168 matches
-
ideal al cetății; în mod similar, în imaginarul medieval se regăsește simbolizarea în absolut a Constantinopolului - imagine ideală a cetății celeste perfecte, dar pierdute. Diferența este dată așadar de faptul că filosofia lui Platon proiectează idealul urban în viitor, în timp ce medievalitatea creștină lasă în trecut lumea edenică, precum și cetățile sfinte ale credinței. Tripleta platoniciană bine−existent−gândire se aseamănă cu relația stabilită în viziunea creștină între divinitate−Întrupare−revelație (fundamentală pentru planul politico−oikonomic) și, în termenii politicului, cu relația dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pe de o parte, calea configurării naturale, în raport cu necesitățile istorice și de afirmare identitară ale comunității locale, iar pe de alta, vechi formațiuni discursive cu caracter politic formator, care au răzbătut, prin modelul bizantin și prin modelele ortodoxe regionale, până în medievalitatea noastră. Imaginarul colectiv are de aceea un caracter istoric implicit, pentru că reflectă și relația dintre fapte concrete, idei, valori, repere simbolice ale timpului sau moștenite odată cu tradițiile comunității și cu cele ale instituțiilor puterii. El este caracterizat însă și de
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Mihai Berza și apoi remarcabil descris de Virgil Cândea și de Alexandru Duțu), scoate în evidență aplecarea celor care l-au promovat și practicat spre gestul militant, către demersul angajant și de intensă ardoare patriotică. Cei ce slăbiseră primii chingile medievalității (pot fi numiți renascentiști, cu grija de a nu pierde „culoarea” răsăriteană și ortodoxă) descoperiseră patria ca istorie, scrutând începuturile ființării poporului și elaborând primele sinteze. Istoricii u., ascultând aceleași comenzi de sorginte națională, extind constructul către examinarea lumii ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
scriitorii erau deja în posesia unor idei cât se poate de limpezi în privința delimitării „genurilor” și a „speciilor”), lesne de încadrat într-un sistem. Toate acestea constituie indicii ale unui proces de înnoire, o înnoire realizată prin prefacerea resurselor unei medievalități ce nu mai convenea. Pe aceste temeiuri, veacul următor va dura propria sa activitate. Inițiativele românești din secolul al XV-lea, presărate în cadrul acelui curent unidirecțional al achiziției literare, depășesc cu mult media unor producții obișnuite. Lirica, spre exemplu, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
și Cantemir, de vreme ce lecturile sale sunt fie din zona antichității, fie din zona lucrărilor religioase, fie din cea a culturii occidentale a secolului în care s-a născut. El este omul veacului său. Oricum, ca mentalitate, el depășește cu mult medievalitatea culturii române, dar și ortodoxismul care persistă în aria răsăriteană a continentului, ca urmare a influenței tradiției bizantine. În timp ce Occidentul cunoștea acest proces de laicizare alertă, Răsăritul levantin se deschidea și el către formele occidentale, dar într-un ritm mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
românesc, destul de amestecat și de "original", cu inițiative ideologic-culturale izolate, care nu încheagă un proiect cultural coerent, este nevoie de o montare a sa într-un cadru potrivit. Nu strict estetic, pentru că esteticul nu se numără printre valorile prime ale medievalității noastre, ci în unul larg cultural, ideologic, confesional, mental etc. Alexandru Duțu remarcă perfect acest lucru, dar, așa cum nici istoriografia nu s-a grăbit să imite modelul școlii de la Annales, nici istoria literară nu a făcut eforturi să găsească proverbiala
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prezintă o secvență de evenimente: . Lewis arată că metoda lui Pacht, fondată pe achiziția unor obiceiuri nefamiliare de a privi, face din arta medievală, în care apar cu preponderență miracole, un demers prin care se creează o lume picturală proprie medievalității, cu o logică vizuală proprie. Ea consideră că Pacht explorează anomalii ale unității narative vizuale pe care le numește uneori vizualități expresive, alteori dialoguri lipsite de sonoritate care contrazic evidența simbolică și care sunt generate de privirea atentă și exploratorie
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
contextualizările politice ale literarului, balcanismul, postmodernismul, criza criticii etc. Regimul predilect al discursului este cel general-abstract, cu exemplificări minime, riscul, neevitat întotdeauna, fiind preluarea de truisme. Într-o lucrare de istorie a literaturii române vechi, Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (2000), semnată alături de Elvira Sorohan și Valeriu P. Stancu, P. analizează și definește aplicat timpul narațiunii în cronicile lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce. SCRIERI: Viața fără sentimente, București, 1982; Marginea și centrul, București, 1990; Seducția ideologiilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
timpul narațiunii în cronicile lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce. SCRIERI: Viața fără sentimente, București, 1982; Marginea și centrul, București, 1990; Seducția ideologiilor și luciditatea criticii, București, 1999; Literatura și tranziția, Iași, 2000; Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colaborare cu Elvira Sorohan și Valeriu P. Stancu), Iași, 2000. Repere bibliografice: Andrei Hoișie [Andrei Corbea], „Viața fără sentimente”, „Dialog”, 1982, 5; Constanța Buzea, „Viața fără sentimente”, AFT, 1982, 7; Laurențiu Ulici, Gândul poetic, RL, 1982, 25; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
a 2-a. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 1998, XII, 352 p. SOROHAN, Elvira. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999, 192 p. SOROHAN, Elvira. Dimensiunea pragmatică și modelajul uman. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 101-138. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Geneza personajului istoric. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Dimensiunea pragmatică și modelajul uman. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 101-138. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Geneza personajului istoric. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 139-171. (Eminesciana. Serie nouă; 1). SOROHAN, Elvira. Nașterea textului narativ. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
SOROHAN, Elvira. Geneza personajului istoric. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 139-171. (Eminesciana. Serie nouă; 1). SOROHAN, Elvira. Nașterea textului narativ. În: Naratori și modelare umană în medievalitatea românească / Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Iași: Junimea, 2000, p. 29-41. (Eminesciana. Serie nouă; 1) SOROHAN, Elvira. Singurătatea scriitorului: Geo Dumitrescu, Urmuz, Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2004, 238 p. (Biblioteca de istorie literară; 8
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Editura Universității "Al.I. Cuza". PATRAȘ, Antonio. O nouă lectură a unor texte vechi. În: Adevărul literar și artistic, 10, 13 febr. 2001, nr. 555, p. 13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. BARBU, Marian. Actualitatea cercetărilor de literatură veche. În: Bucovina literară, 12, iul.-aug. 2002, nr. 7-8, p. 12-13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. BARBU, Marian. Actualitatea cercetărilor de literatură veche. În: Bucovina literară, 12, iul.-aug. 2002, nr. 7-8, p. 12-13. Elvira Sorohan, Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000. CREȚU, Bogdan. Singurătatea fertilă a scriitorului. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Literatură, 48-50, 2002-2004, p. 9-13. In Honorem Prof. Dr. Elvira Sorohan. PATRAȘ, Antonio. Habent sua fata libelli. În: Analele științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
p. 5-8. In Honorem Prof. Dr. Elvira Sorohan. ZĂVĂLEANU-LAZĂR, Laura. De la lecția istoriei la coroana discernerii. În: Piața literară (Cluj-Napoca), 2, 1-14 mai 2002, nr. 9, p. 12. Elvira Sorohan, Constantin Pricop, Valeriu P. Stancu. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași. Junimea, 2000. BARBU, Marian. Singurătatea istoricului literar. În: Dacia literară, 15, nov.-dec. 2004, nr. 57, p. 5-7. Elvira Sorohan. Singurătatea scriitorului: Geo Dumitrescu, Urmuz, Creangă, Cantemir. Iași: Editura Universității "Al.I. Cuza", 2004. CREȚU, Bogdan. Singurătatea fertilă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sensurile mult mai departe de subiectele propriu-zise. Cronicarii sunt urmăriți fie în antologia comentată Cartea cronicilor, fie în Introducere în istoria literaturii române, fie în monografii Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești sau volume colective Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, în spiritul temei cu variațiuni din muzică, variațiuni care adaugă cu fiecare nouă lectură alte și alte căi interpretative ale unor opere ce se deschid mereu diferit cititorului atent. Literatura stă sub semnul heteronomiei, psihologia, sociologia, imagologia dialogând în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
București, 1984), Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești (Editura Junimea, Iași, 1995), Introducere în istoria literaturii române (Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1997), I. D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv (Editura Junimea, Iași, 1999), Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colab., Editura Junimea, Iași, 2000), Singurătatea scriitorului (Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2004), G. Călinescu în autoportret. Câteva lecturi în palimpsest (Editura Timpul, Iași, 2007), Salon literar cu prozatori contemporani români și străini (Concert de închidere) (Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
opera lui Ion Budai-Deleanu, Editura Minerva, București, l984; Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Editura Junimea, Iași, l995; Introducere în istoria literaturii române, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, l997 (ediția a doua, revăzută, l998); Naratori și modelare umană în medievalitatea românească (în colaborare), Editura Junimea, Iași, 2000 (ediția a doua, revăzută, 2001); iar, pentru capitolul privitor la Dimitrie Cantemir, Singurătatea scriitorului, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2004. O categorie distinctă o formează însă cărțile de contur monografic, axate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
M. Pippidi, Tucidide, traducere și note Florea Fugariu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1970. Sorohan, Elvira, Introducere în istoria literaturii române, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1998. Sorohan, Elvira, Nașterea textului narativ, în vol. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, p. 29 41; Geneza personajului istoric, în vol. cit., p. 139-171. Editura Junimea, Iași, 2000. Carte, autor și model uman în predosloviile vechi românești Laura Lazăr Zăvăleanu 1. "Izvor de viiață în veaci nescăzut și nesăvârșit..." Premise, motivație, finalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Univers, București, 1970, mai ales pp. 161-163. 41 Cf. Romanul istoric, vol. I-II, (Traducere românească de Ion Roman), Editura Minerva, București, 1979, vol. I, p. 21. 42 Elvira Sorohan, Nașterea textului narativ, în vol. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească, Junimea, 2000, p. 29 41. 43 Elvira Sorohan, Geneza personajului istoric, în vol. cit., p. 139-171. 44 Nu ne vom referi pe parcursul acestor pagini la poezia românească a vremii care, prin atitudini poetice de înaltă ținută artistică, prin nuclee
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și transcosmologia. Prefață de Basarab Nicolescu. Iași: Junimea, 2000, 216 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * SOROHAN, Elvira; PRICOP, Constantin; STANCU, Valeriu P. Naratori și modelare umană în medievalitatea românească. Iași: Junimea, 2000, 172 p. (Eminesciana. Serie nouă; 1) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Ediția a 2-a. Iași: Junimea, 2001, 194 p. (Eminesciana. Serie nouă; 2) * LATEȘ, George. Mihai Eminescu: orfism și gnomism. Iași: Junimea, 2001
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și disprețul absolut față de orice altă făptură omenească. Au fost recrutați în special indivizi marginalizați («am făcut 20 de meserii. Ceaușescu mi-a redat demnitatea, angajându-mă în garda sa personală»), cu ridicat instinct de agresivitate și cu vanitate patologică. Medievalitatea acestor formațiuni armate vine și din vasalitatea îndelung și insistent antrenată. Privilegiile erau enorme ș...ț, iar puterea, absolută. Puteau face ce doreau, nepedepsiți, cu condiția să rămână credincioși tiranului. În chiar interiorul formației, suspiciunea era enormă, filajul draconic permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de aici și să nu mai fie trimise prin comisari aparte, iar capuchehaiele lor să răspundă de îndeplinirea acelei chestiuni” (art. 15). Prin poziția și statutul lor, țările române prezentau o importanță particulară pentru diplomația otomană, care rămăsese încremenită în medievalitate și sub aspectul instituțiilor, și sub acela al mijloacelor de acțiune. Lipsa reprezentanțelor permanente turcești în capitalele altor state împiedica strângerea de informații și, deci, posibilitatea unei reacții prompte în fața evenimentelor. Anacronismul era subliniat și de faptul că Legea musulmană
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
asemenea, Louis Halphen, Les Barbares. Des grandes invasions aux conquêtes turques du XIe siècle, 3eme édition, Paris, 1936, passim). 7 O prejudecată tenace, a cărei origine rămîne obscură, dar care se reflectă de mai multe decenii în periodizările convenționale ale medievalității, prezente în toate manualele școlare și universitare, atașează anului 476 dubla (dacă nu chiar tripla) semnificație de moment al căderii Imperiului Roman de Apus, de sfîrșit al Antichității și de început al Evulu Mediu. Or, după cum au demonstrat multe din
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
unor medii (ca în Cel mai vechi zodiac românesc: „Rujdenița” Popei Ioan Românul [1620], „Dacoromania”, 1927-1928), aceste cercetări, dincolo de achizițiile științifice durabile, au propus modele, au stârnit emulație și, mai cu seamă, au făcut școală. Dintre toți scriitorii însemnați ai medievalității românești, C. s-a oprit, într-o cercetare aparte, doar asupra stolnicului Constantin Cantacuzino. Despre activitatea acestuia a scris, împreună cu Ramiro Ortiz (fiecare semnalându-și exact participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]