144 matches
-
sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
fie recunoscut de generații succesive, de la I. Heliade Rădulescu, la Nichita Stănescu, drept un începător de nouă vibrație, un descălecător și desțelenitor al cuvântului, în meteorică trecere lumească. S-a născut la Buzău, la 4 februarie 1809 ca fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_carlova.html [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
lui Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale de la sulger la căminar, sărind peste gradele de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic, costându-l o căruță de bani. Toată viața lui a fost un idealist, înglotat în datorii, cumpărând pământ și judecându-se pentru te miri ce. Iată ce scria poetul despre tatăl lui unui prieten, probabil prin 1871
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1464499205.html [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Minotaurului 8, Sighișoara, str. A. Mureșan 21, Sibiu, str. Postăvarilor 10. 2629. Fraiman Dora, 11 apartamente, București, str. Mihai Ferechide 10. 2630. Filip Iulia, 4 apartamente, București, str. 2631. Frunză Romulus, moștenitori minori Ana Mihai, Nicolae, 6 apartamente, București, str. Medelnicerului 8. 2632. Falcoianu Alexandrina, 12 apartamente, București, str. Apollodor 6. 2633. Florescu Mari, 5 apartamente, București, str. Sabinelor 19, Predeal, str. Luminei 5. 2634. Filip Constantin, 3 apartamente, București, str. Sf. Elefterie 31. 2635. Frâncu Ion, 20 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Str. Lt. Iuliu Tetrat Str. Lt. Radu Beller Str. Lt. Șerban Petrescu Str. Mahatma Gandhi (fosta Militam Gheorghe) Bl. D. Mareșal Constantin Prezan (fosta Aleea Trandafirilor) Str. Marin Popa Str. Marinarilor Str. Maxim Gorki Str. Măguricea Int. Măguricea Nouă Str. Medelnicerului Str. Mihail Jora Bl. D. Mircea Eliade (fosta Kalinin Ivanovici Mihail) Str. Modrogan (fosta Gheorghiu Ștefan) Int. Moeciu Str. Moeciu Int. Moigrad Str. Moliere Str. Monetăriei Str. Mr. Gheorghe Șonțu Drm. Muntele Găina Int. Munții Măcinului Int. Murmurului Str. Mușetești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
acești boieri, George Duca "„(...) mult i-au mustrat, și au orînduit pe Toader Fliondor, vel armaș, poruncindu-i de le-au tăiat capetele la tustrei, ziua amiază zi la fîntînă, înaintea porții curților domnești”.", citat în . Fiul lui Toader, vel medelnicerul Șerban Flondor (1683-1768) (în documente "Fliondor") a primit în 8 ianuarie 1730 de la domnitorul Moldovei Grigorie Ghica Vodă o confirmare în dregătoriile de mare medelnicer și vornic: "„credincios boierul Domniei mele Dumnealui Șarban Flondor, ce l-am făcut medelnicer mare
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
ziua amiază zi la fîntînă, înaintea porții curților domnești”.", citat în . Fiul lui Toader, vel medelnicerul Șerban Flondor (1683-1768) (în documente "Fliondor") a primit în 8 ianuarie 1730 de la domnitorul Moldovei Grigorie Ghica Vodă o confirmare în dregătoriile de mare medelnicer și vornic: "„credincios boierul Domniei mele Dumnealui Șarban Flondor, ce l-am făcut medelnicer mare și vornic la Câmpulungu rusesc, cari ni s-au jăluit zicând că porecla lui este Albotă, acu s-au schimbat în Flondor pentru care au
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
vel medelnicerul Șerban Flondor (1683-1768) (în documente "Fliondor") a primit în 8 ianuarie 1730 de la domnitorul Moldovei Grigorie Ghica Vodă o confirmare în dregătoriile de mare medelnicer și vornic: "„credincios boierul Domniei mele Dumnealui Șarban Flondor, ce l-am făcut medelnicer mare și vornic la Câmpulungu rusesc, cari ni s-au jăluit zicând că porecla lui este Albotă, acu s-au schimbat în Flondor pentru care au arătat dovezi un uric cu velet 7141 Sept 20 dela Moisii Mogilă Vvod”". Hrisovul
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
avut trei copii: Toader Flondor, căsătorit cu o Stîrcea, Maria, poreclită Lupa, căsătorită cu Ioniță Stârcea, poreclit Cracalia, și Ioan Flondor căsătorit cu Nastasia Arap.. În cartea de hotărnicie a moșiei Lucovița din 20 iulie 1760 figurează un Șerban Flondor, medelnicer, care primește 6 jirebii, pe care le împarte fiilor săi Ioniță și Toader.. Ioan Flondor (n. 1710 - d. 26 martie 1784), vornic de Câmpulung Rusesc, este considerat strămoșul tuturor Flondorenilor din Bucovina deoarece, prin trei fii ai săi (Gheorghe, Constantin
Familia Flondor () [Corola-website/Science/315400_a_316729]
-
a dus la aflarea ctitorilor bisericii: marele logofăt Constantin Balș și soția sa, Ana (din familia Catargi). Ctitorul bisericii, Constantin Balș "Ciuntul" (n. 2 iunie 1744 - d. 1828, Dresda), era fiul logofătului Lupu Balș (1691-1782) și a îndeplinit următoarele demnități: medelnicer (1768), stolnic (1772), clucer (1782), ban (1783), vornic (1790) și logofăt (1800-1814). El a fost căsătorit de două ori: mai întâi cu fiica lui beizadea Mihai Racoviță și a doua oară cu Anița Catargi (decedată la 27 iulie 1812). În
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
au fost, în marea majoritate, boieri mici și mijlocii. Excepțiile s-au numit Ștefan Rugină, mare șetrar la jumătatea secolului al XVII-lea, Toader Albotă, mare armaș la finele aceluiași veac, Aristarh Hrisoscoleu și Dimitrie Hudici, mare ban, respectiv mare medelnicer pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. Revenind la copiii Secuianului, să mai spunem că, sub raport matrimonial, numai Măgdălina reușește o căsnicie dătătoare de speranțe în plan social, partenerii de viață ai celorlalți doi „bătrâni” ai satului neputând fi nici măcar identificați
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
veacul al XVIII-lea numărul stăpânilor din Cordăreni se restrânge. Trecător, vor stăpâni aici Toader Calmuțchi, Aristarh Hrisoscoleu, neamul Onciul și Anița Ghenghioaia. Cele mai mari ocini și pentru durate mari de timp, le vor avea Mănăstirea Doljești (prin intermediul marelui medelnicer Dimitrie Hudici) și urmașii lui Dumitrașco Gafenco. Precizăm că părțile de sus și de mijloc tind din ce în ce mai mult spre unificare. Două dispute, care se întind, fiecare, pe durata câtorva decenii, marchează relațiile dintre stăpânii așezării (în primul caz) și cele
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
ocinii pe care o avea în Cordăreni neamul Talpă. Celălalt eveniment a făcut multă vâlvă în Moldova jumătății de veac XVIII, ajungând chiar și Domnia să se minuneze de cele ce se întâmplau la Cordăreni. Astfel, în toamna anului 1749 medelnicerul Dimitrie Hudici, sesiza caimacamilor Moldovei o stare de lucruri care dura de câțiva ani; potrivit medelnicerului, țăranii săi din Cordăreni „s-au împrăștiat din săliști cu șidere lor pe toată moșia”, pricinuindu-i „pagubă, stricându-i locul țarinilor și a
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Moldova jumătății de veac XVIII, ajungând chiar și Domnia să se minuneze de cele ce se întâmplau la Cordăreni. Astfel, în toamna anului 1749 medelnicerul Dimitrie Hudici, sesiza caimacamilor Moldovei o stare de lucruri care dura de câțiva ani; potrivit medelnicerului, țăranii săi din Cordăreni „s-au împrăștiat din săliști cu șidere lor pe toată moșia”, pricinuindu-i „pagubă, stricându-i locul țarinilor și a fânețelor cu bucatile lor”. În plus, acești țărani nu s-au supus să-i lucreze boierescul
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
introduce la domnitor soliile și pe cei veniți în audiență. Era ultimul membru al sfatului domnesc. Numărul postelnicilor a crescut în secolul al XVI-lea. Îi turna apă domnului pentru a-și spăla mâinile. În secolul al XVI-lea marele medelnicer era membru al Sfatului domnesc. Avea în grijă viile și pivnițele domnești. Se ocupa de aprovizionare și de ospețele domnești, în special cu vin. Gusta vinul înainte de a fi servit de domn, pentru a verifica dacă nu era otrăvit. Apare
Dregătorie () [Corola-website/Science/302173_a_303502]
-
acestuia, Andrei ( d. 21 iulie 1685), Ecaterina (d. 1674) și Ion. Pietrele familiei Racoviță sunt din marmură albă, sculptate îngrijit și decorate cu motive florale, contrastând cu piatra de pe mormântul Doamnei Nastasia. A mai fost identificat în biserică și mormântul medelnicerului Mihu. Biserica dispunea de obiecte de cult prețioase, valoroase documente, manuscrise și cărți, majoritatea acestora fiind trimise în anul 1860 la Muntele Athos de către egumenul Nathanail de la Mănăstirea Zografu. Dintre obiectele de cult valoroase s-au mai păstrat până astăzi
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
spre Țarigrad. Oastea lui Nicoară Potcoavă intră în Iași fără a întâmpina vreun obstacol. Noul domnitor numește ca dregători pe oamenii săi de încredere: moș Petrea Gânj devine mare armaș, Radu Suliță - vel logofăt, Alexa Totârnac - stolnic, iar Mitrea Lăcusteanul - medelnicer. Sunt organizate judecățile boierilor ce l-au trădat pe Ion-Vodă, iar celor vinovați de vânzare de țară li se taie capul. Mezinul Alexandru pleacă la Dăvideni, dar își pierde mințile după ce află că jupânița Ilinca murise de Sântilie (20 iulie
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
lui. La 1840 hotarele moșiei erau următoarele: La răsărit moșia Izvorul a lui Tache Budișteanu și moșila lui Aga Costache Bellu din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia Strâmbeni a fost a sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel și o găsim până la 1810-1830 în actele vechi
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
după 1830-1842 sub numele de Burdea-Căldăraru. Din anul 1864 s-a dat drept loturi sătenilor din cătunele Betegi și Ciuculești din satul Bucov de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, odată cu secularizarea averilor mânăstirești. Satul Bucov (fără Purcărești) este așezat pe Moșia medelnicerului Tudorache Serdarul, cel ce a dat-o prin testament la 1830 Sfintei Mânăstiri de maici Pasărea din județul Ilfov. De la acestă mânăstire a fost trecută în patrimoniul statului și cumpărată de un român din Năsăud pe nume Ioan Chițu. În
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
se află două poduri stătătoare» "(ibid.)". După cum afirmă tot această sursă academică din 1902, comuna Tatomirești «are o suprafață de 1355 (de) hectare» și «o populație de 1097 suflete»; mai are «două biserici: una în Tatomirești, făcută de Matei Biv-vel-Aga Medelnicerul cu soția sa Anița», în anul 1750, care a fost «reparată, la 1826, de R. Șerban-Filișanu, și, la anul 1886, de d-na S. Filișanul; cealaltă - în cătunul Sfârcea, făcută de locuitori, pe la anul 1850, ambele deservite de 2 preoți
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
a stărețit în anii 1800-1804.Pe la 1803 apărut un conflict între proprietarul Roset și călugări în privința moșiei mănăstirii. Ieromonahul Teodosie a stărețit în perioada 1804-1806 . Ieromonanul Macarie a stărețit între anii 1806-1816.El a pornit un process de judecată cu medelnicerul Lupu Roset, pentru moșia mănăstirii. Ieromonahul Arsenie, 1816-1829. Ieromonahul Daniil, 1829-1835. Ieromonahul Martirie a stărețit între anii1835-1840.În vremea lui s-a încheiat procesul de judecată pentru pământ. Moșia a fost câștigată de Lupu Roset, iar mănăstirea a rămas numai
Mănăstirea Țigănești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/331719_a_333048]
-
poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri și al Elenei Cozoni. După unii cercetători, anul nașterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818. Locul nașterii sale este incert, deoarece nașterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munți din calea armatei lui Alexandru
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
a lucrat la boierii Sturdza, datoria lui Mihalache Luca s-a stins. Domnitorul a hotărât printr-un document din 15 martie 1765 ca moșia Cernăuca să trecaă în proprietatea lui Ștefan Luca (tatăl lui Mihalache Luca). În același an, 1765, medelnicerul Constantin Hurmuzachi cumpără moșia satului de la Ștefan Luca (fratele mamei sale) cu 1.000 ducați . În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Cernăuca, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311755_a_313084]
-
făcând parte din districtul Sadagura (în ). Familia Hurmuzachi a așezat Cernăuca în centrul vieții culturale și politice a Bucovinei. Un membru proeminent al familiei a fost Doxachi Hurmuzachi (1782-1857). Acesta se născuse în satul Horodiștea din regiunea Dorohoi, în familia medelnicerului Constantin Hurmuzachi și a soției sale, Ruxanda. Părinții săi s-au mutat în anul 1804 în Bucovina, la moșia din Cernăuca, pe care familia o deținea din jurul anului 1680. Doxachi s-a căsătorit în anul 1810 cu Iuliana Murguleț, fiica
Cernăuca, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311755_a_313084]