149 matches
-
ulterioare, medalia din anul 1985 aduce că noutate imaginea palatului universității, văzut din Nord-Est, având în fața statuia lui Kogălniceanu (fig. 45av). Între medaliile Universității ieșene care folosesc că imagini simbol edificii și efigii putem încadra și pe aceea care imortalizează medalistic imaginea palatului care găzduiește Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași (fig. 46av) cât și efigia celui al cărui nume îl poartă instituția de învătământ teologic universitar. Medalia este realizată la centenarul nașterii academicianului Dumitru Stăniloae, unul dintre cei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
imediată a mesajului. Nivelul următor de receptare, pe care l-am numi avansat, constă în analiza atentă și detaliată a reprezentărilor de pe medalie care ne conduce la concluzia că înțelegerea semnificației acestora nu este deloc simplă. Înțelegerea profundă a mesajului medalistic a devenit posibilă datorită explicațiilor primite pe Internet, atât din partea inițiatorului și realizatorului stemei, Comisia de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române (Filiala Iași) cât și a beneficiarului medaliei, Universitatea „Al. I. Cuza”. După cum arătăm mai sus, probleme în legătură cu receptarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
dat prima promoție de ingineri agronomi cu diplomă, în 1915. După cum era de așteptat, pe medalia Centenarului din 2012 a fost valorificata, alături de edificiu, emblemă Universității de Stiinte Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, asta însemnând că modelul medalistic al Universității „Al. I. Cuza”, din 2010, s-a impus, că s-a încheiat perioadă căutărilor și că, este posibil, să se ridice pentru viitor problemă, deloc benefică pentru medalistica instituțiilor de învățământ superior din Iași, pericolul relativei uniformizări. În
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, din anul 2012. „...MEDALIA INCLUDE O GAMĂ LARGĂ DE INFORMAȚII (PSIHICE, ISTORICE, POLITICE, SOCIALE, DE ISTORIA ARTEI), CARE NI SE DEZVĂLUIE PRINTR-UN STUDIU ATENT ȘI COMPETENT ” VIRGIL MIHĂILESCU-BÂRLIBA, DOCTOR ÎN NUMISMATICA IMAGINILE MEDALISTICE ÎNSERATE ÎN CASETE: - pag 35, placheta unifață Mihai Eminescu realizată de artistul medalier leton Janis Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; - pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu. Nu sunt
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
înființarea Monetăriei Statului din București. Imaginile simbol de pe această nu se referă și la bogată activitate medalistica din unitatea ecomomică cu specificul sau aparte; - pagina 59, medalia Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C - PERSONALITĂȚI CARE ȘI-AU LEGAT NUMELE DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANA O parte dintre medalioanele acestui capitol sunt extrase din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pe care am publcat-o în anul 2002. Aici vom prezenta și alte personalități
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C - PERSONALITĂȚI CARE ȘI-AU LEGAT NUMELE DE VIAȚA ACADEMICĂ IEȘEANA O parte dintre medalioanele acestui capitol sunt extrase din lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice, pe care am publcat-o în anul 2002. Aici vom prezenta și alte personalități care, într-un fel sau altul au slujit și onorat învățământul universitar ieșean, dar care au apărut pe medalii după publicarea cărții citate sau despre care am
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Copou, Obeliscul cu lei din grădina respectivă, Podu Ros din lemn, înlocuit cu unul din piatră, Palatul Ocârmuirii, Teatrul Nou de la Copou, Academia Mihăileană, Pompierii militari. După cum am văzut domnia lui Mihail Grigore Sturdza se impune și pe planul realizărilor medalistice românești de pionierat din epoca modernă. Alături de primă medalie realizată cu posibilități locale în anul 1838, sunt cunoscute două medalii dedicate lui Mihail Grigore Sturza, bătute în anii 1840 și 1842, care marchează începutul obiceiului realizării în străinătate a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în anul 1838, sunt cunoscute două medalii dedicate lui Mihail Grigore Sturza, bătute în anii 1840 și 1842, care marchează începutul obiceiului realizării în străinătate a unor medalii ce reflectă realități românești. Redam prezentarea medaliei din 1840 după primul catalog medalistic din 1906{\cîte 69}: ,,1840 Medalia Principelui Mihail Sturdza: Avers: Capul domnitorului cu barbă în profil întors spre dreapta. Dedesubt * 1840 * pe deasupra capului inscripțiunea circulară: MICHAEL STURDZA PRINCEPS MOLDAVIAE (fig. 66av). Revers: Pe steaguri aranjate decorativ și armure de război
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliei: pluralul de la MILE este «MILIA», nu «MILLIA»”{\cîte 71}. Literatura medalistica românească remarcă existența acestor medalii, bătute în aur, argint, arama și plumb, cu dimensiuni de 48 și 52 mm. Se poate aprecia că ne găsim în fața unor realizări medalistice care lasă o impresie plăcută contemplatorului prin finețea execuției detaliilor la reprezentările de pe revers și mai ales prin intenția gravorului, reușită de altfel, de a da chipului domnitorului o alura statuara, de efigie română imperiala. Cum spuneam mai sus, în timpul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
lui Al. I. Cuza. A doua categorie cuprinde medaliile aniversative și comemorative. Aici am inclus medaliile semicentenarului și centenarului Unirii, precum și pe acelea care cinstesc în posteritate memoria lui Cuza. Discuția o vom încheia cu o privire sintetică asupra imaginii medalistice a domnitorului Unirii. În Catalogul medaliilor moldo-române cunoscute de la 1600 până la 1906, este prezentată o singură medalie a Unirii Principatelor cu efigia lui Cuza (probabil argint, 51mm și plumb, 35mm), după cum urmează: „Avers: Bustul Domitorului Cuza în uniformă acoperită pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
personalități bustul clasic al domnitorului în profil spre dreapta. O a doua categorie de medalii care reflectă personalitatea domnitorului Al. I. Cuza sunt cele realizate cu ocaziile semicentenarului și centenarului Unirii Principatelor. În anul semicentenarului,1909, sunt realizate trei piese medalistice (două medalii și o placheta). O primă medalie este rod al unei inițiative ieșene și a fost comandata în străinătate de Fany Saraga. Aceasta are pe avers bustul lui Al.I.Cuza în profil spre stânga, o ramură de laur
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ÎN IAȘI 1911, este redat un text cu valoare aforistica al regelui Carol I : „POPOARELE SE ONOREAZĂ PE ELE ÎNSĂȘI CÂND PĂSTREAZĂ ȘI ÎNCONJOARĂ CU DRAGOSTE MEMORIA MARILOR LOR PATRIOȚI” CAROL - semnătură autografa (81rv). După cum este lesne de înțeles, documentul medalistic reprodus consemnează în metal intenția autorităților de a dezveli statuile celor două mari personalități în același an, 1911. Statuia lui Kogălniceanu (amplasată în fața Universității), operă a sculptorului V. Hegel, a fost dezvelita în 1911, cea a lui Cuza (amplasată în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
86rv), pe o medalie inițiată de bârlădeni (fig. 87av), cât și pe medalia Lojei masonice Alexandru Ioan Cuza (fig. 88av). Credem că în actualitate se abuzează de prezența lui Cuza pe unele medalii care fie nu aduc noutăți ale portretului medalistic, fie sunt copii palide ale celor de pe vechi medalii, fie prezintă imagini cu expresii ale feței domnitorului care nu încântă privirea celui care le contemplă. Prezentăm, în final, cateva considerații cu privire la imaginea medalistica a lui Al.I.Cuza în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănita peste tunica cu epoleți cu franjuri împletite - nu s-a impus. Această apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunica cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Saraga din 1906, iar apoi în viziunea lui St.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din 1959. Pe medaliile din 1873, 1874, 1903, 1914, pe placheta de tip artizanal din 1906, Cuza apare conceput după un
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numai că profilul este spre dreapta, cu părul pieptănat corespunzător. Partea vizibilă a bustului etalează aceeași vestimentație că la medaliile de expoziție din 1864-1865. În afară de chipul acolat cu altele de pe medaliile din 1911 și 1960, se mai realizează două portrete medalistice pe medalia semicentenarului din 1909 și pe cea a monumentului din 1912. Se impun câteva precizări în legătură cu imaginea domnitorului de pe medalia din 1912. Expresia fetei de pe aceste medalii este discutabila. Discutabila este și vestimentația militară a bustului. Sunt detalii, dar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
bustului. Sunt detalii, dar nu suficiente (din moment ce nu se poate observa steaua mare de pe epoletul vizibil), ca ținută militară respectivă (gulerul, franjurile și modelul de pe epoleți, decorațiile, eșarfă) este aceea a generalului de divizie{\cîte 85}. Oricum, portretul medalistic respectiv este singular și nu a mai fost reluat. Medaliile prezentate aici vor vorbi generațiilor viitoare, alături de alte mărturii din domeniul artistic, de prețuirea permanentă acordată memoriei figurilor luminoase din istoria neamului, de reformele cu caracter democratic realizate sau proiectate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va participa, alături de V. Alecsandri și C. Negruzzi, la conducerea Teatrului Național din Iași. Din nefericire, omul de cultură Kogălniceanu este umbrit de omul politic, care-și leagă carieră de două evenimente marcante: Unirea și Independentă. Nu există nici un document medalistic care să se refere la ,,Dacia literară” sau la activitatea sa de istoric, la cea de revoluționar pașoptist, după cum nu există până în 1991 vreunul care să-l raporteze pe Kogălniceanu omul politic la Independență. Explicația ni se pare ușor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
stat sau alt Kogălniceanu, deoarece prenumele nu apare. Medaliile pe care chipul lui Kogălniceanu apare acolat cu cel al lui Al. I. Cuza le-am prezentat medagrafic în periplul istoric de mai sus. Vom face acum câteva considerații privind chipul medalistic al lui Kogălniceanu. Pe medalia din 1911, după cum s-a putut observa, acesta este acolat protocolar cu cel al domnitorului Al.I.Cuza și, pentru a respecta această cerință, profesorul de desen ornamental de la Școala de Arte și Meserii Celești
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
fac responsabili, vrem să credem, de încărcarea excesivă a reverselor sau de consemnarea greșită a anului morții lui Kogălniceanu, 1881 în loc de 1891, de pe aversul medaliei din 1992. Medaliile sunt interesante și pentru faptul că desprind pentru prima dată chipul medalistic al lui Kogălniceanu de cel al lui Al.I.Cuza, raportându-i personalitatea la activitatea politică și la cea de diplomat. Deși ,,răpit” asemenea atâtor altor oameni de vază de nouă capitala a țării de după Unire, Kogălniceanu rămâne una
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și străinătate. Este decan al Facultății de Istorie și apoi rector al Universității București. A publicat aproape 400 de lucrări istorice și mii de articole. În viața politică a fost senator de drept, ministru și prim-ministru, șef de partid. Medalistic a fost omagiat încă din timpul vieții. Faptul se consumă în anul 1921, cănd IUBITULUI PROFESOR ȘI MARELUI ROMÂN i se dedică, din partea admiratorilor și foștilor săi elevi, o medalie LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 50 ANI. Aversul și reversul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
inscripția: UNIVERSITATEA POPULARĂ / NICOLAE IORGA, iar dedesubt, anii 1906-1936. O bandă marginala reliefata, cu inscripția: PRIN GRÂI, PRIN SLOVA, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ are în partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o placheta. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Muzeului de la Vălenii de Munte. Prezența remarcabilă în medalistica românească a unei personalități de talia lui Iorga nu surprinde, după cum nu ne surprinde, ci ne întristează, faptul că la centenarul nașterii savantului, din 1971, nu a fost gravat în bronzul medalistic. DIMITRIE GUSTI Dimitrie Gusti a văzut lumina zilei la Iași, în anul 1880. Aici urmează cursurile primare și liceul, la Institutele Unite, între anii 1886 - 1898. După un an de studii, urmat la Facultatea de Litere a Universității din Iași
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
prioritate mondială, a cercetării sociologice, propagandă culturală în mediul rural și bogată activitate publicistica, Dimitrie Gusti a înființat în capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H. Stahl, Muzeul satului și al țăranului român. Această realizare de excepție este consemnata medalistic, după șase decenii de la înfăptuire, în anul 1996. În zona centrală a aversului (fig. 100av), mărginita de bandă circulară cu inscripția MUZEUL SATULUI BUCUREȘTI - ROMÂNIA / FONDAT ÎN ANUL 1936, sunt profilate, stilizat, pe un disc simbol ce intră parțial în
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
agricultură și Agricultură română de la Brad. Ultima lucrare cuprinde rezultatele experienței din fermă înființată acolo. Este ales membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru corespondent și apoi membru titular al Academiei Române. Arătăm în lucrarea dedicată reflectării medalistice a personalităților ieșene ca chipul lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui nume îl poartă Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară din Iași, a fost imortalizat în metal (argint și bronz, 50 mm) în 1987 la împlinirea a 75
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]