5,675 matches
-
Las Brașovul, drag mie, la urmă. Dinadins, ca oricare ființă la care ții, și pe care din politețe n-o pui în frunte. Numai dacă aș aminti de legenda ucenicului împins în gol, de pe acoperișul Bisericii Negre în construcție, de meșterul zidar hapsân, incapabil să suporte o critică. Ucenicul susținea cu glas tare și fără să se lase intimidat de șefi că zidul bisericii nu era drept. Zidul, pe terminate, trebuia refăcut. Atunci, meșterul, enervat și neacceptând să fie contrazis, i-
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
de pe acoperișul Bisericii Negre în construcție, de meșterul zidar hapsân, incapabil să suporte o critică. Ucenicul susținea cu glas tare și fără să se lase intimidat de șefi că zidul bisericii nu era drept. Zidul, pe terminate, trebuia refăcut. Atunci, meșterul, enervat și neacceptând să fie contrazis, i-a făcut vânt ucenicului de pe schele, iar băiatul se prăbuși în hău... Eu cred că asta ar fi definiția ce ar putea fi adusă continentului numit Europa, ca și civilizației în general: teritoriul
Ideea de Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11257_a_12582]
-
Bucureștiul este mai frumos ca, bunăoară, Iașiul. Asta e... Sigur că vanitatea nu-i putea ocoli pe scriitori, care-au dat, chiar dacă altminteri nu erau Arghezi, pagini frumoase despre București. Gheorghe Parusi îi ia alfabetic și-ncepe - potriveală... - chiar cu meșterul ghicitor în planete de papagal, scriind pentru fiecare ,turist al metrului pătrat și al reveriei" despre cum nu te plictisești în Capitală. Urmează Constantin Bacalbașa, cu amintirile lui de brăilean care-a tras pe uscat, autorul unei duioase istorii despre
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
or fi scrieri, întregesc, deopotrivă, aceeași pinacotecă de ,icoane". Vreau să spun că n-are prea mult a face, jurnalul unei mondenități filtrate pe care Ion Papuc îl ține, cu așezarea, foarte abruptă, a unor ierarhii. Fie că vorbește de ,meșterii" tradiției universale - și-l amintesc, nu chiar din întîmplare, pe Descartes - fie că trece de la Monseniorul Vladimir Ghika la Petre }uțea ori Ștefan Câlția, Ion Papuc nu pare a rîndui poziții de top. Ceea ce caută sînt niște învățăminte îngăduitoare unele
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
pe plac beneficiarului, interesat mai mereu de ce vor zice prietenii la petrecerea de casă nouă decât de cum va arata hidoșenia peste 20 de ani. Tradiția sacrificiului pentru construcție e la fel de actuala în România de azi, cum era și pe vremea meșterului Manole. Tehnologia modernă a adus și pe meleagurile noastre “sistemul-anti-zidit-nevasta-în-perete”, dar a inventat o groaza de noi sacrificii. Că și pe vremea lui Neagoe Basarab, ele sunt simbolice doar pentru cel care le face. Cei care le suferă sunt, ca
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
a unui agent de vânzări, facem un credit la bancă și intrăm și noi în horă celor care și-au propus să-i facă României un viitor de fier-beton. Fără să ne dăm seama, am pus deja mâna pe mistria meșterului Manole și începem să tencuim apăsat deasupra puținului aer care ne-a mai rămas de respirat. Oriunde ai privi, metrul pătrat e din ce in ce mai scump: pe șantierele patriei și în tot mai plinele ei cimitire. România, mai vrei puțin mortar? Elle
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
nu, adică nu mi-e frică, si am ajuns la Universitate. Acolo am coborît. Se auzeau împușcături. Ei și-au văzut de ale lor și eu am plecat, pe jos, spre Română. Mergeam la serviciu cu sentimentul că sînt nevasta Meșterului Manole, orice s-ar întîmpla, trebuie să ajung. Cu coada ochiului am zărit ceva scris pe Universitate. Scris, șters, și iar scris. Era ceva și pe Intercontinental. Șters în grabă. Nu rețineam nimic, muream de frică. Cînd am ajuns în dreptul
Dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82892_a_84217]
-
DOAR AMINTIRILE RĂMÂN, SPER DOAR SĂ FIE AMINTIRI FRUMOASE și totuși, e o singura FEMEIE!:D și eu, care credeam că numai despre o femeie se poate spune “frumoasă și proastă”... Băi copile! Ești deștept, frumos, avid de toate, sociabil, meșter la penel, cu logică acasă și emoționalul dus, pe toate le tulburi, multe te doresc, mai ai timp girla, ce să mai zic: aproape le ai pe toate. Da’ noi cum mai facem broscoiule, cînd ridici pretențiile atît de sus
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
lăsă buimăcit. Silueta ei zveltă îl fermecă. O urmări fără măcar să-și dea seama. Ea însă îl observă. Meaume îi surprinse privirea ațintită asupră-i. Privirea aceasta va trăi în el toată viața. Fără a șovăi o clipă, își întrebă meșterul dacă ar vrea să-l prezinte fetei. Meșterul (faimosul Johann Heemkers) primi să-l ajute fără să-i pună vreo întrebare. Au mers s-o salute. Ea își înălță pleoapele. Le răspunse la salut înclinîndu-se. Nu schimbară însă nici un cuvînt
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
urmări fără măcar să-și dea seama. Ea însă îl observă. Meaume îi surprinse privirea ațintită asupră-i. Privirea aceasta va trăi în el toată viața. Fără a șovăi o clipă, își întrebă meșterul dacă ar vrea să-l prezinte fetei. Meșterul (faimosul Johann Heemkers) primi să-l ajute fără să-i pună vreo întrebare. Au mers s-o salute. Ea își înălță pleoapele. Le răspunse la salut înclinîndu-se. Nu schimbară însă nici un cuvînt. Și-au spus doar numele, atît. Din clipa
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
pe atît de zadarnică. Logodnicul fiicei lui Jakobsz a aruncat acidul. Bărbia, buzele, fruntea, părul, gîtul lui Meaume sînt arse. Fiica judecătorului e atinsă la mînă. Urlă. Durerea fiecăruia este atît de vie că urlă cu toții. Meaume este dus la meșterul său. Heemkers cheamă un medic care-l îngrijește pe ucenic. Ochii n-au suferit leziuni. Dar fața e toată o rană. Mai tîrziu, rănile se umplu de puroi. Suferă ca un cîine. Cînd febra îi trece, vrea să reia legătura
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
te vezi cum ești! Își vîră batista în mînecă. Îi spune: "Voiam să te ucidă. Acum nu mai vreau." Abia își termină vorbele, că Meaume se smulge din brațele ei. Se ridică, se îmbracă, coboară două etaje, intră în apartamentul meșterului, discută cu el și cu soția lui. Pleacă neîntîrziat. Meaume spune: "Aveam să-mi duc în altă parte cîntecul meu amar. Așa cum există cîntece de pierzanie, există și o pictură de pierzanie." Acidul este mai ciudat decît o culoare. Chipul
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
în comentariul său. Există aici punți aruncate către "începuturile narative" ale scriitorului pentru o mai bună orientare a noastră în structurarea unui plănuit volum, constituit din nuvelele publicate în țară, în paginile Gândirii, ale Universului literar și ale propriei reviste Meșterul Manole. Volum intitulat după altă nuvelă de atunci, Ucigașul Teofil, în ideea publicării lui într-o editură din Argentina, Cartea pribegiei a editorului inimos, Grigore Manoilescu. Certitudinea asupra acestor date permite lui Nicolae Florescu subliniatul spirit critic față de selecția operată
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
89, un elev a scris la teză că Alimoș a fost membru de partid, iar un dascăl hâtru a "subliniat" că s-ar fi putut să fi fost, dar în ilegalitate!), că făcutul lucrurilor de mântuială, superficialitatea, de către cei nouă meșteri mari, ni se trage de la ei (minoritatea trebuie să se supună majorității!) și că oița bârsană este arhetipul informatorilor. Până acum am învățat, a sosit vremea să creăm. Noul verb pentru cultura română va trebui să fie A DISCERNE. Icu
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14076_a_15401]
-
tipografilor, la editori, librari și la toți cei care "materializau" cultura... În edict, se constată: Se tipăresc foarte puține scrieri bune... încât putem spune că este un fel de rușine... etc. etc. Este înfierată energic mizeria profesiunii tipografice, a ucenicilor, meșterilor, este atacată corupția care a făcut să decadă breasla imprimării cărților considerată înfloritoare în secolele trecute. În sinea lui, edictul seamănă leit cu orice alte decrete ale României contemporane... Este singurul aspect, mizerabil, de comparat cu domnia Regelui-Soare. În epocă
Milton, 1644 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14109_a_15434]
-
ajută (deci n-o merită) și aflată încă sub puterea lui Coppelius, trebuie (la fel ca și, demult, Ahile) să își interpreteze partitura în întregime. Apoi, putem presupune că se sinucide. Sau doar se preface că se sinucide. Dar, după ce meșterul dezamăgit - pe care astfel se răzbună - o azvîrle (cu o clipă mai devreme decît prevăzuse) la gunoi, ea, îndrăgostită incurabil de poet, se întrupează în Antonia, în Giulietta. Regizorii din ultimul deceniu al secolului XX par a fi înțeles tot
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
mai scapă de ei, de niște inși beți înjurând tot timpul. Exact, dar exact ca la noi. Într-o seară târzie de duminecă - povestește divinul prozator - mi-a fost dat să fac vreo cincisprezece pași împreună cu un grup de șase meșteri beți și m-am convins deodată că toate gândurile, toate simțirile și chiar cele mai profunde judecăți pot fi exprimate prin simpla rostire a unui substantiv extrem de scurt. Un tânăr pronunță dur și energic substantivul, ca să-și exprime disprețuitoarea sa
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
Dar dumneata la ce-l mai zici a șaptea oară, dacă tot zici că am zis de șase ori?" De atunci, trecură câteva războaie mondiale lungi, plus jumătatea de secol de comunism și ceva ce zgudui Rusia, iar cei șase meșteri petersburghezi, devenind între timp și revoluționari, bine înțeles, rostiră mai departe același substantiv lipsind din dicționare, scurt și energic, diferit de al nostru, noi fiind de gintă latină. (Dostoievski, Opere, volumul 11, Mici tablouri, cap. 2, pagina 124, traducere și
Substantivul absent din dicționare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14226_a_15551]
-
se schimbase destul de mult, dar cei doi regăseau acel duh care-i fericise cu peste jumătate de veac în urmă. Erau ei înșiși străluminați de această tîrzie și tonică regăsire. Cumințenia pămîntului Încăperea largă și înaltă din strada Pangratti, atelierul meșterului, are urieșenie de templu, de for, dar și de căldură și intimitate de odaie dintr-o casă modestă de țară, unde trăiesc de-a valma oameni și vietăți într-o înfățișare de început de lume. Domesticul și solemnul se împreună
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
de odaie dintr-o casă modestă de țară, unde trăiesc de-a valma oameni și vietăți într-o înfățișare de început de lume. Domesticul și solemnul se împreună. Se oficiază parcă, dar firescul omenesc e și el în elementul lui. Meșterul împovărat de ani, iată stă să împlinească nouăzeci și cinci, își urmează netulburat ritualul zilnic. E ca un fel de rînduială de sihăstrie, respectată cu sfințenie, de la care nu există abatere. E un mod de a trăi, venit din necuprinderi
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
a fost arta și pe care Dumnezeu l-a hărăzit cu norocul de a se putea exprima original, adăugînd un cerc ce-i al lui pe trunchiul cel mare, și puternic și rămuros al artei sculpturale românești. E dimineață și meșterul este în atelierul său. Modelează, reflectează, primește prieteni. Povestește și își aduce aminte ce-a fost o viață de om, 95 de ani, din care 75 închinați, cum spune prietenul lui, Corneliu Baba, jocului cu iluziile. Muzele nu doar l-
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
pot părea miraculoase. E truda zilnică și cultivarea statornică a harului pogorît peste dînsul. Este împlinirea fără cusur a datoriei. E rupere de cele lumești și oficierea în altarul artei. Și asta se întîmplă din tinerețe și pînă azi, cînd meșterul se apropie de patriarhala vîrstă de 96 de ani. Așa a fost posibil să ajungă el însuși un patriarh al artei românești. Acasă La sfîrșit de februarie 2000, într-o duminică, mă aflam în cuibul lui Ion Irimescu, la Fălticeni
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
Pînă în noiembrie 2000 acest lucru era adevărat. Apoi am văzut spectacolul lui Vlad Mugur cu Livada de vișini, la Cluj, la Teatrul Maghiar. Chiar de la început mi-am dat în mod foarte direct seama că privesc munca unui adevărat Meșter. Spectacolul Pirandello Așa este (dacă ni se pare) și Hamlet m-au învățat despre teatru mai mult decît munca de o viață întreagă în domeniu. Arta lui este un cadou pe care îl prețuiesc nespus, și care îmi va influența
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit. Mulți am visat să adunăm în același loc, într-un interval anume, spectacolele lui Vlad Mugur din toată țara. Cîte se mai joacă. Mincinosul de la Teatrul Odeon, prima montare a Meșterului în România, la întoarcerea lui de la începutul anilor '90 - Vlad Mugur a părăsit țara în 1972, după "celebrele" teze din iulie și s-a stabilit în Germania, la München - Mincinosul așadar, Sfîrșitul Troiei de la Teatrul Mic, Crima din Strada Lourcine
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
stat "la vorbă despre Vlad Mugur". Tot atunci am urmărit un film scurt realizat în atelierul de la München al lui Helmuth Stürmer de către scenograf și fiul său, Frank Stürmer, coborînd cele "11 trepte pentru Vlad", unsprezece fiind cifra favorită a Meșterului, 11 trepte care ne conduc într-un spațiu extraordinar, plin cu cărți, obiecte, machete din spectacole, instalații ș.a.m.d. Acolo au lucrat ani în șir, împreună, Vlad Mugur și Helmuth Stürmer și, după '90, a poposit și Lia Manțoc
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]