144 matches
-
ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la S. Episcop, hatmani, postelnici, vel cluceri și medelniceri. Prin anii '30, între atîtea cinuri boierești, își face loc un oarecare M. Exarchos, docteur en médecine. Pînă la căftănirea culturală de la jumătatea secolului XIX nu mai e mult. La o sută și mai bine de ani după darea de
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
poet, om politic, membru fondator al Academiei Române, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Creația logoului dedicat lui VASILE ALECSANDRI este semnată de artistul Roman Tolici. VASILE ALECSANDRI a fost fiul medelnicerului Vasile Alecsandri și al Elenei Cozoni. După unii cercetători, anul nașterii ar putea fi 1821, 1819 sau chiar 1818. Locul nașterii sale este incert, deoarece nașterea s-a petrecut în timpul refugiului familiei Alecsandri în munți din calea armatei lui Alexandru
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
stabilit în Insula Mitilene (Lesbos), unde există niște atestate de-a lungul secolelor: palate, stema lor pe niște pietre... Eu n-am fost să văd asta. Este probabil așa, fiindcă strămoșii mei veniți în Valahia, în speță primul meu strămoș, medelnicerul Mihalache Paleologu, care a fost printre fondatorii Ordinului avocaților - pe la finele sec. 18, începutul sec. 19 -, el a venit cam o dată cu Ipsilante - venea din Mitilene (...). Asta-i ramura strămoșilor mei, pe linie directă. Mai mult nu mai știu".iv Ipoteza
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
a schițat partea vizibilă din arborele genealogic al familiei scriitoruluii. Dacă prinții genovezi și împărații bizantini rămân în legendă, în vorbele lui Iorga și în imaginația scriitorului, primul strămoș direct dovedit al lui Al. Paleologu, este, așa cum știa și scriitorul, medelnicerul Mihalache Paleologu. Catagrafia boierilor Țării Românești de la 1829 îl menționează după cum urmează: „Mihail Nicolae Paleologa, n. Mitilini, 58 ani, medelnicer, șade în Buc., n-are nici o stare”ii. Cum bine observă genealogistul din document rezultă că strămoșul scriitorului s-a
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
vorbele lui Iorga și în imaginația scriitorului, primul strămoș direct dovedit al lui Al. Paleologu, este, așa cum știa și scriitorul, medelnicerul Mihalache Paleologu. Catagrafia boierilor Țării Românești de la 1829 îl menționează după cum urmează: „Mihail Nicolae Paleologa, n. Mitilini, 58 ani, medelnicer, șade în Buc., n-are nici o stare”ii. Cum bine observă genealogistul din document rezultă că strămoșul scriitorului s-a născut în anul 1771, iar la 9 decembrie 1832 se afla încă în viață, numele său fiind menționat într-un
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
n-are nici o stare”ii. Cum bine observă genealogistul din document rezultă că strămoșul scriitorului s-a născut în anul 1771, iar la 9 decembrie 1832 se afla încă în viață, numele său fiind menționat într-un act de judecată. Medelnicerul Mihalache Paleologu a avut, printre alți descendenți, un fiu, Nicolae Paleologu, ajuns până la demnitatea de serdar și mort în anul 1874. Nicolae Paleologu este tatăl lui Mihail (Mișu) Paleologu 1848 - 31 decembrie 1903), doctor în Drept la Paris (1869), consilier
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii (II) by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6737_a_8062]
-
lui Matei, fiul lui, cu puțină învățătură și cu un car de minte, își face ucenicia ca scriitoraș pe la diferiți moșieri, stabilindu-se la boierul Balș, urcând repede gradele sociale de la sulger la căminar, sărind peste gradele de clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic și paharnic, costându-l o căruță de bani. Toată viața lui a fost un idealist, înglotat în datorii, cumpărând pământ și judecându-se pentru te miri ce. Iată ce scria poetul despre tatăl lui unui prieten, probabil prin 1871
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
și sânge cum era: „Gospodi, ori noi suntem proști, ori Samoilă ăsta e genial!”. Ceea ce, într-adevăr, așa era. Episodul 84 OSPĂȚUL NU SE MAI TERMINĂ După bi-vel-vornicul Drăguțescu și venerabilul vel-logofăt Samoilă apărură singuri ori însoțiți de giupânesele lor medelnicerul Bucșe, cel care pe vremea lui Barzovie-Vodă fugise în Lehia unde câștigase o avere cântând doine de înstrăinare pe la mesele boierilor pribegi, vel-comisul Agache Natriul, un om pântecos, ce-ajunsese de râsul târgului că-l înșela nevastă-sa cu taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sultanul Beșiktaș Mehmet Hamzá și viziriul său, spătarul Vulture, Hantătar cel Tânăr și sora sa Huruzuma, călugării Metodiu și Iovănuț, rapsodul Broanteș, țigăncușa Cosette, vistiernicul Ximachi, Husain Ramza-Pașa, bi-vel-vornicul Drăguțescu și jupâneasca lui Păulina, vel-logofatul Samoilă și ciudata lui fiică, medelnicerul Bucșe, vel-comisul Agache Natriul, sărdariul Basile Neaoșu zis și Urechilă, mitropolitul Nazazarie Iscariotul, hatmanul Scorbură, paharnicul Surdu, armașul Abăluță, vel-postelnicul Gherman, căpitanii Juravcu, Spoicu și Bașotă, vornicul Prișcu, jitnicerul Haralambie, vel-spornicul Tartore, cazangiul Ilie, datornicul Stredie, Mitru Cobzaru, glumețul Petrică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu tot vinitul și alții nime să nu să amestice. ]Pe verso] Frunteștii Academia R.P.R., CCXIII/2 * 1765 (7273) martie 18 Lista (perelipsis) de ispisoace și zapise privitoare la moșia Filipeni, ținutul Tecuciului (1655-16719, întocmită de diacul Ioniță Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
verso] Frunteștii Academia R.P.R., CCXIII/2 * 1765 (7273) martie 18 Lista (perelipsis) de ispisoace și zapise privitoare la moșia Filipeni, ținutul Tecuciului (1655-16719, întocmită de diacul Ioniță Baiș pentru medelnicerul Dumitrache, moșie luată de zestre de la socrul său Ioniță Ruset medelnicer. Perelipsis 7168 [1666] iul[ie] 16, un zapis de la Mălana, fata lui Brașeu Lazor au dat danie a patra parte din tot locul lui Pătrașcu treti logofăt înainte[a] a mulți oami[ni] marturi și preuți ce sunt iscăliți. Leat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și de la bejenari ce i-au fost luat Roset, mai însemnând 422 lei ce ar fi fost rămași să împlinească pentru niște dijmuiri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fie recunoscut de generații succesive, de la I. Heliade Rădulescu, la Nichita Stănescu, drept un începător de nouă vibrație, un descălecător și desțelenitor al cuvântului, în meteorică trecere lumească. S-a născut la Buzău, la 4 februarie 1809 ca fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia
VASILE CÂRLOVA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366839_a_368168]
-
sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Pârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
sin Șerban Greceanu, 1703-1710; vel comis: Bunea Grădișteanul, 1700-1703 ; vel sluger: Chircă Rudeanu, 1714-1715, Pătru Obedeanu, 1715; vel pitar: Barbu Fărcășanu, ante 1701, Șerban Greceanu, 1714-1716; vel serdarul: Barbu Brăiloiu, 1713-1714, Drăghici Strâmbeanu, 1716, vel șetrar: Pătru Obedeanu, 1716; vel medelnicer: Preda Ppârșcoveanu1700-1701, Drăghici Strâmbeanu, 1714; vel armaș: Cernica Știrbei, 1701-1704, Pătru Obedeanu, 1705-1713, Ilie Știrbei, 1714-1715; vel clucerul de arie: Iordache Caramanlău, 1706-1713; vel portar: Matei Fărcășanu, 1701, Costandin Argetoianu, 1703, Costandin Caramanlău, 1711 ; vel căpitanul: Matei Fălcoianu, 1704-1705, Gheorghe
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
d. Gheorghe Ilie, vornicul Vasile Sturdza, postelnicul Alecu Tiriachiu, serdarul Ion Hrisanti, Vasile Balaiș, spătarul Const. Iacovachi, vornicul Lascăr Catargiu, postelnicul Ioan Fotea, postelnicul Gheorghe Vîrlan, Răducanu Sava, vornicul Cost. Negri, maiorul Alecu Cuza, vornicul Grigorie Șuțu, vornicul Manolaki Costaki, medelnicerul Vasilie Nicolau, d. Vasile Stan, aga Manolache Costin, spătarul Nic. Carp, spătarul Sandu Miclescu, nobilul Const. Sturdza, d. Ioniță Olariul, d. Ioniță Ghidionescu, vornicul Petre Mavrogheni, vornicul Nicu Catargiu, slugerul Nic. Bosie, Pandele Croitoru, colonelul Nic. Iamandi, Dimitrie Vesiliev {EminescuOpXI
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de a și iscăli în acea cnigă”. I s-au alăturat apoi dezertorii polonezi din armata țaristă, al cărei cantonament de la Bârlad, de pildă, se micșora zilnic ca urmare a dezertărilor. Ovidiu Bădina nota că „garda” Cantacuzinilor era formată din medelnicerul Dumitru Pelin și 75 de polonezi aduși din Bucovina de arhitectul Franz Tilich, sub pretextul lucrărilor de la spitalul din Tg. Neamț. Este vorba însă de o confuzie. În raportul său din 21 octombrie 1848, comisarul din Tg. Neamț făcea precizarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ALECSANDRI, Vasile (14.VI.1818, Bacău - 22.VIII.1890, Mircești, j. Iași), poet, prozator și dramaturg. Părinții lui A. sunt medelnicerul Vasile Alecsandri și Elena (n. Cozoni), fiica unui grec românizat. Om cu stare și deschis la minte, părintele îi asigură, la fel ca și celorlalți copii (frumoasa Catinca, măritată cu pașoptistul C. Rolla, și Iancu, viitorul locotenent-colonel și literat), o
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
recruta filfilzonii ar fi a cincea și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În rândurile boierilor așa-ziși de „starea Întâia, boieri cu barbă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lui Leon227) sporeau numărul văduvelor (unele - repet - ipotetice, căci nu știm dacă au supraviețuit soților lor). în campania de la Ujvar, din 1664, și-au pierdut viața Ivașco Ceparul (nepot al marelui logofăt Teodosie Rudeanu și înrudit cu Bălenii) - era mare medelnicer când a fost omorât -, cel însurat cu Slamna, fiica marelui stolnic Dumitrașcu Filipescu (îi venea, deci, cumnat lui Pană Filipescu), și marele ban Preda din Bucșani, căsătorit cu Zamfira, fiică a logofătului Dragu din Crăcani. Tot într-o luptă, cea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în 1541, de Petru Rareș împreună cu comisul Pătrașco, ginerele său) - a fost și el tatăl unei fete; Andreica Șeptilici, pârcălab de Hotin (Petru Rareș a pus să i se taie capul în 1543, la Hârlău) - a avut trei fete; marele medelnicer Gavril Bucium - tatăl unei fete; grecul Stamate Hadâmbul (ajuns mare postelnic și otrăvit din porunca lui Gheorghe Ștefan) - fiul său a fost Iane Hadâmbul, postelnic al II-lea; vornicul Hrană, mort în bătăliile cu turcii - fiul lui s-a chemat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
logofăt Ion Movilă (sau Moghilă) (călugărul Ioanichie), tatăl celor ce vor urca pe tronul Moldovei, o ținea de soție pe Maria, o fiică a lui Petru Rareș. Nevasta marelui vornic Nistor Ureche (ca monah Nicodim) a fost Mitrofana, iar marele medelnicer Nicolae Bașotă (monahul Nicodim) a avut două soții: întâi pe Axinia și apoi pe Anița, fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1500 să facă milostenii și pomene pentru multu păcătosul sufletul mieu, ca doar cu nenumăratele milele a tot milostivului Dumnezeu ca să facă milă în zona judecății, să nu-ș aducă aminte de rele faptele mele”), să achite datoriile rămase (Simion Gheuca, medelnicerul cel mare: „Și ce să vor prileji datorii, iarăși să plătească, din ce va prisosi de pamenți, iară ce va mai prisosi și de datorii, după pamenți, ca să aibă a da pre la mănăstiri, să-mi facă slujbe și sărăcuste
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cășăria de pe munți, de pe muntele ei din Buceci, din Curmătură în sus, de o stână câte 2 cașuri, cum este legea veche”) pe seama „fragilității” femeii singure. în anii 40 ai secolului al XVII-lea, Mărica (sau Maria), văduva fostului mare medelnicer Simion Gheuca, s-a pârât cu Dumitru Gheuca, fost vornic de poartă, și cu Anghelina, sora lui (cei doi erau frați cu Simion), pentru satul Băcanii pe Tutova (un soi de „temei al scaunului” familiei; Simion avea acolo curți și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cari n-aveau să dea, îi lega la puști și îi ungea cu miere ca să-i mănânce muștele; și nu numai boierilor făcea această strâmbătate, ci jupâneselor acestora...” -, cel care - am văzut - a trimis-o la închisoare pe văduva marelui medelnicer Gavril Bucium - acesta murea prin 1681-1682 -, fiindcă ea nu izbutea să-și plătească dările): despre „tratamentele” aplicate văduvei sărmane (întruchipare ce nu trebuie neapărat căutată doar în păturile de jos ale lumii românești) - [Mihnea al III-lea Radu] „pre jupânesele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]