5,671 matches
-
la Moscova la studii a fost Anatol Pînzaru.” Mai mult ca atât,devenind Șef al Direcției Cultură, a reușit să implementeze adevărata atitudine față de cultură. Și a pornit de la cultura generală. În perioada activității în această funcție, a creat Clubul ”Meșterului Popular”, concursul “Steluța Bățiului”, concurs care se desfășoară și acum; a reprezentat în turnee, bunăoară, în Franța, minunatele ansamburi, inclusiv Ansamblul de dansuri “Vântuleț” etc.. După moartea lui Anatol Pînzaru, actrița înființează Fundația “Anatol Pînzaru”, având o doleanță către Uniunea
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Noroc -Pînzaru a reușit să stabilească relații trainice cu colegii din orașele înfrățite din România, Bulgaria, Ucraina. Iată ce destăinuie, într-un articol despre Lidia Noroc -Pânzaru, Eugenia Moldovanu, "Soarta m-a adus la Bălți, în calitate de pedagog artistic la Clubul- Meșter Popular. Aici am făcut cunoștință, în particular, cu doamna Noroc -Pînzaru, care era șef la Direcția Cultură. Am învățat de la Dumneaei, că orice ți s-ar întâmpla în viață trebuie să rămâi optimist și bun la suflet, iertător. Ulterior, m-
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
s-ar întâmpla în viață trebuie să rămâi optimist și bun la suflet, iertător. Ulterior, m-a invitat să lucrez în domeniul culturii, în calitate de metodist în artizanat la județ. Am fost numită ulterior președintă a Filialei de Nord a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova. Astfel cu susținerea ei am ajuns să fiu cunoscută printre meșterii populari din România, Basarabia, am devenit membru al Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu, organizatoare a mai multor expoziții." Într-un interviu al Ludmilei Gorbuli, ziaristă, actrița
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
Ulterior, m-a invitat să lucrez în domeniul culturii, în calitate de metodist în artizanat la județ. Am fost numită ulterior președintă a Filialei de Nord a Uniunii Meșterilor Populari din Moldova. Astfel cu susținerea ei am ajuns să fiu cunoscută printre meșterii populari din România, Basarabia, am devenit membru al Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu, organizatoare a mai multor expoziții." Într-un interviu al Ludmilei Gorbuli, ziaristă, actrița mărturisește: “Mama mea a fost împotriva ca eu să fiu actriță. Ea, o gospodină
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
cultură, avea dreptul la puncte de vedere proprii; în exprimarea lor, din respect pentru acest mare om, trebuia să se încadreze în limitele bunului simț. Mintea a început să-i lucreze asupra unei nedumeriri care îl lăsase în ceață; balada meșterului Manole nu poate trata nicidecum geniul constructiv al poporului român. A răstălmăci textele întru slăvirea propriului popor nu echivalează decât cu un patriotism rânced, leșinat. Să ți se dărâme noaptea tot ce zidești ziua înseamnă cel puțin nepricepere. În fapt
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
ce zidești ziua înseamnă cel puțin nepricepere. În fapt, ni se prezintă o stare a lucrurilor la un moment dat, moment ce pare să devină prezent continuu; starea de înapoiere față de civilizația avansată a occidentului. Principalul martor al acestui moment, meșterul Manole, are revelația ieșirii din impas: sacrificiul, sacrificiul care la români a ajuns cea de-a doua religie ori poate prima, hrănită din dorința de a nu fi mai prejos decât alții, dorința de a fi în rândul lumii. Istoria
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
mult, începuse să se urce pe o masă ce o aveam acolo și mai târziu pe balustrade balconului. De aici privea cu nostalgie și jind spre suratele lui care zburau pe balconul vecin sau cântau în copacii de pe strada Ion Meșter, din Cluj-Napoca. Într-o după amiază, când soarele își trimitea razele pieziș printre crengile copacilor deja desfrunziți, guguștiucul nostrum pe care l-am botezat Florin, s-a urcat pe umărul meu, stăteam la o cafe ape balcon cu soția, apoi
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
spus, nu făcuse nici un specialist înaintea sa. Numai așa, datorită acestei cercetări exhaustive, a ieșit la iveală cronologia picturii moldave din epoca de aur (sec.XV-XVI), dovedind totodată că pictura, atât cea interioară cât și cea exterioară, nu a aparținut meșterilor străini, cum se afirmase până la el, ci unei mari școli moldovenești de pictură al cărei efortul novator s-a sprijinit întotdeauna pe tradiția anterioară, iar cei opt pictori, ale căror semnături le-a descoperit, au fost toți români. Treptat, începând
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
din trup. Devenisei atât de mică, o copilă! Tu însă, rămâi icoana copilăriei mele care venea de la biserică, atât de senină încât, fiecare gând te mângâia, bunico! Nu ți-am spus niciodată, cât te iubesc, cu panerul tău împletit de meșter și cănițele tale de moși împodobite cu cireșe și prune uscate, cu străchinile tale mereu pline, și mâinile tale, mereu dăruinde! Azi m-am întors în timp, îngerul meu! Am văzut iar lădița ta din lemn cu zahăr cubic, covrigi
BUNICII MELE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Bunicii_mele_ioana_voicila_dobre_1391698719.html [Corola-blog/BlogPost/360173_a_361502]
-
Articolele Autorului Un vis mă dizolvă în raze ce-și caută lumina apoi pictează retina cu templul tău Venus. Coloane ți-i trupul care sfidează perfecțiuni de marmură. Brațe arcadă mă prind prizonier lângă altarul dăltuirilor care întrec închipuiri de meșteri pietrari. Oarba-mi rătăcire o îndrumi cu strălucirea ta planetară, adânc încrustată în ochii-poartă spre universul tău de iubire, împlinind căutarea pe muntele-taină ce-l urc coborând spre adâncuri de vis. *** [sculptură marmură "Lanima" by Eppe de Haan] Referință Bibliografică
VENUS de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1439102335.html [Corola-blog/BlogPost/377360_a_378689]
-
miniaturile și frontispiciile cărților liturgice, adevărate bijuterii artistice, tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din decursul secolelor ne acaparează atenția și mirarea în secțiunea din Album dedicată icoanelor. Deși se spune că o reproducere (respectiv fotografia) nu poate induce privitorului aceeași trăire ca opera originală
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
tetraevangheliarele cu ferecături în argint și aur, odoarele bisericești (chivote, toiege arhierești), sculpturile în lemn și metal de pe porțile principale ale Mănăstirilor Muntelui Athos, opere patronate de voievozii Moldovei și executate de meșteri moldoveni. Varietatea tematică și ingeniozitatea creativă a meșterilor iconari din decursul secolelor ne acaparează atenția și mirarea în secțiunea din Album dedicată icoanelor. Deși se spune că o reproducere (respectiv fotografia) nu poate induce privitorului aceeași trăire ca opera originală, noi știm și că orice regulă e întărită
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
din timpul prețios și să vii să ne vezi ce facem... noi băieții: cum mai flecărim vrute și nevrute; dar apariția unei stele de primă mărime..., nu-i așa iubiți comeseni, că odăița noastră s-a luminat în mod fantastic? - Pandelică, Pandelică... meșter ca tine la vorbe alese... nu-s prea mulți, dar ia spune: tot așa ești și când îți aperi clienții în fața judecătorilor? - Boierului îi place să apere mai mult femeiile, ha-ha-ha!... interveni sfinția sa, preotul Dovlete Marin, fiind în cunoștință de
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
măsură să-i întregească profilul. Minodora Chendea, soția sa, economist și cameraman ad-hoc, îl acompaniază și îl ajută. În final, la căpătâiul românului ce odihnește în cimitirul din Mariestad, în Suedia, va veghea o cruce ortodoxă, tăiată în marmură de meșteri argeșeni, foștii săi consăteni: “Nu se poate să-ți tai toate rădăcinile cu pământul strămoșesc...Rămân (emigranții, n. n.)...cu sufletul tras când într-o parte, când într-alta, etnicitatea e un resort ce nu poate fi dezamorsat”. Un al doilea
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
de cruce - răstignit Hristos ne mustră - și-i mâhnit E NOAPTE ȘI E VISCOL... e noapte și e viscol și cutremur stau în odaie ca în fund de peșteri prin aer zboară așchiile lumii : s-au pus pe desfăcut nebunii meșteri de frig - nici o ființă nu-ndrăznește să spargă porțile încremenirii sub pleoapă-o lacrimă îmbobocește : între pustiuri - seacă și martirii LICORNUL Licornul blând Coboară sfânt Dintre păduri De dumnezei E tot flămând De duh și cânt Și trece rar Pe la
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce, încă, modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile rămân pe oale de Horez. De iau
GLORIE LIMBII ROMÂNE PRIN ÎNŢELEPCIUNEA EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_prin_in_al_florin_tene_1378007439.html [Corola-blog/BlogPost/364930_a_366259]
-
gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile rămân/pe oale de Horez.// De iau
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411303636.html [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
vizitatorilor. Bineînțeles că totul va fi îmbrăcat într-o atmosferă specială, cu multe multe produse culinare specifice și tot ce trebuie. În afară de acest eveniment, pe tot parcursul lunii septembrie continuăm programul de animații. Chiar în acest week-end o să avem cinci meșteri populari care o să facă demonstrații practice și ateliere ad-hoc pentru vizitatorii care vor să-și încerce mâna. S-au dovedit de mare succes aceste inițiative, mai ales din punct de vedere al afluxului de turiști, am constatat aproape o dublare
Interviu Ovidiu Baron, Complexul Național Muzeal Astra by http://www.zilesinopti.ro/articole/3459/interviu-ovidiu-baron-complexul-national-muzeal-astra [Corola-blog/BlogPost/97413_a_98705]
-
a ieși din labirint.” Marin Sorescu spunea că,, toți suntem curioși să știm cum zboară poezia, cu ce fel de aripi, pe care meridian înnodat la un capăt. La noi, în România, zboară cu aripi de șindrilă, făcând aluzie la Meșterul Manole. În ,,Teoria sferelor de influență” încercam să analizez cu exemple, modul în care poezia se poate naște din atingere cu filozofia ( Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție, în care oamenii își
PETALE DE SUFLET de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1414136021.html [Corola-blog/BlogPost/384122_a_385451]
-
miere-am făcut nazuri...N-am să iau, când plec, nici-o avere,... XXI. ACESTE TIMPURI NECESITĂ O FABULĂ. MUNCĂ ÎN ZADAR, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016. MUNCĂ ÎN ZADAR de Nicolaie Tony DINCĂ Meșteri de fețe frumoase Într-o zi s-au apucat, Cu pomezi și cu miroase, Să fardeze un... rahat. L-au saturat cu parfum, Cu creme, sulimeneală Dar nu l-au scăpat nicicum De mirosul de fecală; L-au glazurat c-
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
i-a ajutat pe Grigoraș Dinicu și pe alții muzicieni ai timpului. Vasile Alecsandri o îndeamnă pe Regina poetă să-și reia pasiunea din prima tinerețe. Scrie proze:,, Poveștile Peleșului (1882 și 1883), Cugetările unei Regine (1882), Robia Peleșului (1888), Meșterul Manole (1892), Poveștile unei regine(1901), Crăciunurile unei Regine (1905) și poezii: Rinul meu (1884), Monorepos (1884), Patria (1891), Cântecele de mare (1891). Regina Elisabeta a tradus din poeziile lui Alecsandri, în germana pentru a-și alina suferința pricinuită de
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
care m-a împins în nezdruncinata mea ambiție de a scrie o suită de „Sonete mortale”, dedicate prietenilor mei cei mai dragi și, pentru a nu rămâne în afara genului, mi-am autodedicat propriul sonet. Iată-l: „S-a dus poetul meșter în sonete/ Lăsându-vă pe voi să trageți greul/ Venise timpul să scoată mardeiul/ Ca să ia stixu-n larg pe îndelete// Sonete v-a făcut cât penteleul/ Cu rime pergamute pe tăiete/ Și-acum se duce-n dalbe piruete/ Ca să-i
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
nu îl veți afla decât spre seară; Rănindu-vă-ntre voi o să mă doară. De dragul vostru eu mă las străpuns - Vi s-a părut că n-am murit de-ajuns? ... SCULPTURĂ mă aflu într-o stâncă - din ea cioplesc doi meșteri primul - zilei arată trupul meu, al doilea - la inimă îmi umblă și-n vultur mă preface nu trebuie decât să mă înalț ... SPIRALĂ Ne trecem, unul câte unul, Mai târșâit, mai legănat, Pierzându-ne înspre înaltul Ce l-am privit
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
e secanta / în cazul secund / îti daruiesc un segment / sub forma de arc /iar în primul doar o atingere / dacă vrei mai mult / avem doua opțiuni / ori intru în tine / ori te circumscriu / în ambele cazuri / contopirea / înseamnă ocupare”. Mitul Meșterului Manole este reiterat în poemul “Te zidesc” - subliniind jertfa creatorului care-și zidește iubirea-n cuvânt, în chip de rugăciune la templul eului spiritual, alcătuit din lacrimi și cărămizi. Se poate spune că Dan Tudor Calotescu, pornind de la un punct
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
ia zăpada! O să fac tot ce zic și cum zic, o să muncesc cot la cot cu ei, o să învăț să bat fierul și arama, că nu-i mai greu decât să faci un ulcior de pământ, la care eu sunt meșter neîntrecut. Oare, o să trăiesc să mai apuc să fac vreo oală? O să-mi mai văd copiii și muierea care o să primească vestea că eu am murit? Ce-o fi în sat când se va auzi? O să-mi facă și pomană
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496427651.html [Corola-blog/BlogPost/372293_a_373622]