112 matches
-
ajungă la meșterul Alberto Înainte de terminarea lucrului. Se adânci În labirintul de străduțe dinapoia rămășitelor vechiului amfiteatru, flancate de un viespar de case umile din zidărie și de barăci din lemn, unde locuiau și Își țineau prăvălia mare parte din meșterii artizani ai Florenței. Mai spre sud, către malul râului Anno, drumul era Închis de șirul de uscătoare ale vopsitorilor și de marile mori de apă ale dărăcitorilor, ancorate pe mal. Parcurse o ultimă porțiune Învârtindu-se printre bancurile În aer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
arătat, zicând că se poate. Și așa puind Domnul de an luat înscris toate câte trebuia fiștecare lucru, madem cu prețul ei, au priimit Domnul ca să, cheltuiască o sumă de bani să facă acele toate câte trebuiesc, grăind și cu meșterii ce să le deie pentru osteneală și munca lor, făcându - i de au scris și au venit și alții, aducându - le toate meșteșugurile. Atunci au pus Domnul de au cumpărat acele mori de la Chipărești, și au orânduit boieri credincioși {EminescuOpIX
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au venit și alții, aducându - le toate meșteșugurile. Atunci au pus Domnul de au cumpărat acele mori de la Chipărești, și au orânduit boieri credincioși {EminescuOpIX 219} a Măriei Sale, dându - le și câți bani le-au trebuit ca să cheltuiască dimpreună cu meșterii, să facă, toate cele trebuincioase după cum vor arăta meșterii că le trebuie. Și isprăvindu - le aceste toate, și strângând și lâna, s-au apucat de lucrul postavului, și au început a face fel de fel de postav și au făcut
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de Consiliul Județean Vaslui prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Acest eveniment adună oameni de valoare din întreg teritoriul actualului județ (și nu numai!) într-o adevărată sărbătoare a tradițiilor poporului nostru, continuând să faciliteze întâlniri dintre meșterii din anumite zone, astfel încât să se păstreze mereu vie imaginea națiunii noastre într-o lume în care globalizarea tinde să elimine tot mai multe „granițe”. Pe lângă țesături și alte obiecte de industrie casnică, măiestrite prelucrări ale lemnului și produse din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
simple, care și au ridicat gradul de dificultate pe măsură ce informațiile au fost achiziționate de copii. Astăzi am ajuns, împreună cu ei, să organizăm expoziții, să “ținem” prima pagină a ziarelor (“Copiii cu handicap, creatori de artă”), să participăm la târguri alături de meșterii populariă. în cadrul terapiei de abilitare manuală confecționăm obiecte decorative, panouri decorative în tehnica macramé, colaje, măști, felicitări pentru diverse ocazii, jucării etc. Activitatea le face plăcere copiilor/tinerilor cu care lucrez și se încadrează în grupa activităților lucrative promovate cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
adăugate noi și noi aripi, iar în 1754, Vlau al IV-lea cel Aprig a reînceput toată reconstrucția de la fundament. Putem spune că în prezent, Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Vandana de Nord arată așa cum l-au conceput meșterii italieni în stilul fraților arhitecți Vandarini (Antonio, Giacomo și Bebe) și, după moartea acestora, Baruch Braxi. Dar de la 18 mai 1768, când, se spune, zidarii, pietrarii, dulgherii, sculptorii, pictorii, grădinarii și tapițerii și-au terminat treaba și regele Vlau al
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea negustorii dau de lucru la meseriași, iar de la începutul secolului al XIXlea meseriașii se înmulțesc, mahalalele au meșterii „la casele lor", care lucrează pentru negustorii locali dar și pentru alții. Piața de desfacere devine mai largă, pentru că însăși populația târgurilor și a orașelor este mai numeroasă, către ea vine adesea și satul învecinat ori mai îndepărtat. Regulamentul Organic
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o întreținea - cum era cazul la Iași cu „Biserica Curelarilor", „Biserica Tălpălarilor", dar și breasla curelarilor, a tălpălarilor... Starostele breslei avea ca îndatorire principală strângerea birului de la breslașii săi, rezolva diferite litigii ivite între membrii comunității. Breslele cuprindeau totalitatea meseriașilor: meșterii, calfele și ucenicii branșei respective. Numai membrii breslei puteau să exercite meseria. Breasla fixa prețul produselor, ea se interesa de starea materială a membrilor ei. Cea mai veche se pare că a fost breasla zugravilor din Suceava. În aprilie 1760
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
altarului și încă două astfel de consolidări pe laturi, în dreptul naosului. Pereții i-au construit din piatră cioplită, așezată între trei rânduri de cărămidă aparentă și i au sprijinit pe nouă contraforturi ridicate până la nivelul superior al ferestrelor. Colaborarea cu meșterii munteni a adus și o influență în arta construcției, mai ales la exterior. Chiar alternarea pietrei cioplite cu rânduri de cărămidă, care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot o influență adusă prin Țara Românească, a artei bizantine
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
ieșirea din biserică există o pictură care îl înfățișează pe Patriarhul Iustin al Bisericii Ortodoxe și alta pe Părintele Cleopa "Duhovnicul României". Catapeteasma, iconestasele, tronul arhiepiscopal și stranele sunt frumos sculptate în lemn de stejar. Sculpturile au fost executate de meșterii: Ion și Dumitru Cotfas, Mircea și Valerică Apăvăloaie și Ioan Cârcei, aduși aici, din Grumăzeștii Neamțului. În biserică se află un interesant policandru, confecționat din coarne de cerb. După cum rezultă din aceeași pisanie despre care am vorbit reparațiile făcute sub
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
vreme ar aduce și un însemnător curat câștig. În această școală să pot face nu numai toate recvizitele trebuitoare pentru Institutul agronomic, cu folosul acestuia, dar apoi, fiind la un loc toate laboratoarile, lucrându-să cu sârguință și orânduială de cătră meșterii aleși și sub povățuirea unei direcții cu știință, să vor putea primi și lucruri particulare, care să vor lucra deși cu folosul acestei școale, însă totuși vor costisî mai puțin decât ar costisi la meșterii particulari. Deci, și publicul s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acei întâi ucenici, va spori. La această școală se vor primi și tineri vrednici și a cărora părinți vor purta grijă de îmbrăcăminte, iar a lor țânere va fi cu cheltuiala școalei. Aice deprinzându-se ucenicii în deosăbite sus-însămnate lucrări, meșterii cu agiutoriul lor să fie datori a pregăti pân la iarnă, după cele mai nemerite modeluri a D<umnealui> Mihailic, toate uneltile agronomiei și alte care s-ar pute transporta. Totodată, s-ar pute face, cu cheltuiala moșiei, oarecare binale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
legatul săniilor. Deosebită de fierărit, dar derivată din acesta, este lăcătușeria. Lăcătușii reparau obiectele de uz casnic din fier, confecționează chei, balamale, Încuietori, lacăte, ace, foarfeci, clești, fiare de călcat rufele etc. Unele dintre uneltele de uz casnic realizate de meșterii fierari rromi se constituie În perioada actuală În obiecte unicat care se vând În magazine specializate (de anticihități/obiecte vechi), fac deliciul expozițiilor și decorațiunilor din vitrine sau din casele oamenilor. REȚINEȚI ! Prelucrarea fierului - Fierăria; - Lăcătușeria;Potcovăria; - Caretăria; - Feroneria. Verificăți
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
artistul a abordat în timp, portretul, compoziția, obiecte decorative, pe care le-a modelat într-o diversitate de materiale în special ceramica, lemn, piatră și gips. Un capitol important în creația sa îl ocupă ceramica neagră și policromă. Contactul cu meșterii populari, cu universul satului românesc, l-au inspirat pe artist, de unde a preluat tehnica dar și o serie de elemente specifice tradiționale, acestea fiind transfigurate, stilizate, căpătând rol decorativ. Argument Motivele întâlnite pe ceramică și încrustații în lemn, la broderii
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
considerarea „diferenței” și a „particularității” - capitol la care Platon rămăsese restant -, etica Stagiritului e construită pe discriminarea practică aleatorie. Codul onoarei construiește portretul cetățeanului-erou, a cărui virtute capătă întotdeauna o recunoaștere (deci o valoare) publică. Pentru Aristotel „sclavii, femeile, copii, meșterii, cei săraci, cei urâți, cei schimonosiți sunt toți lipsiți de fericirea deplină și de exercițiul virtuții complete”2. Milbank ilustrează contrastul dintre etica aristotelică și etosul creștin 1 comparând conceptul de phronesis („cumpătare”, prudentia - lat.) cu cel de agape („iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
făină sau pe alte alimente necesare consumului zilnic. Cofele și donițele, putinile și ciuberele erau cumpărate de la bucovineni care veneau prin sate cu marfă. Oalele pentru pus laptele la prins, cele pentru înfundat și pentru umplut borș erau procurate de la meșterii olari precum Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp Chiriac. Apariția plasticului și a vaselor de plastic a lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
19, I, pp. 197- 205, și II, pp. 221-225 ; 20, pp. 254 și 388 ; 153). 499. Tinichigiii evrei nu se dădeau În lături să facă sau să repare acoperișurile bisericilor sau ale mănăstirilor creștine. Un document din 1840 vorbește despre „meșterii tinechegii, anume Leibu și Marcu ovreii, ce sunt legați prin deosebit contract a Înveli cu tinechea turnu bisericii Sf. Ilie” din Craiova (536, p. 236), iar un alt document spune că tinichigii evrei refăceau În 1837 acoperișul mănăstirii Horezu (535
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de trecerea timpului. Aurul nu are demnitatea subtilă a argintului, care devine mai fermecător cu trecerea timpului, iar catedrala arată ca o femeie bătrînă machiată prea strident. Există o adevărată desăvîrșire artistică În boxele destinate corului, făcute din lemn de către meșterii indieni sau metiși. În gravurile inspirate din viețiile sfinților, ei au insuflat lemnului de cedru și spiritul bisericii catolice, și pe cel al adevăraților locuitori ai Anzilor. Una dintre bijuteriile din Cuzco ce merită văzută de orice turist este amvonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
adăugate noi și noi aripi, iar în 1754, Vlau al IV-lea cel Aprig a reînceput toată reconstrucția de la fundament. Putem spune că în prezent, Palatul Rakavanda Nouă sediul Președinției în Republica Vandana de Nord arată așa cum l-au conceput meșterii italieni în stilul fraților arhitecți Vandarini (Antonio, Giacomo și Bebe) și, după moartea acestora, Baruch Braxi. Dar de la 18 mai 1768, când, se spune, zidarii, pietrarii, dulgherii, sculptorii, pictorii, grădinarii și tapițerii și-au terminat treaba și regele Vlau al
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
vârful casei. Alt bun vecin, Ion Moloce, și-a dat cu părerea că, în vârful casei noi, trebuie să se pună și o cruce de cetină și două cruci de lemn, busuioc cu flori și semințe. Tata a vorbit cu meșterii și s-a respectat și această tradiție, specifică satului românesc. Când stăteau toți la masă, în ogradă, primarul Chiriluță a venit să vadă cum merg lucrurile. S-a minunat ce repede s-a ajuns sus la căpriori și fiind prietenul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
păgânești. Câni mulți, cu mare zvon și harmalae când vin străini la vreme de noapte. Înainte de a da paharul cu băuturi, gazda gustă (ia credință) Înainte de a bea apă din cofăel, suflă asupra apei. Era-n vremea când au turnat meșterii clopotul mănăstirii Putna; atunci au răspândit o minciună mare, ca să sune frumos și pân departe arama mestecată cu argint. Au împrăștiat în lume zvon cumcă... 1472 Basarab cel Bătrân Laiotă, omul lui Ștefan, crescut la Unguri fiul lui Dan II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întâmplat că a sărit „raful”, șina de fier de pe roată și trebuia o șin nouă. Activistul a cumpărat de la magazin o bucată de șină și s-a dusă la fierăria lui Prențu, să „o tragă” pe roată. Prențu, ca toți meșterii cu fasoane, se apucă de treab fără tragere de inimă (plata de la activiști era în ceruri) și, la un moment dat, îi spune clientului că nu ajunge raful. Atunci activistul își dă haina jos, își suflecă mânecile și-i arătă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu multă băgare de seamă ceaunul cu mămăliga caldă, preparată de fratele Rafael, castronul cu brânza de oaie răzuită e pe masă și fratele Rafael aduce slănina sfârâind încă în tăpsie și mie mi-a îngăduit părintele să mănânc cu meșterii, Theo își pune un strat de mămăligă caldă, brânză și pe deasupra își presară cu lingura untura topită de pe bucățile de slănină, privirea lui pare întoarsă cu totul în altă parte și eu sunt prea neștiutor ca să înțeleg, nu se bucură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
a meșterului Luca, de parcă el ar fi pictat toată biserica înaintea mea și eu vin numai să dau jos pânza de pe picturile lui, nu fac decât să scot la iveală ceea ce el, meșterul Luca sau poate meșterul Vasile și toți meșterii de dinaintea lor au pictat dedesubt, împiedicat să pictez altfel, de ce? Aș fi putut fi gata cu bolta și, Nu prea înțeleg de ce ții atât de mult ca tu să pictezi biserica asta, n-ai auzit ce-ți tot spunea meșterul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]