12 matches
-
rîului este de 30 km, panta medie - 2,9%.Suprafața bazinului de recepție este de 219 km, înălțimea medie - 120 m, panta - 94%, lungimea - 27 km, lățimea medie - 8,1 km, densitatea rețelei hidrografice - 0,43 km/km2.Coeficientul de meandrare este de 1,15. Suprafața ocupată de acumulările de apă :este mai mică de 1%, terenuri arabile - 60%, păduri - 5%.Valea rîului este puțin șerpuitoare, cu o lățime de 2-3 km. Versanții au 60-90 m înălțime, predominant concavi, abrupți, puternic
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
nisipuri și maluri fine în zonele de câmpie. Afluenții aduc de obicei aluviuni mai grosiere decât ale colectorului. Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau mai putin regulate. Deci, meandrele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt moștenite de la un prim ciclu de meandrare a râului. Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre stânga, spre care este atras curentul fluvial central. Malurile concave vor fi erodate
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt moștenite de la un prim ciclu de meandrare a râului. Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre stânga, spre care este atras curentul fluvial central. Malurile concave vor fi erodate, iar cele convexe aluvionate. Astfel apar niște bucle numite meandre. Orice meandru, după ce s-
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
se adâncește tot mai putin, eroziunea laterală se remarcă în modelarea mâlurilor, sinuozitățile din plan tind să se perfecteze; se ajunge la un echilibru dinamic transversal, la stabilirea unor raporturi între dimensiunile cursului și curbele sale. Un asemenea echilibru de meandrare nu se formează decât în stadiul când râul atinge profilul de echilibru longitudinal. Buclă interioară a meandrului este folosită pentru așezări omenești, deoarece prezintă o serie de avantaje : are apă în apropiere, domină căi de comunicație obligatorii (drumurile trec prin
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
râu cu meandre și dacă râul își îndreaptă ulterior cursul, tocmai la meandrul respectiv, atunci podul va rămâne pe uscat și deci inutilizabil. În asemenea cazuri, tendința de evoluție a meandrelor trebuie studiată în prealabil. Este o albie creată prin meandrare Râul ajuns la un profil de echilibru se adâncește foarte încet sau de loc, eroziunea laterală devenind preponderenta. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
nivel superior câmpiei din jur. În această situație, din timp în timp, digurile sunt rupte și răul capătă altă albie, mai joasă. La astfel de momente se produc inundații păgubitoare. În interiorul luncii se află și alte ridicături, create de vechile meandrări și diguri, având forma unor bombări alungite, despărțite de adâncituri mlăștinoase (albii părăsite). Aceste bombări și mai ales digurile împiedica vărsarea directă a afluenților în râul principal. Ca urmare, aceștia își croiesc drum pe marginea luncii, respectiv pe zona cea
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
modifică cursul. Aceste modificări pot fi relativ reduse, de exemplu cele provocate prin erodarea locală a malurilor sau pot fi de mare amploare, ducând la formarea unor albii cu totul noi. Asemenea modificări sunt determinate uneori și de fenomenul de meandrare, cursul râurilor fiind șerpuit și formând meandre care se dezvoltă în timp, devenind din ce în ce mai pronunțate până în momentul în care ating un regim de instabilitate; în acest moment, râurile ajung să taie cotul care formează meandrul respectiv, dar, pentru a ajunge
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
o depresiune, de data aceasta mai joasă. Suntem în Depresiunea Curtea-de-Argeș care face parte din Depresiunea celor Șapte Muscele. Profilul longitudinal al văii coboară de la 620m la 430m cu o pantă aproximativă de 6 0/00 ceea ce explică despletirea și meandrarea Argeșului precum și prezența brațelor părăsite. Câmpurile largi ale văii Argeșului reprezintă terasa a II-a de 5-10m cu caracter continuu, formată pe paturi aluviale groase de 2-3m de pietrișuri. La confluența cu Valea Iașului al treilea nivel de terase de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
baza versanților de o prispă coluvo-proluvială. La Nămăiești există un fragment de terasă pe stânga văii la altitudinea relativă de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești și Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile de dejecție ce parazitează versantul stâng. În bazinetul de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dintre Mauritania și Senegal, având izvoarele afluenților la limita nordică a zonei subecuatoriale, poate înregistra în cursul anotimpului ploios creșteri bruște de debit, cu consecințe asupra dinamicii malurilor, pe fondul unui substrat mlăștinos și puțin înclinat, ce favorizează procesele de meandrare, aluvionare și formele conexe acestor procese din albia majoră (renii, grinduri laterale, belciuge). În mod similar, modificări teritoriale minore se pot produce pe segmentul de frontieră dintre Ciad și Republica Centrafricană, suprapusă râului Bahr Aouk, precum și pe granița dintre Ciad și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Restul văii superioare a Lohanului, ca și văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată de sărăcia debitului de apă a pâraielor de aici, mereu sculptate prin meandrarea dinspre vest și dinspre est a afluenților Crasnei și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]