocutorului, răspunzându-i pe nebăgate de seamă la întrebările meșteșugite prin filiera cărora multe dintre tainele lor diplomatice le strecurau în conștiința subtilului conviv. Vinul domneasc însă era făcut să dezlege limbile și, dacă judecata unora din oaspeți era estompată de aburul lui, cea a stolnicului era mai vie și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-1688-1714-un-precursor-al-diplomatiei-secrete-si-al-informatiilor/ [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
ascunsă în cuib sufletesc, dar care are rezonanțe în întinderea pădurii, cuprinzând toată făptura, fie cuvântătoare, fie necuvântătoare. Însăși natura intră în rezonanță cu acest cântec prelung de chemare a perechii ideale. Iată însă că, nu numai cântece de amor meșteșugește poetul, dar și de adâncă simțire românească. El îi creează o aură sacră patriei și o socotește icoană. Snopul de lumină pe care-l împrăștie Cuvântul, devine imagine sonoră, o columnă nesfârșită pe care îngerii urcă, înălțând versul la rang
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI by http://confluente.ro/Masura_de_nectar_a_poeziei_recenzie_la_cezarina_adamescu_1337844378.html [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
evanghelia! Jandarmul sprijină pușca de marginea mesei și se încheie la veston! Toți își organizează glasurile și-s gata să înceapă!...Stai să vezi! Sigur că da! Soarele-i pe ținta amiezii! Umbra-i dreaptă pe nord! Cu câteva vorbe meșteșugite de alții și cu niște convingătoare fuioare de tămâie, popa dă afară de pe maidan toți demonii reali/imaginari! Apoi, cu glas de bariton, ia cuvântul și-l dă domnului învățător! Acesta-l primește fără mofturi și fără alintare, deschide catalogul
Situaţie de urgenţă pe maidanul cu trei fântâni (I-IV) by http://balabanesti.net/2013/12/29/situatie-de-urgenta-pe-maidanul-cu-trei-fantani-i-iv/ [Corola-blog/BlogPost/339998_a_341327]
-
și au avut un rost. Veniți aici, in clipe de odihnă Să dăm un sens momentelor de tihna Și să le mulțumim că ne e gazdă Strămoșilor ce plugu-au pus în brazda. Veniți aici, să vadă lumea toată Cum au meșteșugit ei prima roată, Cum au țesut ei voalul de mireasă Și lemnul cum l-au transformat în casă. Veniți aici, ca să vedeți pe ie Lumini de flori, izvor de bucurie, Pe dealuri, în opinca și suman, Cum duse turmă mândrul
MUZEUL ETNOGRAFIC de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1489577787.html [Corola-blog/BlogPost/378743_a_380072]
-
politica străjuita de autoritatea unei moralități de excepție, mult prețuita de prieteni și respectată de adversari. Cariera lui parlamentară s-a situat la cotele înalte ale celor mai bune tradiții ale maeștrilor oratoriei românești, în care logică argumentării se împletea meșteșugit cu avântul verbului concludent Implicându-se tot mai mult în politica de partid, în anul 1928 a fost numit prefect de Argeș. În scurt timp, a fost implicat și în activitatea guvernamentală. În prima parte a guvernării național-țărăniste funcționează pentru
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/Armand_calinescu.html [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
său după vreo căprioară. Se oprea cîteva minute pe prispa colibei și intra în vorbă cu bătrânii, uitând parcă de vânat. Aceștia erau în culmea fericirii când cineva le călca pragul casei și ca răsplată le dădeau ca amintire obiecte meșteșugite de ei. Cei doi nevoiași nu fuseseră înzestrați de Dumnezeu cu copii. Așa că-și duceau traiul în tristețe, că acum la bătrânețe nu avea cine să le mângâie sufletul. De multe ori se întrebau cu ce au greșit de au
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1402898696.html [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
bălos, roșioară. Zvârlugă și boarță (ca momeală pentru răpitori), era din belșug! Dimineața, devreme și seara târziu trăgea peștele mare: lin, știucă, șalău, crap, așa, ca la vreo 3-4 kile, care mie îmi rupea mereu undițele, pe care mi le meșteșugeam singur, la început din păr de cal, apoi din gută veche, de la tata, cu cârlige negre, oțelite, plumb ciocănit, plute din cocean de porumb și trestii uscate, culese toamna din bogatul stufăriș de pe gârlă. De momeală pentru bibani nu-mi
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu by http://uzp.org.ro/amintiri-de-neuitat-colegul-meu-de-pescuit-asa-l-am-cunoscut-eu-pe-mihail-sadoveanu/ [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
ascunsă în cuib sufletesc, dar care are rezonanțe în întinderea pădurii, cuprinzând toată făptura, fie cuvântătoare, fie necuvântătoare. Însăși natura intră în rezonanță cu acest cântec prelung de chemare a perechii ideale. Iată însă că, nu numai cântece de amor meșteșugește poetul, dar și de adâncă simțire românească. El îi creează o aură sacră patriei și o socotește icoană. Snopul de lumină pe care-l împrăștie Cuvântul, devine imagine sonoră, o columnă nesfârșită pe care îngerii urcă, înălțând versul la rang
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_la_bookfest_2012_si_romeo_tarhon_1338272690.html [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
scrieți, aveți talent și inspirație pentru tot ce vreți să comunicați. Scrieți, asta vă e menirea, conduceți-vă cititorii prin lumea dvs. mirabolantă, continuați să ne uimiți. Cu siguranță, voi mai avea curând ocazia să scriu despre opera la care meșteșugiți. Închei cu vorbele pe care vi le-ar fi spus regretatul meu tată: ''Mă, fir-ar să fie, cum scrii tu, pohete Vasile Burlui. Teribil. Te cutremuri. E Poezie''. Cu plecăciune, Pompiliu COMȘA, Reporter European 2012 *Vasile Burlui, ''Interogațiile lui
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Semn_de_admiratie_pentru_vasil_pompiliu_comsa_1386345705.html [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
tolerau, sporind însă și grija pentru averea lor. Lăieții le spoiau tingirile, le cârpeau căldările, le reparau povernele și câte și mai câte treburi. Țuica se face și s-a făcut întotdeauna numai în cazane de aramă și acestea erau meșteșugite numai de nomazii căldărari. Când a trecut pe lângă șatră, s-a uitat atent spre cele trei corturi instalate și a văzut că parcă nu mai arătau ca în amintirile din copilărie. Copiii acestora nu mai erau așa de murdari și
ŞATRA DIN POIANA STEJERELULUI I de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495547799.html [Corola-blog/BlogPost/372276_a_373605]