112 matches
-
și capete de animale stilizate, brățări cu capete de șarpe de tip elenistic, din tezaurele de la Pecica, Costești, Căpâlna, Stăncuța în județul Galați, etc. Pe întreg teritoriul geto-dacic exista o artă dacică a argintului, generalizată, începând din sec. III î.e.n. Meșterii argintari daci practicau și tehnica suflării cu aur. Obiectele de aur descoperite până acum sunt însă într-un număr foarte mic. Explicația (o explicație cel puțin parțială) ar putea fi dată de faptul că numai regele avea dreptul să posede
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
a fost reparata, iar la 29 octombrie 1989 a fost deschisă și sfințită. Primul paroh, după restaurarea bisericii, este părintele Jelihovschi Valerian Timoftii, staroste - diacon Stoian Alexei S., conducător al construcției (n.n. - decedat 14.12.2012). La restaurare au activat meșterii iscusiți: Busuioc M.A., Prohnițchi G.V., Lungu Gheorghe I., Motroi D.V., Sobaliu V. G., Spătari D.I., Jelihovschi D.G. Au dat o mână de ajutor populația satului, primăria, gospodăria agricolă. Copia este făcută de profesorul de istorie din acest sat Ciobanu
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
prea înclinat. Absidele sunt în formă semicilindrica, cu altarul despărțit de naos prin tâmpla. Altarul are naosul lung de 16 m, tinda de 2,3 m, cu o lungime totală de 24 de m și lățimea de 7,7 m. Meșterii au fost lemnari locali. Lucrarea de pictură a durat între 1 iunie-14 septembrie 1975 și a fost executată de pictorul Ștefan Chioreanu din Leresti-Muscel, în stil neo-bizantin, tehnica "tempera". În anul 1897, sătenii din Barcani au achiziționat pentru biserică din
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
sau crămidari din care își câștigau existența. Cu timpul, sătul a evoluat, oamenii s-au detașat de tradiția olăritului, lucrând în diverse domenii de activitate. Secretul vechiului meșteșug al olăritului și mai ales al ceramicii negre s-a pierdut pe masura ce meșterii populari s-au stins din viață. Astăzi doar câteva familii de rromi mai ard cărămidă prin metodele transmise din tata în fiu.
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
la Monetăria Statului. S-a drapat lemnul cu catifea roșie, s-au aurit piesele din argint, s-a reaurit capacul, s-au schimbat piciorușele de sprijin, confecționate din aluminiu. În plus, s-au înlocuit bucățile deteriorate din lemnul de chiparos. Meșterii de la Monetăria Statului, conduși de Vasile Vasile, au fost șocați când au găsit scris pe săculețul care învelea moaștele un blestem. Istoria consemnează că speriat că moaștele sfintei vor fi împrăștiate, Mitropolitul Cosma a rostit: "Poruncim cuvioșiei/ tale Arhimandrite chir
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor și ale Cantacuzinilor. Ciclul începe cu portretul lui Datco din Brâncoveni, boier
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu de pictură murală, executat între anii 1692 și 1694 de meșterii greci Constantinos și Ioan, precum și de meșterii zugravi români Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim. Pe lângă scenele religioase se află, în pronaos, o galerie de portrete ale Brâncovenilor, Basarabilor și ale Cantacuzinilor. Ciclul începe cu portretul lui Datco din Brâncoveni, boier care a trăit la începutul secolului al
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
de muncă mai mare, că la Lyon în sec . XVI. La Lyon, relațiile capitaliste în imprimerie erau bine dezvoltate în sec. XVI, finanțarea și controlul tipăririi și al vânzării cărților fiind realizate de către negustori-librari bogați, iar muncă era efectuată de către meșterii și lucrătorii tipografi. În memoriul adresat regelui de către tipografii greviști din Lyon în 1571, se insistă că meșterii și lucrătorii sunt adevărați tipografi, făcând cea mai grea și cea mai mare parte a muncii în tipografie, în timp ce majoritatea librarilor și
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
triumful este la sfârșitul luptei și atunci când motivul meșterilor cântăreți și cel al Fraternității în Artă revin la fel de energic, instrumentele de suflat din lemn cântă cu însuflețire Cântecul lui Walther care pare dus de alămurile pompoase. În cele din urmă meșterii, convinși, îl recunosc pe Walther ca pe unul de al lor și munca lui Sachs și îi sprijină cu fervoare. Voioșia generală din "coda" anticipează fericitul deznodământ. Acțiunea are loc în Nuremberg în secolul XVI. "Scena 1." Preludiul curge direct
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstruită. Cu ocazia reconstruirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
verdele închis utilizat la smălțuirea "olurilor,cănților și a blidelor"precum și a decorului zimțat al buzelor blidelor. Un alt meșteșug prezent în acest sat a fost prelucrarea artistică a lemnului în confecționarea crucilor de cimitir și a celor de eroi, meșterii din Valea Neagră lucrând aceste obiecte, la cerere, pentru satele din zonă.
Valea de Jos, Bihor () [Corola-website/Science/300879_a_302208]
-
șirul adăugirilor intră și prispa, de pe latura de sud, cu stâlpi sculptați. Acoperișul, cu pante mari, pe conturul pereților, are învelitoare de șiță. Clopotnița detașată, pe două nivele (parter deschis și foișor cu arcade), a fost construită în 1761 de meșterii maghiari Kovacs (Ianoș, Ioseph și Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
reprezentări picturale. Se spune despre Muhammad că i-ar fi cerut soției să îndepărteze o draperie cu imagini, deoarece îi distrăgea atenția de la rugăciune, dar și că a distrus cei 360 de idoli din jurul sanctuarului Kaaba pictat pe interior de meșterii bizantini cu diverse scene religioase. Profetul a ordonat distrugerea picturilor, cu excepția unei icoane pe care se afla chipul Fecioarei Maria cu Pruncul, arsă la rândul său într-un incendiu ulterior. Aniconismul islamic capătă anvergură odată cu dezvoltarea școlilor de jurisprudență islamică
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
poate înălța deoarece forțele iraționale se opun ridicării unui lăcaș de cult pe acel loc. Tot ce construiesc meșterii în timpul zilei, noaptea se surpă. Accentul cade pe acțiune, care este dinamică. Preponderența verbelor și a substantivelor probează tenacitatea cu care meșterii își urmăresc idealul și doresc să învingă răul. Surparea zidurilor este un moment dramatic, pentru ca domnitorul îi amenință iarăși cu moartea pe meșteri. În sprijinul zidarilor intervine Divinitatea, "„o șoaptă de sus”". Desfășurarea acțiunii începe în momentul în care Manole
Monastirea Argeșului () [Corola-website/Science/299511_a_300840]
-
mai păstrează o mică ferestră originală cu tăietura superioară în formă de acolada. În altar există un picior de altar tăiat dintr-un buștean sub forma unui picior de potir cu inel la mijloc, forma specifică secolului 18. Deși amândoi meșterii au fost moți, biserica poartă trăsăturile specifice ale unei biserici din Sălaj. Meșterii s-au adaptat așadar comenzii și așteptărilor comunității din Cizer. Trebuie remarcată totuși calitatea excelentă a lucrului în lemn, o trăsătură pe care nu toate bisericile de
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
Leu), pe cea din dreapta celelalte 6 zodii (Taur, Vărsător, Capricorn, Gemeni, Unicorn, Fecioara). În anul 1967 s-a făcut iconostasul din lemn de stejar sculptat. Tot în 1967 au fost executate și alte lucrări (scaune arhierești, amvon, tetrapod), autori fiind meșterii sculptori Aurel Sămărtinean și Grigore Frătean din Turda. În 1971 s-a facut reparația exterioară.
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
construcție i-a întrebat pe cei zece meșteri dacă pot construi o mănăstire și mai frumoasă decât aceasta. Aceștia răspunzând afirmativ, domnitorul, pentru a împiedica posibila construcție a unei mânăstiri mai frumoase, a poruncit ca schelele pe care erau urcați meșterii să fie dărâmate și astfel cei „zece meșteri mari, calfe și zidari” au rămas blocați pe acoperiș. Ei și-au făcut aripi din șindrile și s-au aruncat de pe acoperișul mănăstirii sperând să ajungă jos nevătămați, dar toți au murit
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]
-
și 2 instituții de învățământ artistic (pictură și muzică). În oraș activează 9 colective artistice de amatori cu un număr de 180 persoane ce au performanțe în domeniu și un centru de conservare și propagare a tradițiilor și valorilor culturale. Meșterii populari (în piatră, lozie, olărit, argilă, lemn) vestiți pe timpuri nu transmit arta meșteșugăritului tinerilor generații deoarece nu sunt create condițiile necesare pentru a studia și a practica meșteșugurile populare. Sistemul de învățământ din Orhei este prezentat de 7 instituții
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
din Vama de Jos a donat biserica de lemn și clopotnița Muzeului Satului Bucovinean din Suceava, unde a fost strămutată și reconstituită. Cu ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Trupul voievodului a fost îngropat la Mormântul lui Mihai Viteazul din Turda. Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei și-a stabilit curtea princiară la Alba Iulia. Pentru necesitățile curții și ridicarea palatului princiar a apelat în repetate rânduri la negustorii și meșterii clujeni, oferindu-le totodată diverse înlesniri. Astfel, în 1627 negustorii clujeni vor primi dreptul de a exporta 1.000 de vite, astfel încât din taxele încasate să achiziționeze diverse alte mîrfuri necesare. Mulți negustori au primit dreptul de a își comercializa
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
negustori au primit dreptul de a își comercializa mărfurile în numele principelui, fiind avantajați de taxe vamale scăzute. Totodată, comenzile continue primite de meșteșugarii clujeni au dus la dezvoltarea producției de bunuri și extinderea breslelor meșteșugărești. Ajung să fie foarte apreciați meșterii aurari și arginatari, fabricanții de arme, constructorii ș.a. Astfel, în 1609 aurarul Andreas primește o comandă neobișnuit de mare pentru acele vremuri, comandă pentru care dieta de la Cluj va vota o suplimentare a impozitelor, astfel încât să poată fi plătită. În
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
În momentul în care s-a culcat a apărut îngerul mortii deghizat ca șef al acelor meșteri, și i-a oferit un măr. Cum de a apropiat mărul de față și i-a simțit parfumul, el și-a dat suflarea. Meșterii, care nu erau altceva decât îngeri trimiși dinadins în acel loc, l-au îngropat. Mormântul este situat în inima Pustiului Iudeei, la circa 10 kilometri sud de Ierihon, și circa 20 kilometri est de Ierusalim. Ctitorul moscheei din sanctuar a
Sărbătoarea lui Nabi Musa () [Corola-website/Science/335167_a_336496]
-
armenești locale, Biserica "Sfânta Cruce" din Suceava a fost zidită în anul 1521, în timpul domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), de către Cristea Hanco (în armenește Hacih Hancoian) , pe locul bisericii din lemn. Nu există informații care să precizeze cine au fost meșterii care au lucrat la ridicarea și pictarea bisericii. În interiorul bisericii, în peretele de sud al naosului, se găsește zidită o piatră pe care este scrisă litere armenești o inscripție pe care se distinge anul 1521 (anul 970 al erei armene
Biserica Sfânta Cruce din Suceava () [Corola-website/Science/308389_a_309718]
-
V. Pricop, P. Țibichi și Gh. Cozma. Documentele Îl atestă ca preot paroh la 30 aprilie 1966 În parohia Bâcu-Frenciugi, ajutat de cântărețul Maxim Comișescu, . Preotul Constantin Fligler, consiliul parohial și comitetul de construcție Încheie la 8 septembrie 1968 cu meșterii Neculai Ciobanu și G. Ilie din satul Frenciugi contractul pentru repararea bisericii din satul Bâcu, conform devizului, În care nu era prevăzută repararea șarpantei, iar prețul pentru acoperirea cu tablă era fixat la 398 de lei. Urma suplimentarea devizului pentru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
veniturile domniei. În numele domnului se percepeau dări din burdufurile de brânză și din burdufurile de cașcaval. Este meționată darea din nuci, ceea ce înseamnă că ea reprezenta o valoare. Domnul era proprietarul multor moșii și dârste. Erau supuși la dări toți meșterii și sunt menționați într-un document “fie că vor fi meșteri cojocari sau orice fel de meșteri.” Locuitorii țării erau datori cu munci față de domnie, la posadă, la podvoadă, la moară, la cetate, la căratul vinului, la tăiatul lemnelor și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]