9 matches
-
sat, cu toate că am vorbit despre el, când s-a filmat emisiunea, menționând, că e mai vechi decât Căzăneștii cu mai mult de două secole...S-au filmat multe secvențe, dar care nu au fost arătate în cadrul emisiunii așa ca: expoziția meșteriței Diana Rusu și meșterului Andrei Cușnir, care are confecționate nenumărate monumente de artă, inclusiv istorice...și care este decorat cu Diplomă de mențiune chiar de Mitropolia Basarabiei pentru înălțarea monumentul din Cucoara, Cahul. Dar, știți câți oameni de cultură și
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
zei. * Don’șoara, așa o chema ea pe mama, cam știa când Lina mântuia lucrul. Se înfățișa în grădină cu plata lucrului și cu încă ceva: sticla cu lapte fiert, potrivit de cald și cu niscaiva mâncare, să-i fie meșteriței până spre lăsarea nopții, când ajungea la sălașul de dincolo de Barieră. În sine mă minunam că-i dădea lapte și nu țuică sau vin cum primea chivuța care venea la spoitul gardului. Aveam să aflu cândva că Lina contractase boala
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
Cea născută de Crăciun, adică Natalia. Mamă-sa murise la câteva ceasuri după ce-o ivise lumii, dar împăcată că-i împărtășise o taină omului său. Cu șoapta ultimei clipe de suflu, i se destăinuise că făcuse un legământ cu meșterița satului. Aceea îi dresese farmece să prindă plod. Ca preț pentru asta, femeia juruise farmazoanei fata ce dorea să aibă. Iar băboaia făcuse din ea Fata Pădurii. Când terminase spovedania, lehuza închisese ochii. Îndurerat, pădurarul grijise de sufletul femeii, uitând
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
lecuirea turmei. De-atunci taina fetei se dezvălui oamenilor din sat. Mulți se bucurară c-aveau așa vindecător în obștea lor. Alții, mai prepuielnici, plini de zavistie, mărunțeau din gură, o vorbeau de rău și-i ziceau între dânșii fie meșterița, fie Fata Pădurii, înrudită cu Omul Pădurii, Moșul Codrului ori Muma Pădurii și vesteau altora că le va pricinui greutăți, mari supărări. Vorbele ajunseseră și la urechile fetei, dar n-o mâhniră prea tare, căci vădeau înțelepciunea vorbelor foaie verde
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându-i în Valea Lăpușnei; care împreună cu Gâtea și Meșterița pe dreapta, Sebeșul pe stânga, croiesc frumosul drum și dau naștere Văii Gurghiului care adună: Pârâul Nergu, Fâncel, Fătăciunița, Tisieu, Tireu, Isticeu, Valea Cașvei, pe dreapta, iar în stânga Călin, Sirodul, Prislopul, Bucin, Florești, Dulcea, Pietroasa și Orșova, ca să le ducă
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
lată) se făcea vinerea dimineață de către o femeie pricepută. În prezent, miresele în ziua nunții sunt îmbrăcate oșenește, dar nu poartă cunună. Obiceiul s-a schimbat, miresele își pun cunună în ziua în care cheamă la nuntă. Cea mai îndemânatică meșteriță consacră 5-6 ore de lucru concentrate numai pentru împletirea părului și tot atâta vreme pentru aranjarea podoabelor. Părul lung și bogat, uns cu untură de porc în trecut și cu ulei, în prezent este pieptănat cu grijă în jurul capului, secționat
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]
-
pomicultura, apicultura, precum și sectorul zootehnic — creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor ș.a. În ultimii 15 ani populația cultivă legume în sere, roșiile crescute fiind comercializate la piețile din țară, precum și vândute agenților intermediari, ce le exportă în Belarus. Satul se mândrește cu meșterițele populare Budișteanu Galina și Ceban Ludmila, care și-au expus lucrările la diverse expoziții din sat, raion și republică. Monumente: Pe teritoriul satului se află 2 monumente în memoria ostașilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
mâneci. Lâna era un material ce stătea la baza hainelor și a căciulilor de atunci, indiferent de anotimp. Existau și familii de boieri care își țeseau hainele din mătăsuri din Orient.Țesătoriile funcționau adesea pe lângă mănăstiri și curți boierești, cu meșterițe ce îndeplineau un lucru destul de greu, manual. Pentru femei, un factor important îl juca vârsta celei care poartă costumul, astfel, fetele tinere purtau haine cu broderii colorate intens, iar cele mai bătrâne, purtau broderii cu doar câteva culori sau haine
Portul tradițional moldovenesc () [Corola-website/Science/325834_a_327163]
-
a văzut atâtea cară, Cu povoară A pus coada pe spinare Ș-a plecat la lunca mare- Lunca mare Frunză n'are, Lunca mică Frunza-i pică, Tot în patru se despică. Ia mai trageți flăcăi, Hăi, hăi! Dar morărița meșterița O luat o mână de tărâțe, Și tot pru! pru! pru!, moara mea, Pîn-a pus mâna pe ea. Ș-o luat-o de obstast Ș-a dat-o la morăraș. Dar morariu meșter bun (... barba lui în c... ) I-o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]