37 matches
-
de malul drept al Prutului. Turcii ne-au hărțuit până la căderea întunericului. Retragerea noastră a continuat toată noaptea. A doua zi, 8 Iulie, dimineața am dat de ariergarda noastră, comandată de generalul Repnin, în dreptul satului Stănilești. Acolo, într'o imensă meandră a Prutului, având spre răsărit un deal și spre apus o mlaștină, ariergarda construise o poziție fortificată. Aceasta avea cinci laturi, formate din bârne groase împrejmuite pe dinafară de un șanț adânc, așezate în unghiuri ca la bastioanele de cetate
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
neintrată în foc i-ar fi putut împiedeca pe Turci să se fortifice în voie. însă țarul a interzis deocamdată orice acțiune care ar provoca o nouă ofensivă a Turcilor considerând că trebuie profitat de acest răgaz pentru a ne odihni. Meandra Prutului care înconjura pe trei sferturi fortificația noastră, era o foarte bună apărare naturală și ne asigura apa de băut și de adăpat. Pentru a se împiedeca împrăștieri de soldați nedorite, a fost interzisă cu strășnicie scăldarea în Prut și
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
2) Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Inconsistența timpului constă În faptul că trecutul Are forma unui ou meandrat A cărui coajă subțire de bronz Acoperă un alt ou Mai puțin meandrat Cu o coajă de bronz și mai subțire Mai estompată și mai nehotărâtă Care învelește un alt ou... Care învelește un alt ou... Sfidând parcă și fiind în antiteză cu prezentul Prezent din a cărui tectonică Din fragmente,și particule
INSTABILITATEA PREZENTULUI (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364611_a_365940]
-
prizoniere Se zbat în ceasuri tăcute și reci. Ce luna albă în ochi se scufundă Ce viforâta zăpadă în mine mai strigă. Ce albă e banchiza așteptării... Un râu de vorbe parcă nerostite Când cuvintele curg prin venele visării Ce meandrează timpul în catrene triste. Din colaps se învolburează umeri Frânturi de stele, adânc de pulberi Dintr-a eternității coasta, Descompuși,diformi și parcă moi, Umbre plutind la întâmplare Noi vom rămâne rătăciți și goi Între real și ireal sub cruntă
INSTABILITATEA PREZENTULUI (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359302_a_360631]
-
Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra ... Istmuri: Athos, spre est, Sitonia, Casandra: trei degete cu care să-ți faci cruce În Marea Ortodoxă ce străluce Și-mprăștie în toată lumea ambra. Unde-i a apei cea mai dulce meandra Văd un vapor de linie ce-aduce Viespar turistic, inși cu minți năuce: Cinicul, Sfântul, Iuda sau Buleandra. Măslini sălbatici, fagi și alunișuri Și-n vârfuri numai jnepenii de piatră I-așteaptă-n Munte printre povârnișuri. Numai aici, cred, diavolii nu latră
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
viteză mare cursul este vijelios - este faza de tinerețe, urmează cursul mijlociu unde viteza apei scade, valea se lărgește, asperitățile se estompează - este faza de maturitate și cursul inferior, aproape de locul de vărsare, unde viteza apei se evazează, cursul se meandrează - este faza de bătrânețe. Și în evoluția vieții unui om există cele trei faze: tinerețe, maturitate și bătrânețe. Deosebirea esențială constă în faptul că viața râului se măsoară în zeci și sute de milioane de ani, pe câtă vreme viața unui om
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
bob cu bob, tocmai când - în miezul verii - era aproape gata de cules, veniseră apele mari ale pârâului gata să-l facă una cu mâlul luncii. Paznicul câmpului a încins tot acest câmp, pe marginea pârâului care forma aci o meandră cuprinzătoare, cu un fel de îngrăditură, formată din mâl adus de pârâu și din lut scobit din malul acestuia, silind pârâul să fie mai cuminte. Dar lucrul de mirare pentru toți a fost că făcuse toată treaba asta fără să
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul cu trei picioare din fața covergii și privește către susul pârâului. Pe cursul lui vine la vale, rostogolindu-se, o undă tulbure și înspumată. Așa a umplut albia dezgolită de secetă, a cotit pe meandră în jurul câmpului cu semănătură și a apucat-o vâjâind la vale. Oare n-o să rupă gardul de lut al câmpului, să-l înece și să-i facă lanul de grâu una cu mâlul luncii? Dar nu! Îngrăditura e puternică și
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
încrucișate, interesat dintr-odată de aspectul prințului. Schimbat în bine, chiar în foarte bine. Costumul tradițional armean îi dădea un plus de suplețe și de fermitate. Era interesant și felul în care prințul privea covoarele, urmărind cu degetul arătător vreo meandră, mângâind ușor cu palma un desen sau altul. Pictorul îi descoperi o expresie cu totul nouă. Nu era însuflețire. Mai curând o concentrare luminoasă. Ucenicul schimbă o privire cu pictorul și acesta îi făcu semn să continue, fără să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Așeză tarta „oferită din impuls“ a lui Gabriel pe o tavă de metal, își trase pardesiul pe umeri și ieși în grădină. Pajiștea de lângă casa Belmont, largă și presărată cu copaci, începea să se îngusteze în dreptul Papucului, ajungând până la o meandră de verde ce se pierdea în desișul de copaci și de tufișuri din capătul grădinii. Aici se afla și un hangar, un loc pentru ars buruienile, și un spațiu care fusese pe vremuri un teren de tenis. Mai supraviețuiau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ce-i atît de frumos la iarbă? în timp ce treceau printr-o mulțime invizibilă de copii care trăncăneau, simțiră pe fețe picături adevărate de ploaie, iar ceața deveni aurie și se ridică. Drumul drept, taluzat pe alocuri, se întindea fără nici o meandră peste nisipul vălurit, spre un munte care se vedea la orizont. Ferme mici, cîmpuri și păduri se aflau la poalele dealurilor și străluceau în ploaie, de parcă ar fi fost argintate. Vîrful era crăpat în multe culmi înzăpezite, printre care pluteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
care Își trăgeau și ele porția de sămînță, nu mai mare decît capișonul unui prezervativ sau, alteori, cît o Înghițitură, digerînd milioane de posibili Thomași. Și stridiile se mîncau de vii. Thomas crezuse că e un un gînd trecător, o meandră a unei conștiințe aproape niciodată puse la Încercare. Oricum, nu ca În după-amiaza aceea. Le-a vorbit studenților despre sfînta familie, despre Îndatoririle părinților, despre criza celei mai vechi instituții din lume. Cea mai slabă prelegere din cîte ținuse vreodată
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
după ce o mîngîiase pe creștet, sîni și pulpe cîteva luni, devenise potrivnică; nimeni, se părea, nu putea să se pună cu destinul. Încercaseră destui, unii chiar izbutiseră, s-ar fi putut zice, dar ceea ce reușiseră poate nu era decît o meandră a sorții; totul era iluzie, atîta vreme cît și Papa, atît de venerat de Antonia, se dovedea muritor, legătura lui specială cu Dumnezeu nerezolvînd nimic, ce-ar mai fi putut pretinde, de la același Dumnezeu, un păcătos? Ingrid Îl iubea pe
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
șira spinării căreia, suflând cu nădejde, se acompania imediat ce găsea o rimă reușită și înainte de a da peste alta și mai dihai. Automobilul aluneca, precum un bric de săpun, pe traseele aparent definitiv uitate ale gârliței Bucureștioara. La fiece meandră, Guzganul trântea cîte-o însemnare, cu indicii despre desfigurările produse de trecerea timpului, despre volumul imobilelor și despre intensitatea fluxului luminos ce se răsfrângea, la ora aceea, peste clădiri. Se învîrtiră în intersecția străzii Dionisie Lupu cu artera Maria Rosetti, unde
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că te afli pe un drum gloduros, pe care-l cunoști și pe care l-ai mai străbătut de sute de ori, nu Îți amintești de ce te-ai abătut de ceilalți, dar, iată, Îi vezi, s-au ascuns În acea meandră a văii și acum se aud strigăte, bătăi din palme; ei umplu spațiul de voci, se joacă, aleargă, nu mai rămâne nimic din singurătatea aceea a ta, nu se mai văd prin ierburi nici păsări, nici fluturi, nu se aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dar această răspîndire rămîne foarte limitată. De fapt în regiunile orientale ale Franței se constituie primele civilizații agricole cu cultură "rubanée", după numele, și în acest caz, al modelelor de pe vasele de lut realizate cu incizii în spirală, volută sau meandră. Această cultură este introdusă de grupuri venite de pe valea Dunării și din Europa Centrală. Bine echipate, ele defrișează pămînturi bune de loess și ridică pe ele case mari rectangulare, putînd să atingă 8 metri pe 40 (document I, p. 22
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grade în creația ei. „Feminismul”, brutal reprimat anterior, irumpe aici violent. Aceasta părea, de altfel, formula ideală proprie personalității sale, dar brusc C. dă la iveală în 1972 un volum de „nuvele medievale”, intitulat Castelul vrăjitoarelor, care constituie o spectaculoasă meandră în ansamblul operei. Refugiindu-se din realitatea cotidiană în istorie și în fantastic, autoarea face dovada unui remarcabil stil calofil, a unei imaginații tentate de bizar și enigmatic, dar mai ales a unei surprinzătoare capacități de reinterpretare a temelor literare
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
vidre, nurci, hermeline și mistreți. Fauna piscicola este reprezentată de o serie de specii periclitate - caracuda, linul. 2.18. Lacul Belciug (110 ha) a) Delimitare ... Zona cu regim de protecție integrală lacul Belciug este situată în insula Dranov, în ultimă meandra a brațului Sfântu Gheorghe (km 20 - km 25) și cuprinde lacul propriu-zis, în limitele mâlurilor, la nivelurile maxime ale Dunării. b) Caracterizare ecologică ... Datorită izolării și adâncimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
la intersecția dintre drumul respectiv și linia parcelară ce pornește din borna 32. Limita continuă de-a lungul acestei linii parcelare spre sud-vest, până când ajunge în punctul extrem sudic al parcelei 14 D, după care se îndreaptă pe un traseu meandrat spre nord-vest, de-a lungul liniei ce separă u.a. 14 A de u.a. 14 D. De la intersecția acesteia cu linia parcelară dintre 13 D și 14 A, aceasta se îndreaptă spre sud-vest până la borna 29. De aici continuă
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
nordică: se desfășoară pe la poalele dealurilor Beștepe, începe de la drumul De687/1, se îndreaptă pe un traseu sinuos spre sud-est (limitrof terenurilor arabile A685, A670) apoi continuă spre est în lungul drumului De667, ocolește spre sud pășunea Pp664, apoi continuă meandrat spre est, învecinându-se cu terenul arabil A528, pășunile P581/2, P527, terenurile arabile A532, A537, A560, pășunea P561/1, terenul arabil A562, de unde se îndreaptă predominant spre nord-est, de-a lungul drumului De563, până întâlnește intravilanul comunei Mahmudia; Limita
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
până la 300 m și pot coborî până la 10 m. Prezintă o morfografie, în general, simplă, cu suprafețe netede și întinse, cu o energie a reliefului redusă, unde predomină văile larg deschise cu lunci și terase (joase) bine dezvoltate, unde râurile meandrează sau se despletesc puternic. Uneori, luncile și terasele joase se continuă și în regiunile vecine, au aceeași funcționalitate ca și câmpia și sunt incluse dealurilor sau podișurilor (depresiunile de tip golf din Câmpia de Vest), datorită caracteristicilor locale (sunt înconjurate
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
cele unde lunca are lățime de peste 800m ("de exemplu, la sud de localitatea Tărgșorul Vechi, Prahova, Leaotul și Viișoara formează pe stânga Prahovei o lunca comună"). Din zona Puchenii Moșneni panta se reduce și mai mult, iar Prahova începe să meandreze, depunând cantități mari de aluviuni. În cadrul luncilor, grosimea depozitelor aluviale variază între 8 și 10m pentru valea Prahovei și 4-6m pentru cea a Teleajănului. Baza aluviunilor se găsețte sub talvegul actual al acestora, ceea ce indică o tendință generală de acumulare
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face traversarea prin vad ori cu barca dirijată pe hodgon. În sud-estul localității Argea, pe șoseaua ce șerpuiește drumul asfaltat (din octombrie 2008) se află o mănăstire ortodoxă de maici
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
hidrografic, comuna Marginea se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este reprezentată prin zonă paduroasă în partea de sud și sud - vest a comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestiera ale
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
sunt de observat în special pe râul Râul Galbein din China în zona de vărsare în mare, unde navele care se îndreaptă spre ocean par să navige deasupra albiei majore. Digurile naturale sunt un fenomen curent în toate râurile care meandrează de pe suprafața globului.
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]