5,397 matches
-
mare de patru decenii, din 1904, de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil, prin contextul politic al cenzurii comuniste și poate și prin vârstă, flacăra pamfletului se stinge în conștiința scriitorului după 1948. Capitolul median Universul pamfletar, cel mai amplu, analizează stăruitor și metodic zonele tematice ale pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
Concluzie În concluzie, am putea spune că prima caracteristică a abordărilor literaturii în filosofie este aceea, banală la prima vedere, că e vorba de interpretări. Raportul dintre un demers filozofic propriu-zis și literatură nu poate fi intermediat decât de discursul median al hermeneuticii. Filozoful interpretează respectivul text literar, având un anumit scop și o anumită direcție a interpretării: el vrea să ajungă undeva, și crede că respectiva piesă literară îi servește de minune pentru a ilustra cutare sau cutare scop. Tocmai
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
și scrisă, sărut mîna, la cea care reflectă mai autentic rostirea comună, cu simplificarea grupului consonantic creat la întîlnirea cuvintelor și implicit cu mai mare unitate a formulei - săru' mîna - pînă la simplificarea prin dispariția uneia sau a două silabe mediane: săr' mîna ("intră în primul compartiment și se adresează extrem de "politicos": - Sar' mâna!" (Cuvântul liber, Deva, 2001); Sar'mîna, dom' takeda! Dau o bere!" (learn.reflex.ro/ cgi/forum) și chiar săr'na: "Săr'na, mi-apare și mie o
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
frustrări și presentimente. Am cunoscut puțini oameni atît de sinceri în expresia de sine Prietenie probabil că există între Dvs.. Îmi amintesc că într-un interviu televizat de acum cîțiva ani ați afirmat, citez aproximativ, că, deși de la un moment median al vieții încolo, omul nu-și mai face decît foarte greu prieteni noi, Dvs. v-ați împrietenit cu un tînăr, Horia Patapievici. Cum era omul acela cu care v-ați împrietenit, ce afinități v-au apropiat ? Noi nu sîntem, tipologic
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
lumii în cap și a emigrării? Orbiți de ororile din viața politică, nimeni nu are timp să mediteze asupra efectelor biologicului în societatea românească. Ultra-îmbătrânită la o extremitate, total amorfă la cealaltă, lipsită de consistență morală și profesională în partea mediană, umanitatea românească îmi lasă impresia unei felii de tort neatractiv la exterior și necomestibil în interior. Ce e de făcut? Ce altceva decât să schimbăm cofetarul?
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]
-
însă un punct de vedere discutabil: Dacă se face o cercetare sociologică asupra fluctuațiilor receptării critice în timp, se va constata însă o puternică rezistență a valorilor autentice la orice tentativă de demolare. în general, se revizuiesc mai ales zonele mediane ale literaturii, unde au putut funcționa criterii de altă natură decît cele estetice, cum ar fi cele ideologice, politice etc. Nu se revizuiesc decît aparent valorile deja fixate". Cu toate că fie și o privire sumară asupra istoriei literaturii ne arată că
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
Marian Victor Buciu Capesius, farmacistul de la Auschwitz, 2006 (Ed. Polirom, 2008, traducere din limba germană și note de Cosmin Dragoste), partea mediană a unei trilogii începută cu Zile acasă și arta dispariției, 1986, și promisă a fi sfârșită cu Ultima întoarcere acasă, îndosariază documente copleșitoare ale "holocaustului" nazist. Datele culese, zecile de nume și actele lor par mereu pe punctul de a
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
ascuns vederii, ci dublat de amprenta mesajului corporal și nu în ultimul rând mesajul de atitudine.El poate fi în interiorul unei sticle sau într-un contur tremurat al mâinii, poate sta în fața aparatului cu aceeași expresie: prelungirea privirii pe linia mediană a fascicolului, prelungirea fascicolului pe retină (A film about his life,Dial 4 cocks 05, Condom, Same). Șira AND ( DNA ) aplicată ca mesaj fotografic nu surprinde personajul în mod simetric, îl dublează adăugând la stilul major atmosfera de concert foto
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
pe zidul Centrului Cultural Francez. Bătrânul pictor va fi arestat și închis într-un ospiciu, iar aceasta este cea mai radicală situație din proza lui Adrian Buz, altfel zbătându-se, atât ca discurs cât și ca acțiune, într-o zonă mediană a tensiunii. Poate că acesta este și neajunsul noilor proze ale lui Adrian Buz. Sunt mai curate, în sfârșit, lizibile, dar le lipsește un anume curaj care să le facă memorabile. Căci, din păcate, la finalul lecturii rămâi cu puține
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
cu bărbați de diverse vârste. Cu toții erau îmbrăcați în cămăși cenușii, nici brune, nici negre: pronunțat cenușii; cu toții s-au ridicat cu zgomot de pe locurile lor, înălțându-și brațele pentru salutul roman. Șirurile de scaune erau despărțite printr-un spațiu median, la capătul sălii se găsea un podium. Pe podium era o masă, în spatele ei un fotoliu, iar deasupra acestuia atârna un portret al lui Oltramare în mărime puțin mai mare decât naturală, observându-și sever ceata de adepți. La capătul
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
dialogul început atât de promițător și ne-am văzut de drum. Nu suficient de repede, însă, ca să nu le auzim pe cele două profesioniste urlând în urma noastră: "Luați muie, fraierilor!" Delicatele voci erau, firește, acompaniate de binecunoscutul semn al degetului median ridicat în sus. Așadar, unde e trivialitatea? În comportamentul de acest tip, sau în încercarea de a găsi soluții legislative unei tragedii sociale? Lucrurile trebuie spuse deschis, și nu lăsate, așa cum se ordonă în comunicatul citat, în penumbra activității ventuzelor
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
înaltă intelectualitate, de asemenea poligloți, precum Lucian Blaga, Alexandru Philippide, Ion Barbu, la rândul lor tălmăcitori din lirica universală sau autori de studii pe teme de artă. Opera lirică a lui Ion Pillat, cu variatele-i zăcăminte, purtându-l din medianele lunci ale Argeșului, în nordicul Miorcani, în sudicul Balcic, iar în final, în luminoasa Helladă, dar cu o constantă viziune a Timpului, se conduce pe un șleau ce nu părăsește o clipă albiile clasicismului, indiferent de aluviuni ale simbolismului, de
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
al sculpturii dacilor, poetul Alecu Croitoru vrea să fie contopit că măreția Înaintașilor noștri, ca pescarul Amin În Îmbrățișarea lui cu morunul antediluvian din proza cu titlul omonim, al lui Vasile Voiculescu. Metafora revelatorie - „Câmpie de trupuri zvâcnind” -, un vers mediană din poemul La Roma, lâgă Columna Traiană, este premonitorie pentru informația din ultima strofă, care urcă puternic În tonalități wagneriene: „Vuietul acestui câmp, / mă Învăluie, mă doare.../ Și o clipă, mă cheamă / acolo-n vâltoare”. Aici, metafora, ca În atâtea
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Ieroschimonahul - Brațele părintești, gl V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p.247, s. 4. footnote> Motivul secund expus în Preludiu, caracterizat printr-o exprimarea laconică, alcătuit doar din trei sunete, apare dezvoltat în măsurile 52-54, prin formarea unei melisme în jurul sunetului median. Ex. nr. 14: George Enescu -Preludiu la unison, m. 52-54 În ceea ce privește muzica de cult, primele patru sunete din această melismă alcătuiesc cea mai uzitată formulă melodică în care sunt angrenate patru jumătăți de timp succesive. Această structură ritmico-melodică este deseori
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Ștefanache Popescu Axion, gl. VIII, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 166, s. 1. footnote> Acest ultim motiv muzical enescian analizat, poate fi întâlnit nu numai în cadențe, ci și în desfășurarea mediană a frazelor, desenul melodic întrând în categoria arhetipală a muzicii bizantine. Ex. nr. 22: Al treilea motiv muzical enescian corespondență în muzica bizantină<footnote Marin Velea - Am văzut lumina, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 206, s. 2-3. footnote
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura 102 se configurează într-un mers treptat cu salturi intervalice din ce în ce mai rare, amintind de melopeea bizantină
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
de coarde de expresie românească, prefigurând linii directoare. Remarcăm câteva caracteristici: accentuarea travaliului tematic dimensionarea indiciilor rapsodice concretizarea și diferențierea formelor îi conferă relief unui ciclu unitar bogată în evenimente și situații contrastante organizarea întregului pe temeiul conceptului monotematic părțile mediane îi oferă calitatea de partitură de referință (Scherzo) care impune prin frazele lui asimetrice, prin valorile sale de ordinul armoniei cromatice, precum și de ordinul poliritmiilor marcate. Cei care cântă cvartetul o fac cu plăcere, iar amintirea interpretului poartă mereu un
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Perpessicisus, 1956) și nu pot să trec cu vederea că acum Începe, cu aproximație, și epoca electrificării: lumina cea nouă, a becului, este văzută În „antiteză” cu cea mai veche lumină, a lumânării, nu se mai ține cont de invenția mediană a lămpii, se uită de lampadare, de pildă, care făceau o lumină poate la fel de puternică, În orice caz mai odihnitoare decât cea electrică. Erau, Însă, pentru cei Înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându-se într-una dintre secțiunile f, mf, mp<footnote Analogiile dintre nuanțe și sunetele aferente (isonul ornamentat) întâlnite sunt: f - sol, mf - la, mp - re. Ex. nr 13 redă secțiunea mediană. footnote>. Dacă ar fi să realizăm o categorie tipologiilor sub care se prezintă isonul în creația lui Ștefan Niculescu, discursul saxofonului ar intra, categoric, în această presupusă înșiruire. În Chant-son s-a impus ideea isonului ritmizat; în Axion, mai potrivită
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
există aceste succesiuni de sunete de tip cromatic. Melodiile nu comportă înșiruiri de sferturi de ton, așa cum sunt întâlnite succesiuni de semitonuri în muzica europeană. Intervalul care stă la baza construcțiilor melodice este secunda, în cele patru ipostaze utilizate : mică, mediană, mare și mărită. Prin secundă mediană se înțelege intervalul ce se regăsește între sunetele re și mi b+, mi b+ și fa, la și si b+, si b+ și do. Simbolul « + » ce se regăsește după « b » semnifică augmentarea sunetului respectiv
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
modul bonom și plin de fantezie. Savuroasele gafe infantile, teribilismul adolescenței constituie pretextele unor exerciții care, prin identificare ludică, examinează evoluția personală în cadrul extins al familiei, grupului, societății. Pornind de la cazuri comune, discursurile capătă un cuceritor aer de generalitate. Măruntul, medianul După cum se poate constata cu ușurință, gradele și scopurile auto-ficționalizării diferă, metoda rămânând însă funcțională. Fie că avem de a face cu rebela traducere de sine a fracturiștilor, fie că ne aflăm în fața unor portrete mai elaborate epic, nucleul rămâne
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Rodica Zafiu În ultima vreme, se răspîndește tot mai mult varianta de accentuare edítor (cu accentul pe i, deci pe silaba mediană), care concurează forma corectă, conformă normelor actuale, cu accentul pe o (pe silaba finală): editór. Tendința e mai veche: Al. Graur o semnala în 1969, chiar în paginile României literare: "de curînd am auzit și pronunțarea edítor, cu atît mai
Editór / edítor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10349_a_11674]
-
poli ai poeziei românești dintre cele două războaie. Reprezentăm fiecare lumea noastră proprie, avem matrici stilistice diferite. între noi există un mare gol. Aștept să vină un nou poet care să umple acest gol și care să reprezinte o linie mediană între noi". Propoziții verosimile. Animozitățile însă nu întîrzie a se manifesta, în pofida firitiselilor mutuale. Nu fără temei, Ovidiu Papadima e de părere că un măr al discordiei l-a putut reprezenta atracția comună a celor doi scriitori față de Domnița Gherghinescu-Vania
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
tipologia tehnicii de organizare sonoră sau a tehnicii de scriitură: (a) perioada incipientă (postromantică), (b) perioada atonală, (c) perioada dodecafonică, (d) perioada serială și (e) ultima perioadă, de revenire la principiul organizării tonale. Reprezentative sunt, în esență, cele trei perioade mediene, în care compozitorul își formulează și își implementează principiile „revoluției atonale”. Activitatea componistică a lui Igor Stravinski este subdivizibilă în trei perioade, fiecare purtând ca titulatură (a) fie referirea la apartenența etnică a imagisticii și expresiei (cele trei balete ale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
stilistic. Prin supralicitare ideologică-estetică și prin intenția evidentă de auto-canonizare clasicizantă, pan-serialismul își atinge limitele La această imagine deopotrivă organică și antropomorfică a succesiunii celor două etape de inițiere și încheiere a unui ciclu stilistic, putem adăuga și etapa mediană, relativ staționară și stabilă, în absența funcțiilor de închidere sau deschidere a ciclului stilistic de care aparțin. Compozitori ca Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), Robert Schumann (1810-1856) sau Frédéric Chopin (1810-1849) sunt reprezentativi pentru forma istorică de stil intermediar, situație care în
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]