112 matches
-
Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de diferite forme, elemente ornamentale; Curuleț Petru - sculptor; statui de personalități, cruci, porți ornamentale; Miron Gheorghe - draperii, rame de oglinzi, cruci; Iftimie Sandu - butoaie, căzi, roți de lemn; Rusu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de Consiliul Județean Vaslui prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Acest eveniment adună oameni de valoare din întreg teritoriul actualului județ (și nu numai!) într-o adevărată sărbătoare a tradițiilor poporului nostru, continuând să faciliteze întâlniri dintre meșterii din anumite zone, astfel încât să se păstreze mereu vie imaginea națiunii noastre într-o lume în care globalizarea tinde să elimine tot mai multe „granițe”. Pe lângă țesături și alte obiecte de industrie casnică, măiestrite prelucrări ale lemnului și produse din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
simple, care și au ridicat gradul de dificultate pe măsură ce informațiile au fost achiziționate de copii. Astăzi am ajuns, împreună cu ei, să organizăm expoziții, să “ținem” prima pagină a ziarelor (“Copiii cu handicap, creatori de artă”), să participăm la târguri alături de meșterii populariă. în cadrul terapiei de abilitare manuală confecționăm obiecte decorative, panouri decorative în tehnica macramé, colaje, măști, felicitări pentru diverse ocazii, jucării etc. Activitatea le face plăcere copiilor/tinerilor cu care lucrez și se încadrează în grupa activităților lucrative promovate cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se închine La cea mănăstire, Falnică zidire, Mănăstire naltă Cum n-a mai fost altă. Domnul o privea Și se-nveselea Și astfel grăia: "Voi, meșteri zidari, Zece meșteri mari! Spuneți-mi cu drept, Cu mâna la piept, De-aveți meșterie Ca să-mi faceți mie Altă mănastire Pentru pomenire Mult mai luminoasă Și mult mai frumoasă!". Iar cei meșteri mari, Calfe și zidari, Cum sta pe grindiș, Sus pe coperiș, Vesel se mândreau Ș-apoi răspundeau: Ca noi, meșteri mari, Calfe
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fost rolul lor ceremonial. Care a fost perioada de dezvoltare și înflorire a artei cositorului și cărui fapt s-a datorat ea? Am aflat multe lucruri despre tehnica turnării și decorării cositorului, ca și despre cei care lucrau aceste obiecte, meșterii. Primele bresle de cositorari au apărut în Europa în sec. al XIII-lea, îmi amintesc acum de breasla cositorarilor din Nürnberg (1285), apoi de cele din Londra, Lübeck, Praga. Prin urmare, e un meșteșug vechi; a coexistat cu cel al
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat și alte obiecte frumos meșteșugite Sunt prezenți pentru prima dată la târgul de la oraș, cu ouă încondeiate, meșterii suceveni Elena Torac și Irinel Parasca, iar din Basarabia vin meșterii Natalia Cangea, cu împletituri, Ruslan Scutelnic, cu ceramică și Ludmila Girlovan, cu lucruri cusute cu mărgele. Nenumăratele demonstrații de încondeiat ouă se vor desfășura în acorduri demuziici tradiționale. Din peisaj nu vor lipsi nici cozonacii, dar nici cofeturile din Teleorman
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
sunt privați de posibilitatea de a demonstra contrariul. Că pot ajunge... chemați, profesioniști, dotați cu harul necesar pentru a româniza texte celebre. Având mână liberă s-o facă, ei trebuie chiar să aibă și mână, cum se spune, adică adevărată meșterie. Pe când în cazul dnei C. nu poate fi vorba de mână ușoară, ci de absența elementarului har de traducător, care vine cu adevărat în sensul spusei italienești: „Traduttore”, Traditore! (Eu permițându-mi să iau între ghilimele „traduttore”, ghilimele care nu
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
canonind pios la lumânare Și n-am ce face, o să-ndur spășit: Prietenul e dus la vânătoare, Iar Doamna Brună tocmai m-a gonit. 2 Sonetu-i un dichis pentru bărbați, Și trebuie lucrat c-un soi de ură, Cioplit cu meșterie din custură, Bătut pe nicovală, strâns în laț. Dar pot și eu să-ți fac amăgitură Dintr-un sonet cu oacheșul meu braț, Pe-un petic de atlaz cu crini brodați Și fără de pereche-n țesătură, Când te stârnesc cu
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
competenți și civilizați cum ne place la nebunie să ni se spună. Dacă cineva îndrăznește să pună sub semnul întrebării virtuțile noastre bimilenare, îl sfâșiem cu furie.) Dar să ne gândim puțin: dacă suntem așa de geniali, de ce atunci toți meșterii pe care-i plătim pentru construcții și reparații sunt incapabili să ne facă lucrul așa cum li-l cerem?... De ce sunt atât de mulți profesori care-și fac treaba de mântuială, obligându-ne să ne "medităm" copiii contra cost?... De ce autoturismul
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
Muzeul Satului Bănățean. În zilele de vineri și sâmbătă, târgul artiștilor populari se va întinde în centrul Timișoarei, de-a lungul străzii Alba Iulia, iar duminică se va muta la Muzeul Satului Bănățean de la Pădurea Verde, unde la ora 10 meșterii vor primi hrisoave care vor dovedi, peste ani, că nu și-au trădat moștenirea culturală. De la ora 16, la Casa Bănățeană de la Muzeul Satului, Ansamblul „Izvorașul“ din Buziaș va prezenta spectacolul intitulat „Zestrea bănățenilor“. Participă soliștii Liliana Badea-Savu, Petrică Oprescu
Agenda2003-32-03-28 () [Corola-journal/Journalistic/281351_a_282680]
-
târfa (Ed. Univers, 99 000 lei); Pierre Brechon - Partidele politice (Ed. Eikon, 250 000 lei); Bogdan Brătescu - Triumful (Ed. Paralela 45, 100 000 lei); Dumitru Crudu - Duelul și alte texte (Ed. Eikon, 150 000 lei); Paul Henri Stahl, Marin Constantin - Meșterii țărani români (Ed. Tritonic, 175 000 lei); Malise Ruthven - Islamul - foarte scurtă introducere (Ed. Allfa, 198 999 lei); Vlad Neagoe - În căutarea împărăției (Ed. Cronicar, 125 000 lei). presa la zi 4 W D Magazin. Prima revistă de 4X4 din
Agenda2004-28-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282642_a_283971]
-
Lăsându-l la o parte pe Faulkner, citesc cu conștiința oarecum vinovată cuvintele lui Mihăieș: „...e întruparea agasantă a omului de prisos”. Cât despre cartea lui, excepțională. Și tocmai ce aș fi vrut să citesc. Îi însoțesc din bucătărie pe meșterii care, în locuința Alexandrei, rașchetează cu mare zarvă parchetul. Citesc, stârnit de Mihăieș, Pe patul de moarte, simt că mă-nțeapă inima și-mi spun asta-i pen’ că plecăm săptămâna viitoare, nu poci ieu să nu fac vreun pocinog
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
bijuterii l Cu vânzare, în zilele de 2 și 3 decembrie Ca în fiecare an, în pragul Sfintelor Sărbători de iarnă, S.C.C.A. „Bijuteria“ își întâmpină clienții cu o ofertă atractivă de bijuterii din aur, modele unicat, lucrate manual de către meșterii bijutieri ai unității. Ediția din acest an a expoziției, aflată la numărul XV, se va desfășura în zilele de 2 și 3 decembrie, la sediul firmei din str. Z. Nedelcu nr. 9 (în Piața Maria), între orele 10-17. Vor fi
Agenda2004-48-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283102_a_284431]
-
va debuta în 20 decembrie, ora 8, în piața publică a orașului, și va beneficia de participarea unor echipe de măcelari din microregiunile partenere Banat-Ripensis (România) și Csanád (Ungaria). Cu această ocazie, va avea loc un schimb de experiență între meșterii măcelari români și maghiari, iar specialitățile pregătite vor fi oferite spre degustare publicului. În final, juriul va desemna cel mai priceput măcelar. L. SCRIPCĂ De Sărbători, daruri și dragoste pentru semeni l Programe artistice, la nivelul centrelor de plasament În cadrul
Agenda2003-51-03-gen7 () [Corola-journal/Journalistic/281855_a_283184]
-
regula, nu excepția, în învățământul românesc (chiar și în cel umanist!), e comod, e simplu, ești pe gustul galeriei dacă declari ritos că te-ai săturat de marile valori și că e cazul să-i punem în prim-plan pe meșterii mediocri, dar onești. Adică să înlocuim excepționalismul accidentului biografic și creator cu „excepționalismul" de bandă rulantă, accesibil fără bătăi de cap. Această perspectivă îți conferă ție, chiorul, motive de superioritate în lumea orbilor. E o viziune care-ți dă frisoane
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]
-
superioară a producțiilor ceramice de inspirație tradițională, precum și pe ucenicii olari din noua generație. Locul de desfășurare este Parcul Cetății (Bd. Corneliu Coposu), programul fiind între orele 9 și 20. Organizatorii vor acorda Diplome de Excelență, care vor confirma pentru meșterii mai tineri valoarea creației fiecăruia dintre participanți. În invitația lansată meșterilor olari, organizatorii le-au propus acestora purtarea costumelor populare specifice zonei de proveniență, dorind în acest fel să dea târgului o notă în plus de autenticitate și culoare. ( A. M
Agenda2005-36-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284167_a_285496]
-
cu vânzare de bijuterii, ajunsă deja la cea de-a XIV-a ediție. Vor fi expuse spre vânzare aproximativ 400 de obiecte de aur de 14 k, galben sau alb, modele deosebite, unicat în proporție de 80%, realizate manual de meșterii bijutieri ai cooperativei. Clienții vor avea la dispoziție inele, cercei, broșe, lănțișoare, pandantive, coliere, ace de cravată, brățări simple sau cu pietre naturale și sintetice (agat, onix, rubin, perle, jad, ametist, citrin, topaz, chihlimbar, diamante, peridot, hematit și altele), ce
Agenda2005-48-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/284427_a_285756]
-
căutat, subtil, al comunicării adevărate între regizor și artiști, cu nuanțe actoricești, cu actorie de mare clasă, cu mijloace atent abordate și perfect mînuite. Palier în care l-am regăsit cu bucurie pe Dragoș Galgoțiu. Este vorba despre scenele cu Meșterii. Care fac toți banii. Este vorba despre felul în care a lucrat, impecabil, în registrul comediei, cu patru actori. Minunați. Împreună și fiecare în parte: Marian Râlea, Ionel Mihăilescu, Marian Ghenea și Gabriel Spahiu. De cînd intră, ca patru străni
Vise și visuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7938_a_9263]
-
urmări, minunându-se în sinea ei și dânsa de frumusețea cahlelor. — Să năimești și pietrari să sape scările frumoase, doar că pentru sobe să pui să le facă așa ca la noi, chiar ar fi bine să poruncești cahlele la meșterii care le-au făcut la Hurezi, ca pe astea, și doamna arătă soba. Ștefan în acel moment pufni într-un hohot scurt de râs, pe care și-l stăpâni mușcându-și nemilos buza de jos. — Ce ai de râzi? întrebă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
are aer. Pentru viitorul "Cooperativei", Petre mai făcu, împreună cu inginerul Pavelescu, drumuri la București aveau nevoie de specialiști în construcții industriale, pentru a le face planurile celor două hale de producție, gândind că la construirea lor vor pune umărul toți meșterii din sat care ridicaseră, de-a lungul anilor, atâtea case frumoase și trainice în Bucura și satele de prin jur. Aduse cu el și cadastrul terenului primit și, în așteptarea aprobării împrumutului, totul era pus la punct. Mai rămânea problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Liceul Oltea Doamnă de astăzi). La anul 1803 însă, domnul Alexandru Moruz se hotărî a rezidi curțile vechi. După ce adunară cele mai bune materiale, alegându-se cheresteaua cea mai aleasă din Carpați, aducându-se var tocmai de la Orhei, și toți meșterii plătindu-se cu bani hotărâți, zidirea se începu în vara anului 1803, sub de aproape priveghere a orânduitului boier, vistiernicul Sandulachi Sturza, având de ajutor pe vornicul Iordachi Drăghizi (sic), pe care domnul, după săvârșirea palatului, spre răsplătire, îl numi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
unsuroși pornesc, ducând cu greu tinichelele cu gaz. Intră gârbovi în ulițele mai deschise, privesc în pământ și înaintează încet cu un strigăt prelung și tremurător, care găsește răsunet în toți ștrengarii mahalalelor: gaz-gaz! De-acolo pornesc iute calfele spre meșterii din alte părți mai bogate ale târgului; subțiri, palizi, flăcăuașii aceștia deapănă mărunt din picioare, tremurând în diminețile răcoroase și molfăind încă cea din urmă îmbucătură de pâne. Iar spre bariere, „spre porțile cetății“, se îndreaptă babe cu ochi ascuțiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
țambalele și viorile lor vibrația mută, diafană a căderii fulgilor de nea. În urma lor, slugile împărțeau tăcute darurile prințului. Eșarfe fine de Mosul, cercei din aur cu safire, rubine sau smaralde pentru femei. Ciubuce și inele lucrate pentru bărbați de meșterii din Istanbul. Unul dintre feciori ajunsese cu tava în dreptul Marioritzei. Mariam zâmbi, culese o eșarfă roșie și i-o petrecu în jurul umerilor. ― Eu și Emanuel te rugăm să primești eșarfa asta. Sperăm să ne bucuri cu prezența ta și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
p. 278). „[Dumnezeu] i-a poruncit lui Noe să construiască pe ascuns o arcă și să nu spună nici nevestei lui despre ceea ce face” (30, p. 258 ; vezi și 3, pp. 125 și urm.). În forma consemnată de Bandinus, motivul meșterii care ajută pare a fi preluat din legendele tip Meșterul Manole, unde acest topos este întotdeauna prezent, inclusiv în cele mai vechi atestări. În „varianta Neofit” (1747), cetatea Poenari este întemeiată de vătaful Manole, ajutat de meșteri târgovișteni (40, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și efect magico-ritual : consacrarea unui loc în vederea unei întemeieri. Sau, altfel spus, stabilirea unui centru de unde poate iradia creația. Analog cu ritul indian comentat mai sus, la așezarea primei pietre din temelia unei case noi (ceremonie consemnată în județul Cluj) meșterii oferă proprietarului un ciocan cu ajutorul căruia acesta trebuie să bată piatra „până se așază” (37, p. 228 ; 113). În alte zone ale țării, se bate un țăruș (par, stâlp) în locul unde va fi talpa casei sau vatra satului (37, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]