139 matches
-
Filiași, Pielești sau Bărbălău dar mai ales bogatul Drăgășani, pe care le va declara regate și le va da celor devotați lui iar el va deveni, normal, împărat... Cam pe aici se termină sticla iar viitorul împărat căzu în adâncul mediațiilor sale aurite. Cu totul altfel se petrecură lucrurile cu paracliserul. Era om însurat așa că fugi imediat acasă și-i spuse neveste-sii: - Varvaro, scoate fă o cană de vin de la beci că-i treabă grea! Varvara, femeie înțeleaptă și în
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1467651449.html [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
gnostice, Bagavad- Gita și Dhammapada, Corpus hermeticum, esoterismul druizilor, textul străvechii rugăciuni Kaddish, Spiritul Qumran-ic, soteriologia Crucii, teologia hindusa și cea budhistă, mituri crepusculare, caracterul esoteric al gnosei, Epifanii și Ocultări, Zaratrusta și Zamolxis, gândirea hermeneutica, Heraclit, Pitagora și Zenon, mediația simbolurilor, universalii transculturale, Eul transcendent, eonii din lumea sensibil-spirituală. Și-a împlinit mult doritele călătorii documentare prin India și Tibet. Întreține contacte permanente cu iluminați din reputate Cancelarii creștine din Sfanțul munte Athos, Institutul biblic UȘA, Academia regală din Marea Britanie
ACESTA ESTE DOMNUL N. N. NEGULESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Acesta_este_domnul_n_n_negulescu_marian_malciu_1353455789.html [Corola-blog/BlogPost/364883_a_366212]
-
și Slovenia au stabilit să rezolve disputa graniței în conformitate cu principiul soluționării pașnice a disputelor, în temeiul Cartei Națiunilor Unite. Carta ONU prevede, citez, pentru că este foarte important: "Părțile la orice diferend [...] trebuie să caute să-l rezolve [...] prin tratative, anchetă, mediație, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, recurgere la organizații sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pașnice, la alegerea lor ”. De asemenea, există două concluzii la fel de importante la această afirmație din Carta ONU. În primul rând, părțile pot alege oricare din metodele
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
al Națiunilor Unite. Capitolul 6 REZOLVAREA PAȘNICĂ A DIFERENDELOR Articolul 33 1. Părțile la orice diferend a cărui prelungire ar putea pune în primejdie menținerea păcii și securității internaționale trebuie să caute să-l rezolve, înainte de toate, prin tratative, ancheta, mediație, conciliere, arbitraj, pe cale judiciară, recurgere la organizații sau acorduri regionale sau prin alte mijloace pașnice, la alegerea lor. 2. Consiliul de Securitate, cînd socotește necesar, invită părțile să-și rezolve diferendul prin asemenea mijloace. Articolul 34 Consiliul de Securitate poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
să studieze amendamentul amintit. Articolul 48 Diferende 1. Dacă între două sau mai multe părți se ridică un diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenții, părțile amintite se vor consulta în vederea reglementării acestui diferend, pe calea negocierilor, a anchetelor, a mediațiilor, a concilierilor, a arbitrajelor, a recurgerii la organismele regionale, pe cale judiciară sau printr-un alt mijloc pașnic, la alegerea lor. 2. Orice diferend de acest gen, care nu a fost reglementat prin mijloacele prevăzute în paragraful 1, va fi supus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157080_a_158409]
-
să studieze amendamentul amintit. Articolul 48 Diferende 1. Dacă între două sau mai multe părți se ridică un diferend privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenții, părțile amintite se vor consulta în vederea reglementării acestui diferend, pe calea negocierilor, a anchetelor, a mediațiilor, a concilierilor, a arbitrajelor, a recurgerii la organismele regionale, pe cale judiciară sau printr-un alt mijloc pașnic, la alegerea lor. 2. Orice diferend de acest gen, care nu a fost reglementat prin mijloacele prevăzute în paragraful 1, va fi supus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157079_a_158408]
-
raporturilor dintre căile ferate; ... d) să încerce, la cererea unuia dintre statele contractante sau uneia dintre întreprinderile de transport ale cărei linii sînt înscrise în lista liniilor prevăzute la art. 55, concilierea lor, fie oferindu-le bunele sale oficii sau mediația să, fie prin orice alte mijloace cu scopul de a reglementa neînțelegerile dintre numitele state sau întreprinderi care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenției; ... e) să dea, la cererea părților în cauză - state, întreprinderi de transport sau clienți - avize
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151861_a_153190]
-
fi necesar, o a treia ședința. Articolul 12 1. Dacă după a treia ședința mai rămîn necompletate unul sau mai multe locuri, se poate oricînd formă, la cererea fie a Adunării Generale, fie a Consiliului de Securitate, o Comisie de mediație alcătuită din șase membri, dintre care trei numiți de Adunarea Generală și trei de Consiliul de Securitate, avînd scopul de a desemna, cu majoritatea absolută a voturilor, cîte o persoană pentru fiecare loc încă vacant, a cărei candidatura să fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125412_a_126741]
-
cîte o persoană pentru fiecare loc încă vacant, a cărei candidatura să fie supusă acceptării separate a Adunării Generale și a Consiliului de Securitate. 2. Dacă este de acord în unanimitate asupra oricărei persoane care îndeplinește condițiile cerute, Comisia de mediație o poate include pe lista să chiar dacă persoana nu figură pe lista de candidaturi menționată în Articolul 7. 3. Atunci cînd Comisia de mediație constată că nu poate reuși să asigure o alegere, membrii Curții deja aleși vor proceda, într-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125412_a_126741]
-
2. Dacă este de acord în unanimitate asupra oricărei persoane care îndeplinește condițiile cerute, Comisia de mediație o poate include pe lista să chiar dacă persoana nu figură pe lista de candidaturi menționată în Articolul 7. 3. Atunci cînd Comisia de mediație constată că nu poate reuși să asigure o alegere, membrii Curții deja aleși vor proceda, într-un termen care urmează a fi fixat de Consiliul de Securitate, la completarea locurilor vacante, alegînd dintre candidații care au obținut voturi fie în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125412_a_126741]
-
dintre căile ferate; ... d) să încerce, la cererea uneia dintre statele contractante sau a uneia dintre întreprinderile de transport ale cărei linii sînt înscrise în lista liniilor prevăzute la art. 59, concilierea lor, fie oferindu-le bunele sale oficii sau mediația să, fie prin orice alte mijloace, cu scopul de a reglementa neînțelegerile dintre numitele state sau întreprinderi, care au ca obiect interpretarea sau aplicarea convenției; ... e) să dea, la cererea părților în cauză - state, întreprinderi de transport sau clienți - avize
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
nervos nu se realizează printr-un salt electric, deoarece membrana postsinaptică nu este excitabilă electric. Transmiterea se realizează printr-un mecanism chimic. Excepție fac sinapsele electrice, prin care PA (influxul nervos) se transmite neuronului următor ca atare (mesaj electric), fără mediație chimică, fără recodificare. Denumirea de "sinapsă" a fost dată de Sherrington în 1897, și, inițial, se referea la locul de contact dintre doi neuroni. Santiago Ramón y Cajal a adus la începutul secolului argumente pentru întreruperea sistemului nervos la nivelul
Sinapsă () [Corola-website/Science/302077_a_303406]
-
de Stat, când aceasta este rațional concepută și constituită; la fel persoana, În raționalitatea sa nu poate să nu recunoască Statul, din clipa În care ea intră În raport cu alte persoane”. Filosoful nostru relevă că, astfel, se constituie „un fel de mediație (mijlocire), prin care drepturile naturale ale indivizilor se reunesc Într-o expresie unică de putere, și dau loc unei entități noi, care există cu adevărat, atâta vreme cât ea dobândește, consacră și confirmă aceste drepturi. Dar din acest moment, acestea apar ca
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de constituire a structurilor cognitive, structuri cu caracter secvențial (S1→ S2→ S3→ ...) Guillaume consideră că învățarea constă din reținerea valorii semnalizatoare a anumitor evenimente la nivelul proceselor perceptive și cognitive, ceea ce are drept consecință modificarea conduitei. Ch. Osgood formulează teoria mediației, explicând învățarea prin rolul mijlocitor pe care îl joacă însușirea semnificației unor excitanți față de anumite reacții instrumentale. O. Mowrer susține învățarea selectivă și formarea deprinderilor prin încercare și eroare, dar și descoperirea soluțiilor ce presupune dobândirea semnificațiilor noi, ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
despre : modelul asociaționist și al condiționării clasice, în care includem: teoria condiționării clasice și teoria condiționării prin contiguitate ; modelul behaviorist (asociaționist-comportamentist), în care pot fi cuprinse: teoria conexionistă, teoria condiționării operante (Skinner), teoria așteptării sau a behaviorismului intențional (Tolman), teoria mediației, teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentului, teoria revizuita a celor 2 factori ; modelul gestaltist care include teoria legilor organizării învățării; modelul functionalist-pragmatist concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive, teoria echilibrului funcțional în învățare (Claparede); modelul matematic, informațional și
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
propriilor mei ochi și cu privire la care nu încape, aci, nici o greutate, una înfățișează pe Dumnezeu, altele lucruri temporale și însuflețite, unele pe îngeri altele animalele și ultimele înfățișează pe alți oameni asemănători mie"158. Ideea sine-lui a fost analizată în mediația a doua când ego-ul a fost identificat cu cogito-ul. Știm că existența ego-ului reprezintă o certitudine, principala certitudine, iar restul creației derivă din el. Existența celorlalți oameni și a celorlalte viețuitoare poate fi o generalizare a ego-ului combinată cu existența
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
putea accepta să fie un simplu teritoriu ocupat. Discuțiile au continuat în noiembrie 1876 la București, urmărindu-se semnarea unei convenții între cele două țări. Între timp s-a încercat, prin conferințele internaționale de la Constantinopol (1876-1877) și Londra (1877), o mediație a Marilor Puteri în conflictul balcanic. România a continuat să insiste și aici în vederea obținerii unor garanții speciale din partea Marilor Puteri europene. Noua constituție otomană din 11/23 decembrie 1876 menționa însă România ca o ”provincie privilegiată” a Imperiului, ceea ce
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Convenția elaborată cu participarea lui era semnată însă în aprilie 1877. Între timp Rusia se asigurase că nu mai era posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853. Acum, în 1877, Turcia respingând orice mediație internațională în problema balcanică deschidea drum liber acțiunii militare Țariste în Balcani. Pregătindu-se pentru război Rusia obținu-se neutralitatea Austro-Ungariei, acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Dimitrie Brătianu iniția un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanții speciale pentru neutralitatea veșnică a teritoriului românesc „Tratatele româno-otomane eșuau, ca urmare a adoptării constituției lui Mihat-pașa, prin care statul român era declarat „provincie privilegiată”. În 1877, Rusia respinge orice mediație internațională în problema balcanică. Pregătindu-se de război, ea obținea neutralitatea Austro-Ungariei acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei asigurându-și totodată, prin convenția din 3 ianuarie 1877 semnată la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de sinapsă au contribuit ulterior cercetările electrofiziologice, fiziofarmacologice, histochimice și microscop electronice ale transmiterii sinaptice. La rândul său, asemănarea dintre efectele excitării simpatice și ale adrenalinei, descoperită de Oliver și Schaffer (1895), a sugerat studentului în medicină Elliot (1904) ideea mediației chimice la nivelul terminațiilor simpatice și parasimpatice, dovedită experimental de abia în 1921 de Otto Loewi. Identificarea substanței mediatoare vagale (Vagusstof) cu acetilcolina și a substanței mediatoare simpatice cu simpatina (amestec de adrenalină și noradrenalină) a contribuit substanțial la progresul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferic, Danielopolu introduce ideea autoreglării prin forțe antagoniste cu mult înainte de a se fi pus bazele teoretice ale ciberneticii, plasându-se astfel printre precursorii concepției biocibernetice. Afinitatea selectivă a mediatorilor chimici pentru anumite organe efectoare se datorește formațiunilor receptoare specifice mediației simpatice și parasimpatice. Existența acestora fusese întrevăzută de Ehrlich (1904) întrucât „corpora non agunt nisi fixata”. La rândul lor lucrările lui Von Euler, onorate cu Premiul Nobel (1970), precizând că adevăratul mediator chimic al fibrelor simpatice postganglionare este noradrenalina, prevăzută
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este noradrenalina, prevăzută cu acțiuni parțial diferite de ale adrenalinei, au sugerat lui Ahlquist (1948) existența a două tipuri de receptori adrenergici (receptori excitatori și receptori inhibitori), ce pot fi blocați în mod selectiv cu ajutorul diverselor substanțe simpatolitice. În cazul mediației parasimpatice (colinergice) s-au pus de asemenea în evidență 2 tipuri de receptori, care determină sensul muscarinic sau nicotinic al efectelor acetilcolinei. Extinderea cercetărilor de neurochimie de la structurile vegetative periferice la căile polisinaptice centrale a dus, pe de altă parte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neurochimie de la structurile vegetative periferice la căile polisinaptice centrale a dus, pe de altă parte, la identificarea acetilcolinei (Benetato și Munteanu, 1940) și catecolaminelor (Vogt, 1954) în hipotalamus, nucleul caudat, mezencefal, bulb etc. Astfel s-a ajuns la noțiunea de mediație chimică centrală de natură colinergică și necolinergică, reprezentată în primul caz de acetilcolină, iar în cel de al doilea, de serotonină, GABA și catecolamine. În sfârșit, descoperirea polipeptidelor vasoactive de tipul bradikininei de către Rocha e Silva (1949) și peptidelor neurosedative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1949) și peptidelor neurosedative (Kosterlitz și Hughes, 1971) constituie, de asemenea, noi pași înainte pe calea descifrării implicațiilor normale și patologice ale transmiterii neuroumorale vegetative. Studiile cu mijloace tot mai adecvate (biochimice, histochimice, electrofiziologice etc.), privind factorii care interferează cu mediația chimică la scară neuronală, au scos în evidență noi aspecte ale prezenței și rolului componentei vegetative în cele mai variate forme de activitate ale organismului, făcând din ce în ce mai dificilă însușirea, asamblarea și prezentarea lor unitară. Suficiente dovezi clinico-experimentale convingătoare pledează în favoarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuronală, au scos în evidență noi aspecte ale prezenței și rolului componentei vegetative în cele mai variate forme de activitate ale organismului, făcând din ce în ce mai dificilă însușirea, asamblarea și prezentarea lor unitară. Suficiente dovezi clinico-experimentale convingătoare pledează în favoarea existenței unei posibile mediații neurochimice gazoase și a sistemului nervos enteric ca cea de a treia componentă a sistemului nervos vegetativ periferic. În prezent este unanim admis că funcțiile balansate simpatico-parasimpatice stau atât la baza stării de sănătate și diverselor stări patologice cât și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]