79 matches
-
ușoare la adulți, ele sunt prescrise masiv. Un „merit” îl au și firmele de lobby care au lansat ideea că 60-70% dintre sinucideri sunt cauzate de depresiile netratate. Potrivit lui Jean-Claude St-Onge, femeile sunt în mod deosebit vizate de eforturile de „medicalizarea” a vieții. Altădată, ele mergeau la medic când erau gravide, acum îl consultă în chestiuni de contracepție și de menopauză. De altfel, se vorbește deja și de „perimenopauză” (perioada de dinainte de instalare a menopauzei și până la instalarea acesteia), o nouă
Inventatorii de boli. Cum sunt TRANSFORMAȚI oamenii SĂNĂTOȘI în cumpărători de medicamente. [Corola-blog/BlogPost/94316_a_95608]
-
adevărat profesionist, mi-a plăcut la prezentare și am învățat lucruri minunate de la oameni minunați, aveam nevoie de aceste informații, pentru că eram la începutul recuperării mele. Așa am învățat că sănătatea trebuie recuperata într un alt mod și nu prin medicalizare excesivă. În afară de medicamente, ființa umană are nevoie de empatie, comunicare pozitivă, de contact uman și nu în ultimul rând, de încurajări sincere. Se terminase acea seară minunată la Forever și am mers acasă mult mai pozitivă și entuziasmată. După o
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
cauze. Stigmatizarea parentalității adoptive își are originea în viziunea tradiționalistă, care accentuează importanța legăturii genetice, biologice, de sânge din interiorul familiei în formarea relațiilor de rudenie. Lebner 364 arăta că, în prezent, această viziune este întărită de curentul actual de "medicalizare" și "genetizare" cu efect de adâncire a stigmei asociate familiilor nonbiologice. Mai mult, Lebner 365 consideră că, cererea tot mai mare de dezvoltare a tehnologiilor genetice și de reproducere asistată medical, demonstrează prioritatea care se acordă încă legăturilor biologice din cadrul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cea care se separă de comunitate și specie și exaltă privilegiul „testamentului” (opera literară), „colonizând” în proiect lumea obscurului dincolo; moartea celuilalt, romantică, deviind spaima de moarte spre celălalt, cel drag, prin compromisul frumuseții; moartea pe dos, răsturnată, negată prin „medicalizare”, din contemporaneitate, o moarte din nou sălbăticită. Interesată de stări și cuvinte legate de moarte, pun între paranteze temporare stricta cronologie, nu fac neapărat diferența dintre genuri și specii și propun, sintetic, doar câteva exemple. Așadar: 1. Situarea meditativ-filosofică - sau
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
alimentare, antioxidante, fitnees, etc. Alții își petrec bună parte a vieții prin cabinete medicale, laboratoare, farmacii, căutând să contracareze efectele sedentarismului, abuzului alimentar, vieții agitate și pline de nemulțumire. Dar toate aceste practici nu prelungesc în mod semnificativ viața. Dimpotrivă, medicalizarea excesivă a vieții și medicamentele luate cu pumnul pot avea efectul contrar. Iată, însă, câteva lucruri extrem de sigure în prelungirea vieții: 1.Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta ca să și se lungească zilele... Viața ne arată că persoanele
SECRETELE LONGEVITĂŢII de MARIA GORON în ediţia nr. 145 din 25 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344335_a_345664]
-
alimentare, antioxidante, fitnees, etc. Alții își petrec bună parte a vieții prin cabinete medicale, laboratoare, farmacii, căutând să contracareze efectele sedentarismului, abuzului alimentar, vieții agitate și pline de nemulțumire. Dar toate aceste practici nu prelungesc în mod semnificativ viața. Dimpotrivă, medicalizarea excesivă a vieții și medicamentele luate cu pumnul pot avea efectul contrar. Iată, însă, câteva lucruri extrem de sigure în prelungirea vieții: 1.Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta ca să și se lungească zilele... Viața ne arată că persoanele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344360_a_345689]
-
alimentare, antioxidante, fitnees, etc. Alții își petrec bună parte a vieții prin cabinete medicale, laboratoare, farmacii, căutând să contracareze efectele sedentarismului, abuzului alimentar, vieții agitate și pline de nemulțumire. Dar toate aceste practici nu prelungesc în mod semnificativ viața. Dimpotrivă, medicalizarea excesivă a vieții și medicamentele luate cu pumnul pot avea efectul contrar. Iată, însă, câteva lucruri extrem de sigure în prelungirea vieții:1.Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta ca să și se lungească zilele... Viața ne arată că persoanele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344360_a_345689]
-
sunt stigmatizate fizic, pentru a se sublinia amoralitatea lor. Acestea sunt personaje „la vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii din cetate pentru a-i Închide/interna În ospicii de alienați. Considerați din acest moment bolnavi, ei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vedere”, care circulă prin cetate sub diferite Înfățișări: monstrul, bufonul, clovnul, cerșetorul, infirmul, prostituata, etc. Începând Însă din secolul al XIX-lea imagologia nebunului se schimbă odată cu „medicalizarea” nebuniei. dă Nebunul ca bolnav psihic este ultima formă imagologică a nebuniei. Medicalizarea nebuniei și transformarea ei În boală psihică, va aduna nebunii din cetate pentru a-i Închide/interna În ospicii de alienați. Considerați din acest moment bolnavi, ei vor fi Încredințați medicilor psihiatri. Spectacolul nebuniei Încetează de a mai fi un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mult mai târziu la existențialiști, care pun problema raportului dintre viață și angoasă (S. Kierkegaardă, ajungând la concluzia care Închide și anulează valoarea umanului prin afirmația că „ființa este destinată morții” (M. Heideggeră. 2. Moartea din punct de vedere medical Medicalizarea morții, prin scoaterea acesteia din sfera filosofiei, a moralei și religiei, o raportează la viața trupului. În sensul acesta, viața este legată condiționat de starea de sănătate, pe când moartea ține de starea de boală. Acest punct de vedere deplasează tema
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
analizează schimbările ce au avut loc, în decursul secolului XX, în cazul mentalității, al modelelor socio-culturale, al cunoștințelor și progreselor medicinei în general și al psihiatriei în special, al practicii medicale. Un aspect deosebit de important și specific secolului XX este „medicalizarea” societății, legată de statuarea sănătății ca valoare supremă în societate. Aceasta deschide perspectivele unui nou umanism, în sfera căruia aportul igienei mintale este esențial pentru ameliorarea condițiilor de viață și activitate umană, a progresului umanității către un nivel superior de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
prescripții medicale de păstrare a sănătății și prevenire a bolilor. Dintre aceste două surse medicale, prima a dat naștere igienei generale, cea de a doua, medicinei preventive. Igiena mintală își va recunoaște rădăcinile în amândouă. În plus față de acestea, prin „medicalizarea” doctrinelor și a ideologiilor sociale și politice, s-a constituit medicina socială, al cărei rol important în multe privințe nu poate fi contestat și care a dat naștere igienei sociale, aceasta din urmă fiind domeniul prin care doctrinele sociale își
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
criză, din terapeutica bolilor psihice existente; profilaxia terțiară, reprezentând măsurile de recuperare postcritică, de după retragerea evoluției clinice a bolii. Numai așa, acțiunea de igienă mintală se poate înfățișa ca un program coerent și logic, cu valoare socială și medico-psihologică. 5. Medicalizarea societății În condițiile dezvoltării și complicării lumii de astăzi, medicina nu mai poate rămâne izolată de restul societății și de dinamica socială generală. Ea capătă dimensiuni noi și funcții cu caracter interdisciplinar, una dintre cele mai importante fiind legată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
medicina a devenit astăzi o instituție majoră de control social, cu importante responsabilități, în sfera sănătății. Se poate spune chiar că se resimte o anumită „putere” pe care o exercită medicina asupra societății. Acest fenomen se realizează prin procesul de „medicalizare” a vieții cotidiene, dimensiunea de sănătate sau boală devenind un indicator important al existenței umane. În sensul acesta, E. Freidson distinge câteva aspecte principale, după cum urmează: a) direcția de expansiune sau dezvoltare a ceea ce este considerat util pentru practica medicinei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stării de sănătate generală a populației. Trebuie să vedem în această tendință o extindere a puterii omului asupra sănătății și a bolii, așa cum s-a întâmplat în cazul mediului și al naturii? (C.S. Lewis). Ceea ce se pune în discuție prin medicalizarea societății este nu atât conceptul de sănătate, cât cel de boală. Asistăm la o permisivitate a spațiului sănătății, în care sunt incluse homosexualitatea, anumite devianțe, toxicomaniile, avortul. Este incontestabil expresia unei crize de identitate, care anunță o stare de anomie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individului, la posibilitatea acestuia de a presta sau nu o activitate, legată de incapacitatea temporară sau definitivă a activității profesionale, în cazurile de acordare a asistenței sociale etc.). Unii autori au susținut că acest aspect reprezintă un abuz medical, o „medicalizare” a societății, care schimbă imaginea psihosocială a individului (T.S. Szasz, A. Cooper). Se consideră că, în acest caz, contrar naturii, medicina este cea care „inventează” bolile și bolnavii. Acesta este un punct de vedere neștiințific, antimedical. Medicina nu inventează; ea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care societatea percepe și tratează boala mintală, acesta reflectându-se în actul medical. Din cele menționate, este evident că un model medical există în absolut orice societate și că, de fapt, teoria conform căreia societatea actuală suferă un act de medicalizare nu este conformă celor de mai sus. Necesitatea unui model socio-medical se impune în orice situație, iar în cazul sănătății mintale și al bolii psihice, modelul medical se bazează pe principiile de igienă mintală și pe acțiunea de psihoprofilaxie. Ceea ce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de mai sus. Necesitatea unui model socio-medical se impune în orice situație, iar în cazul sănătății mintale și al bolii psihice, modelul medical se bazează pe principiile de igienă mintală și pe acțiunea de psihoprofilaxie. Ceea ce se înțelege astăzi prin „medicalizarea societății” este expresia exagerărilor și a abuzurilor medicale sau psihiatrice, în cadrul unei societăți. Problema „abuzului psihiatric” se corelează cu atitudinea societății față de bolnavii mintal și cu „imaginea socială” a bolii psihice. Abuzul reprezintă un conflict între psihiatrie și societate. În privința
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a agravat și mai mult din cauza dominării personalului necalificat. După 1990, situația din instituții s-a îmbunătățit în ceea ce privește condițiile materiale, dar a continuat să se mențină forma de organizare improprie moștenită. În plus, instituțiile arătau mai degrabă ca niște spitale (medicalizarea instituțiilor), ca niște internate de tip cămine școlare (cu activități exclusiv pedagogice) sau chiar cazarme (unde predomina izolarea și lipsa de comunicare socială). Inexistența asistenților sociali a fost o cauză a distanțări instituțiilor pentru copii de viața lor socială reală
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe când tulburările vieții psihice aparțin ca obiect de studiu medicinei, mai exact psihiatriei. În ceea ce privește sfera somatică, atât aspectele normale, cât și cele patologice sunt în egală măsură și în totalitatea lor de competența medicinei. Această situație a făcut ca prin „medicalizarea” (firească și absolut necesară atât din considerente teoretice, cât și practice) a „bolii psihice” aceasta să fie gândită, înțeleasă și tratată în conformitate cu modelul bolii somatice. Dacă din punct de vedere medical, în sens terapeutic, această atitudine clinico-medicală corespunde necesităților de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morbide pune ca temă de reflecție nebunia, dintr-o perspectivă epistemologică lărgită. În cazul acesta însă nebunia, prin sfera conținutului ei, depășește cadrul strict delimitat al bolii psihice. Prin aceasta sunt depășite „limitele epistemologice” impuse cu strictețe de procesul de „medicalizare” a nebuniei 3. Ceea ce este în esența sa nebunia, depășește cu mult sfera bolii psihice. Dincolo de aspectele sale pur medicale, aceasta se înfățișează ca un domeniu mult mai larg și mai nuanțat al naturii persoanei umane. În sensul acesta, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane dezechilibrate, ci și niște „inspirați” (profeți, vizionari etc.). În cazul alienației mintale, teoria degenerescenței care încerca să le dea o explicație era compensată de teoria geniului, adesea reamintindu-se celebrul adagiu aristotelic: Nulum magnum ingenium sine mixtura dementia fuit. Medicalizarea nebuniei și constituirea psihiatriei ca disciplină medicală introduce un termen nou, cel de „boală psihică”. Pentru K. Schneider, în psihiatrie, conceptul de boală mintală are o semnificație strict medicală. medicina consideră că nu numai corpul (soma) poate fi atins de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
siropuri, unguente, fumigații etc.). Interesante sunt recomandările terapeutice ale Școlii Medicale de la Salerno, care pentru păstrarea sănătății mintale recomanda următoarele: Si tibi deficiunt medici, medici tibi fiant. haec tria: mens hilaris, requies, moderata diaeta. III) Etapa științifică este caracterizată prin „medicalizarea nebuniei” și scoaterea ei din sfera culturii și a moralei. Această etapă cuprinde mai multe „sub-etape” în decursul cărora s-au constituit și au evoluat concepțiile științifice referitoare la cauzele bolilor psihice. Le vom prezenta în continuare în ordinea succesiunii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cuprinși într-un singur cuvânt: „nebunia”. Ea avea conotația morală a abaterii de la ordinea firească a lucrurilor. Modalitatea de înțelegere și denumire morală a tulburărilor psihice a persistat, așa cum o vedem în alte forme de limbaj: lunatici, vesanici, insanici, melancolici. Medicalizarea bolilor psihice, prin scoaterea lor din sfera morală și transferul lor în medicină, schimbă și vocabularul psihiatric. Un rol important revine Școlii Franceze de Psihiatrie care aduce o contribuție extrem de importantă la constituirea „discursului psihiatric”, mai ales prin introducerea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și limbajul științific al psihiatrului. Aici însă pot apărea confuzii sau exagerări, de regulă din partea psihiatrului, a modului său de „a vedea” și de „a înțelege” atât limbajul bolnavului, cât și, prin intermediul acestuia, persoana lui. De regulă apar exagerări de „medicalizare” ce duc la construcția unor „imagini” exagerate sau chiar false ale tulburărilor psihice; mai mult decât atât, pot fi „văzute” tulburări psihice acolo unde ele lipsesc. Aceste erori de înțelegere a fenomenului psihic morbid construiesc un „fals domeniu de cunoaștere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]