365 matches
-
of Literacy, Portsmouth, NH, Boynton, 1993. Prima categorie ar include "alfabetizarea funcțională", care este întotdeauna "alfabetizare în vederea unei activități/pentru ceva" (e.g. alfabetizare medicală, alfabetizare statistică, alfabetizare digitală, alfabetizare militară etc.), și "alfabetizarea culturală", care se întemeiază pe o concepție mecanicista privind existența unor valori perene transmise prin mijloacele discursivizării tradiției; a doua categorie ar include "alfabetizarea în vederea dezvoltării personale", care se întemeiază pe miturile americane ale libertății și ale oportunității de exprimare individuală pe cai precum scrisul expresiv/ creativ, programe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Iar indicatorul poate cel mai limpede al regresiei îl constituie edițiile succesive ale faimosului manual american pentru diagnosticarea și statistica tulburărilor mentale DSM, ajuns la a patra ediție revăzută - prima fiind tipărită în 1952. Datorită unor criterii nosologice înguste și mecaniciste și a unei corectitudini politice împinse la extrem, DSM-ul ne prezintă azi distorsionat realitatea clinică și nivelul actual de cunoștințe, eliminând treptat, în decursul a 50 de ani, într-o esențială măsură terminologia psihiatrică și pe cea psihanalitică. Așa
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
publicat primul articol, intitulat Cultură și tragedie, despre Nietzsche la 27 de ani, în 1942. Noul Roman devine așadar realitate abia după ce primește botezul unui critic genial ( în accepțiunea culturală a termenului), dar nu e mai puțin adevărat că descrierea mecanicistă, dezafectată, practicată în urma retragerii creditului pneumatologic acordat personajului, alături de predilecția pentru montajul cinematografic al decupajelor diegetice ( după ce literatura recunoștea noutatea artei filmice dinainte de 1920) nasc un cu totul alt orizont de așteptare, deschis unui cititor nou, eminamente urban, alienat de
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
fundamentul ei, una surprinzător de solidă, de autentică și de unitară. Fără să-și propună explicit, pictorul dovedește un lucru de o importanță covîrșitoare: în pofida reprezentărilor obosite și schematice, formele simbolice trăiesc în simultaneitate și nu se subminează după principiile mecaniciste ale prăvălirilor de grohotiș.
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
prin care Rusia și lagărul socialist formau un obstacol în calea păcii și a progresului - scriitorul francez a continuat în anumite clipe de răscruce să aprobe brutalitatea și inechitatea taberei din stânga, să închidă ochii în fața ororilor. În viziunea lui devenită mecanicistă acuza America și Europa de Vest că sunt înțepenite în conservatorism. El se delimita orgolios și irecuperabil, nevoind să se compromită ca aliat al reacțiunii. Expertiza lui sinceră era pe alocuri profund falsă și ea l-a împins pe o linie moartă
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
argument al demersului ține de conceperea corpului uman că mașina. De la pionieratul filosofic aristotelian al ideii (oricum nuanțata prin afirmația că sufletul e principiul mișcării) și pînă la demonstrațiile logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică, în științele cognitive) a încercat să legitimeze caracterul productiv al procesualității vieții. (În ce măsură "lucrativitatea" tehnologică se dovedeste un fenomen intrinsec organismelor umane - si biologiei, în general - sau un pur efect al observației subiective
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
auto-similar de la un nivel logic / de observație la altul, noua conceptualizare riscă să mute problemă mecanicii corporale într-un meta-cadru, la rîndul lui limitativ. Poate tocmai de aceea, unii filosofi contemporani, cum ar fi Georges Canguilhem, preferă să ancoreze definirea mecanicista a corpului în termeni apropiați determinării kinetice: "O mașină poate fi definită că o construcție artificială, făcută de om, ce funcționează esențialmente în virtutea unor operații mecanice. Un mecanism este alcătuit dintr-un grup de părți solide mobile, are lucrează împreună
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
a gândit Andrei Bodiu criza legată de „convenție” și de „clișeu”. Dar nu mă îndoiesc că raționamentul de fond va fi fost unul similar. Cum tratezi, literar, o situație care predispune, pe ambii versanți ai ei, la poncif ? Unul fie mecanicist, fie „ecologist”, dar nu mai puțin un poncif. E o întrebare pe care un scriitor adevărat e obligat să și-o pună și pe care numai veleitarii o ignoră cu superioritate. Poemul devine un adevărat test de adecvare literară. Nefiind
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
Gheorghe Șincai, cel care își purta Hronica românilor și a mai multor neamuri în straița"? În realitate, această încercare de a îngloba Școală Ardeleana iluminismului nu purcede dintr-o exagerată feblețe pentru Voltaire, Rousseau sau enciclopediști, cu toate ca materialismul, fie și "mecanicist", al ultimilor formă o apetisanta "trufanda ideologică pentru dirijorii propagandei totalitare". Ni se oferă o explicație, care-i implică și pe Spinii... cu barbă ai ierarhiei noastre ortodoxe, intolerante cu greco-catolicii. Dacă s-ar recunoaște substratul real al Școlii Ardelene
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
produce" ideologie și utopie în loc de bunuri spirituale și materiale). Cam prin secolul al XVIII-lea apar în Occident șirurile de bănci în catedrale și sinagogi. Nu mai vorbim deja de un cosmos, ci de o ORDINE newtoniana normata juridic și mecanicist. Ordinea Omului Tehnologic. În catedralele Evului mediu, nu existau bănci, în locul lor, un haos carnavalesc: se dansa, se cîntă, o lume pestrița trăia intens timpul sacru, suprapus peste cel omensc. În mod paradoxal, începînd cu secolul al XIX-lea, acest
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
ei. Iar aceasta după aproape patru decenii de fertile - în plan editorial - investigații personale. Prin ce atrage avangarda? Care sunt resorturile neobișnuitei emulații pe care a provocat-o așa de brusc? Îmi asum riscul de a părea fie obtuz, fie mecanicist, speculând discret pe marginea acestui micro-fenomen ce ține, oarecum, de o sociologie a lecturii. Departe de a căuta noduri în papură, încerc să explic și să îmi explic forța cu care o temă considerată - esteticește - marginală, și-a generat, în
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
exemplu absența unui neurotransmitator, a unei enzime, unui hormon sau unei gene. Boală este un fenomen mult mai amplu decît simpla lacuna a unei verigi chimice. Ideea că înlocuirea verigii cu o substanță mirifica poate vindeca boală trădează o optică mecanicista de tip reducționist. Cand un om e atins de o maladie, el suferă cu întreaga să persoană, si nu doar cu deficitul punctual provocat de absență unui principiu metabolic. Ideea unui remediu universal, un fel de extras chintesențial cu înrâuriri
Maladia personală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4244_a_5569]
-
află reprezentat pe ambele fețe ale bancnotelor pe care le folosiți zilnic? De ce nu ați reținut acest lucru? De ce se spune „Nimeni nu a fost profet în satul lui”? Putem aplica această expresie la organizații? Organizația ca mașină sau modul mecanicist de gândire În prima dintre metaforele utilizate, Morgan asociază funcționarea unor organizații cu mașinile. Astfel, formele de organizare din perioada managementului științific clasic, de genul Uzinelor Ford sau organizațiile de tip birocratic (armata, administrația publică etc.), cu structuri fixe, reguli
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
clare, scrise, activități repetitive, depersonalizarea, lipsa de inițiativă și creativitate sunt modalități prin care, într-adevăr, angajații funcționează ca niște piese, rotițe în angrenajul unor subansamble (departamente, secții) care, la rândul lor, îndeplinesc funcții în cadrul mașinii care este organizația. „Modul mecanicist de gândire” (Mechanical way of Thinking) Gareth Morgan își începe capitolul 2, referitor la „Organizațiile ca mașini” printr-o istorioară semnificativă preluată din cultura chineză; este vorba despre un înțelept chinez din secolul al IV-lea î. Cr. care, călătorind prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mai complexă, în planul organizațiilor o putem simplifica prin următoarea concluzie: mecanizarea conduce la creșterea performanțelor economice, dar prin efectele sale secundare afectează negativ anumite aspecte ale vieții oamenilor și ale organizațiilor. Există, de asemenea, o anumită vulnerabilitate a organizațiilor mecaniciste datorată faptului că o „defectare” a unei piese poate opri întreg mecanismul, ceea ce produce serioase pierderi potențiale. De exemplu, la activitatea „pe bandă rulantă”, neefectuarea unei operații sau o defecțiune la un punct pe bandă poate conduce la oprirea întregii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
opri întreg mecanismul, ceea ce produce serioase pierderi potențiale. De exemplu, la activitatea „pe bandă rulantă”, neefectuarea unei operații sau o defecțiune la un punct pe bandă poate conduce la oprirea întregii producții. Iată câteva dintre efectele secundare negative ale organizațiilor mecaniciste: degradarea mediului, tradițiilor, elementelor naturale ale stilului de viață; apariția stresului; lipsa atractivității și a satisfacției cu munca, cu viața de familie etc.; Presiunile rutinei și ale programului asupra indivizilor și organizațiilor și sentimentul de reducere a libertății de alegere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
spiritului inovativ; Formalizarea, „mecanizarea” unor comportamente, dar și a unor sentimente (de exemplu, „zâmbetul” sau „mulțumirile” adresate clientului la restaurantele fast-food). În aceste condiții este evident că astfel de efecte „negative” ar trebui să fie diminuate prin „umanizarea” mașinilor (organizațiilor mecaniciste). Organizațiile ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
negative” ar trebui să fie diminuate prin „umanizarea” mașinilor (organizațiilor mecaniciste). Organizațiile ca organisme vii (sisteme deschise, adaptabile la mediu) Acest lucru s-a întâmplat în teoriile organizațiilor prin trecerea de la managementul științific clasic și birocrație, ca paradigme proprii metaforei mecaniciste, spre paradigma relațiilor umane, ori teoriile contingenței proprii unei funcționări naturale, organiciste a unei organizații. Din perspectiva teoriei relațiilor umane, organizațiile sunt văzute ca organisme vii care răspund unor nevoi umane după principiul: pentru a motiva indivizii și grupurile trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
punctualitatea nemțească este obiectivare, renunțare de sine în favoarea a ceea ce ne vine de la "noi". Legătura dintre obiectivare, obiectiv și societate este foarte strânsă; ceea ce demonstrează că societate e cumva ruptă de subiectivitate. Pilula, ca adjuvant al sănătății personale, reflectă viziunea mecanicistă pe care o avem asupra totului, deci și a propriului organism. Forma și funcțiile ei trimit la alte dispozitive prin intermediul cărora reparăm (spre exemplu piulița, șurubul etc.); cumva ne-o imaginăm ca așezându-se undeva, odată înghițită, într-un loc
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
românești și ale demersurilor managerilor de vârf, menționăm: a) lipsa de orizont și de viziune asupra domeniului și asupra afacerii; b) lipsa de flexibilitate atitudinală și comportamentală a managerilor sau a patronilor; c) conservarea cu orice preț a structurilor birocratice mecaniciste; d) refuzul managerilor de a-și asuma riscuri; e) incapacitatea de prevenire și de atenuare a conflictelor de muncă și desconsiderarea potențialului creativ al resurselor umane; f) supraconsiderarea factorilor financiari în detrimentul celor psihosociali și tehnologici; g) inadaptabilitatea celor care conduc
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
formalizate; imaginea piramidei sau a templului grecesc este analogonul. Puterea într-o astfel de cultură este dată de poziție (influențare prin reguli și proceduri). Cultura rolului este funcțională în mediile stabile, neconcurențiale (formula după care funcționează este cea a birocrația mecanicistă). Funcționarea este asigurată prin roluri atribuite per-sonalului, căruia i se cere disciplină, ordine, respectarea procedurilor și regulilor de ordine interioară. Pentru indivizii lipsiți de dinamism, cărora nu le este caracteristică creativitatea, dar și pentru cei care au drept ancoră a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
propagandist. Nu întâmplător, Editura Liternet a oferit o editare electronică a Bibliografiei generale, cartea mulându-se pe formatul HTML și pretându-se a fi citită în versiune hipertextuală. Pe de o parte, aceste volume sunt mărturii ale unei lumi moderne mecaniciste: personajele sunt descrise ca niște mașinării, obiectele care predomină sunt ceasornicele, manetele, roțile, metalele, temele sunt "lupta femeii cu roata dințată", "drama electricianului", supraîncărcarea informațională, experimentul sau "mașina de produs imaginația artistică" ori "excitația și inhibiția la tancurile de asalt
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
contact era una de automatism, de mișcare mecanică. La a treia izbitură se pregătea, la a patra era aproape, a cincea era deja în plus - urma finalul. Exact cu situația aceasta se confrunta Dan în schimbul de față, ca să păstrăm metafora mecanicistă, de altfel extrem de lesne de înțeles, de mai devreme. Apoi debarcă - din nou, fără probleme - cuibărindu-și organul umectat, devenit flasc, pe coapsa femeii. Îi șopti câteva cuvinte tandre, ca recompensă pentru izbucnirea eliberatoare, apoi se întoarse în patul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
zodie mai fastă, care să îngăduie elaborarea unei cărți oneste." (pag. 23) Zece ani trec între intenție și posibilitatea de punere în practică a acesteia. Exact acei zece ani pe care, în virtutea unei mantici filologice, Z. Ornea îi invocă. Puțin mecanicistă în raport cu naturalețea sfidătoare a istoriei, intuiția lui nu e, totuși, greșită. Și aș spune că funcționează mai exact în trecutul imediat decât în acela documentar, dacă n-aș citi, în capitolul final, Ideologiile totalitare și literatura, câteva remarcabile apropieri tranșante
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
orice operă e o expresie unică a personalității autorului ei e dus la exces de Dumitru Crudu. El face din conștiința personală nu doar supratema, dar și infrastructura completă a literaturii pe care o pro-duce. Nu e vorba de algoritmul mecanicist al autore-ferinței, ci de, mai degrabă, imanență, manifestată pe spații mici. Egotismul nu se înstrăinează nici o clipă pentru a reveni apoi, triumfător, la sine, ci rămâne, relaxat, în sistemul în care i-a dat formă. Legăturile cu exteriorul sunt, în
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]