17 matches
-
e-albumului-catalog SALUTARI DIN TARA MOLDOVEI DE JOS Autori: Sergiu-Marian Găbureac și Gheorghe Vasiliu Prezintă: Gelu Voicu Bichineț și prof. Gruia Novac După 11 ani de documentare și cercetare, un nou proiect cartofil a fost finalizat împreună cu prietenul meu, cartofil, numismat, medalist și filatelist, Gheorghe Vasiliu. 11 ani de discuții, controverse, dezbateri, achiziții și muncă.Este o istorie în imagini a ceea ce au realizat străbunii, bunicii și părinții nostri de-a lungul a anilor, lucruri puțin cunoscute chiar și în zilele noastre
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1413430874.html [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
31. Claudia Dimiu, cercetător, coautor la ediția Perpessicius - Eminescu "Opere"; 32. Ioan Dogaru, numismat; 33. Stan Done, artist plastic, pentru merite deosebite în ilustrarea operei eminesciene; 34. Gheorghe Dragan, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 35. Constantin Dumitrescu, sculptor medalist, executant a numeroase medalii cu efigia poetului Mihai Eminescu; 36. Mircea Dumitrescu, artist plastic, pentru merite deosebite în ilustrarea operei eminesciene; 37. Catrinel Florea, traducător din lirica eminesciana; 38. Ion Floroiu, traducător, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Brazilia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
să subliniem în mod deosebit faptul că pentru orice artist plastic, indiferent de stilul și epoca în care se înscrie, portretul rămâne una dintre cele mai complexe și mai dificile probe ale vocației sale artistice. Pentru pictorii, miniaturiștii, sculptorii, desenatorii, medaliștii, autorii broderiilor și scriitorii din toate epocile, portretul demonstrează, mai mult decât alte forme artistice, capacitatea de a semnifica și transfigura realul. Reprezentarea unei persoane ca subiect al operei artistice, înfățișată fie singură, fie într-un cadru compozițional adecvat presupune
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_prof_stelian_gombos_1349770143.html [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
André Henri Lavrillier (n. 1885, Paris - d. 1958) a fost un artist plastic, gravor de monede și medalist francez. a studiat la Școala Națională Superioară de Arte Frumoase din Paris, în atelierele artiștilor Jules Chaplain (1839-1909), Frédéric de Vernon (1858-1912) și Auguste Patey (1855-1930). În 1911 a obținut "primul al doilea Mare Premiu", iar în anul 1914, a
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
Margareta Cosăceanu, fostă elevă a sculptorilor Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuși și Antoine Bourdelle. Fiul lor, Carol-Marc Lavrillier (n. 1933) este fotograf, galerist, editor și autor francez. André Lavrillier a fost fratele mai mare al lui "Gaston Albert Lavrillier" (1890-1958), gravor, medalist, pictor și sculptor francez. "Tipul Lavrillier" este un tip de gravură a pieselor monetare ale francului francez desenat de "André Henri Lavrillier" începând din 1933 și folosit până în 1952. Aversul piesei reprezintă un cap laureat al personificării Republicii Franceze, din
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
vreo douăzeci de medalii. La Rimini Pisanello a fost în 1445, unde a executat cel puțin trei medalii. Prima medalie a fost creată pentru celebrarea victoriei de la Fano. După plecarea sa la Mantova, Sigismondo Pandolfo Malatesta a angajat un alt medalist, Matteo de' Pasti. Lucrarea a fost creată cu intenția clară de celebrare, în mod cinstit fără retorică gratuită, fiind capabilă să sublinieze autoritatea persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe avers este gravată efigia din profil a
Prima medalie a lui Sigismondo Pandolfo Malatesta () [Corola-website/Science/325882_a_327211]
-
di Puccio da Cereto), (n. pe la 1395, Pisa - d. pe la 1455, Roma) a fost un pictor, creator de medalii și miniaturist din Renașterea italiană și din Quattrocento, ultimul reprezentant al stilului gotic internațional. a fost unul dintre cei mai mari medaliști ai tuturor timpurilor, poate cel mai mare, după cum mărturisesc istoricii artei, printre care Federico Zeri . Pisanello a fost primul care a reinventat genul de medalie pe care îl cunoaștem astăzi.. Artistul a fost foarte solicitat de către curțile italiene, creând vreo
Pisanello () [Corola-website/Science/323254_a_324583]
-
, (n. în 1485 la Langres în Haute-Marne - d. ~1570 la Langres) a fost un gravor și aurar francez din Dijon (în Bourgogne). A fost decorator, îndeosebi cu ocazia serbărilor regale fastuoase, emailor și medalist. Este cunoscut mai cu seamă pentru că a fost primul maestru francez care s-a servit de ac pentru realizarea gravurilor sale. Era deosebit de talentat în privința gravării și cizelării metalelor prețioase. Opera sa reputată originală, foarte rară, în care temele de
Jean Duvet () [Corola-website/Science/327121_a_328450]
-
probabil din credința că munca pe care o fac are totuși tangențe cu ficțiunea și creația. O altă echipă de scriitori, mai potolită, mai așezată profesional, pare să fie la prima vedere (și ei chiar stau la vedere) cea a „medaliștilor”, adică a scriitorilor care au primit ordine și medalii din sacul independenței și al suveranității noastre. Sunt atât de mulți, încât ai impresia că fără decorații au rămas doar niște amărâți de debutanți. Aproape întreaga literatură basarabeană a fost urcată
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
schimba nimic. Ceea ce va rămâne înregistrat la acest capitol este faptul că nimeni nu a avut curajul și demnitatea să spună „nu”. Măcar din insolență, sau pentru a face o figură mai bună la public. Scenariul în care se înscriu „medaliștii”, unii dintre ei fără să bănuiască rolul ce le-a fost distribuit, este acela al aprobării, al consimțirii, al simpatiei, al lobby-ului, al disponibilității de a semna oricând un apel câtre popor, în care să se sugereze pe cine
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din colecția muzeului și din colecții particulare, decorații din România, Austria, Ungaria, Germania, Franța, Belgia, Danemarca, Serbia, Muntenegru, Cehoslovacia, Bulgaria, Rusia, Turcia și Mexic. Piesele vor fi prezentate de Octavian Dogariu, directorul Muzeului Banatului și unul dintre cei mai reputați medaliști din România. Mare parte dintre decorații apar pentru prima dată într-o expoziție, caracterul internațional al proiectului fiind, de asemeni, o raritate. Unele dintre distincțiile expuse au fost acordate unor personalități din Banat. Coordonatorul expoziției, dl Raoul Șeptilici, este și
Agenda2004-12-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282196_a_283525]
-
XVII-lea, când atelierele franceze și germane au perfecționat tehnica de decorare a cositorului, mai ales cea cu gravare în acid, ridicând-o la nivelul artei. Albrecht Preissensin, Salomon Wirz, Joachim Schmirer, artiști cositorari binecunoscuți în epocă, erau și gravori, medaliști care lucrau pentru elitele epocii. Apoi, în sec. al XVIII-lea, cositorul a devenit „argintăria” clasei de mijloc. Este perioada de maximă înflorire a meșteșugului. Din cositor se făceau obiecte de veselă și jucării dar și vitralii sau sicrie și
Arta cositorului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3793_a_5118]
-
Emmanuelle Devos, care a jucat în două dintre filmele lui Audiard, ar trebui să-l privilegieze acum. Pentru că are și un parcurs hollywoodian, Diane Kruger ar trebui să-și manifeste recunoștința apărându-i pe americanii din competiție. Președintelui juriului, numit Medalistul, i se atribuie o sensibilitate aparte în fața filmelor lui Haneke, Ken Loach și, evident, a compatriotului său (mare fler!) Matteo Garrone. Intră și Cristian Mungiu în acest joc, el putând fi alesul lui Alexander Payne. Actrița palestiniană Hiam Abbas, „diplomata
A se consuma cu moderație () [Corola-journal/Journalistic/73618_a_74943]
-
de plastic. Ignatius apăsă mai cu putere, dar din nou vârful nu-i dădu ascultare și lunecă înapoi. Se înfurie și-l rupse de marginea mesei de lucru, ridicând apoi de jos, de pe podea, un altul pe care scria Venus Medalist. Scormonindu-și cu pixul ceara din ureche, încercă să se concentreze. Ascultă zgomotele pe care le făcea mama lui pregătindu-se pentru o seară la popicărie. Din baie se auzea un staccato de pași, ceea ce însemna, după cum știa el, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
și o auzi lovind acoperișul mașinii, cu un efect sonor mai mare decât cel scontat. — Hei! o auzi pe Santa strigând, în timp ce lăsa în tăcere jaluzelele jos. Radios, deschise din nou mapa cu foi volante și luă pixul cu Venus Medalist. Dragă cititorule, Un scriitor mare este prietenul și binefăcătorul cititorilor săi. - Macaulay O altă zi de lucru a luat sfârșit, bunule cititor. Cum ți-am spus și mai lânainte, am reușit să aștern o patină, ca să spun așa, peste agitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
marchează împlinirea unei jumătăți de secol de la înființarea Facultății de Educație Fizică și Sport la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERĂ DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICĂ 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității „AL
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
marchează împlinirea unei jumătăți de secol de la înființarea Facultății de Educație Fizică și Sport la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERA DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICA 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B - CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității „AL
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]