125 matches
-
nume generic corespondentei lor: Epistolae duorum amantium) și aruncă, totodată, o lumină nouă asupra unui moment sensibil al istoriei culturale europene. Preocupările celor doi corespondenți - academice, poetice, filosofice - permit cercetătorilor să situeze schimbul de scrisori într-o altă lume dragă medieviștilor și ,annaliștilor": cea a școlilor. Femeia își descrie iubitul ca fiind învățatul cel mai strălucit din Franța, în fața căruia se înclină munții; mai mult, îi recunoaște două talente asociate rar: ,crescut în leagănul filosofiei", acesta a devenit ,amicul poeților". La
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
1999, The Lost Love Letters of Heloise and Abelard. Perceptions of Dialogue în Twelfth-Century France, istoricul australian Constant Mews avansa ademenitoarea idee a identificării celor ,doi amanți" cu un cuplu-simbol al Evului Mediu, Héloďse și Abélard. Deși până în prezent specialiștii medieviști nu s-au pus de acord în totalitate asupra acestei identificări, nici un argument hotărâtor nu a fost totuși adus pentru invalidarea ipotezei, cea mai recentă poziție aparținând lui Jan Ziolkowski, în studiul său ŤLost and Not Yet Found: Heloise, Abelard
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
și juridic al termenului, un ,caz" care transcede normele secolului al XII-lea, cănd societățile medievale construiau acea instituție a căsătoriei care a marcat până astăzi cultură Europei. În volumul sau Héloďse. L'amour et le savoir, Guy Lobrichon, istoric medievist la Universitatea din Avignon, își propune să ,dea cuvântul Héloďsei, pentru a o face să mărturisească cum arata viața unei femei în secolul al XII-lea". Demersul lui Guy Lobrichon a fost elaborat în trei timpi: decelarea, dintre atâtea zeci
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
calitatea excepțională a microstudiilor reunite. Spun că, dincolo de o limită a decenței și a unei normale ținute academice, textele autorilor sînt inegale și varietatea mizelor și intereselor este mai degrabă obolul adus de „partea română”, care cuprinde și lingviști, și medieviști, alături de „douăzeciștii” pe care studenții de la franceză îi cunosc foarte bine. Sau, dacă nu, o vor face de-acum! Cu riscul de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că cei doi profesori, dintre
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că cei doi profesori, dintre cei prezenți în paginile volumului, care în momentul acesta își păstrează și, mai mult, își sporesc interesul față de lumea vie, sînt medievistul Ioan Pânzaru (actual renascentist) și vingtième-istul (fost și nu tocmai apostat dix-huitième-ist) Radu Toma. Specializările lor sînt menționate ca mijloc de identificare matricolă, pentru că nu vreau să mă gîndesc în cîte arii curiculare s-ar putea simți bine ce doi
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
I-II d.Cr., figura lui Alexandru Macedon stârnea mari controverse, deoarece tendințele orientalizante manifestate de macedonean fuseseră adoptate de împărații ,răi" (Marcus Antonius, Caligula, Nero etc.), în timp ce tradiționaliștii romani respingeau categoric încercările de deplasare spre Orient a centrului imperiului. Celebrul medievist francez Marc Bloch povestește că, în tinerețea lui, se discuta cu mare aprindere la Paris despre Revoluția franceză, care era subiect de actualitate. în sudul Franței, continuă Marc Bloch, Revoluția franceză era privită cu indiferență, adică era considerată un fapt
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
cunoaștere, și cartea Elenei Băltuță, dedicată în 2013 lui Toma din Aquino: De la quo la quod. Teoria cunoașterii la Toma din Aquino și D-ul care face diferența. Ele ar putea provoca o dezbatere care să nu se adreseze doar medieviștilor, ci în care să intre fenomenologii și analiticii și, în general, orice minte omenească, pentru că ele pun o problemă universală: ce se petrece în cunoașterea noastră când spunem „acesta“, așezându-ne mâna pe mărul de alături? Dar ce se petrece
Așteptăm pe un altul? by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2827_a_4152]
-
postmodernă), și abia apoi să-i stabilească nu atât o definiție, cât un mecanism de funcționare; optând pentru aurita cale de mijloc între tendințele divergente ale structuraliștilor atemporali (și antiistorici) ca Jilber Durand și cele ale istoricilor "progresiști" ca celebrul medievist Jacques Le Goff, Lucian Boia vorbește despre o singură construcție cu nivele diferite: arhetipuri, modele și manifestările lor specifice: Panta rhei, dar Nimic nou sub soare. Pendulând între universal și particular, căutând întotdeauna să găsească în lumea de lângă el avatare
Jocul cu imaginarul by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16966_a_18291]
-
a mai spus, cu aceeași ocazie, în 2005, că „nu există o scară Richter în materie de suferință umană”. A fost acuzat de „nega- ționism”. Calomniat pe internet și de unii dintre propriii colegi, a trecut cu greu peste campanie. Medievistul Sylvain Gouguenheim a pățit-o și mai rău, fiind dat pur și simplu afară din slujbă, pentru a fi pretins că moștenirea vechii Grecii n-a ajuns la noi exclusiv pe calea civilizației islamice, existând și o filieră occidentală. Așadar
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]
-
de farmec. Evul Mediu eminescian este o structură organică, deplină, suficientă șieși, este un adevărat organism în care membrele se află în deplină interferență, se completează și dau armonie întregului. Poetul are, în acest caz, o viziune corporatistă, de istoric medievist și vede în chip vizionar - fără să teoretizeze - ceea ce istoricii vor susține ulterior (pe urmele unor scrieri de la cumpăna mileniilor I și II) , anume că cele trei stări, adică oratores (cei care se roagă pentru ei și pentru celelalte două
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
a dus la o a doua ediție, ilustrată. De asemenea, la un film documentar pe France 5, în patru episoade, urmărite de un million de telespectatori. Disputa a pornit de la câțiva istorici, care îi reproșează autorului, care este el însuși medievist, că amestecă adevărul cu ficțiunea și comite numeroase greșeli de informație. Mai grav, îi impută o viziune tendențioasă asupra istoriei, în fond, o ideologizare de tip monarhocreș tin, care îl conduce la critici severe și nedrepte adresate, de pildă, Revoluției
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4461_a_5786]
-
etape istorice ulterioare, pentru a favoriza un discurs antropologic, sociologic și filosofic mai speculativ. Germanist demn de toată încrederea, înscris îndrăzneț în competiția profesioniștilor din România, Orlando Balaș poate deveni prin perseverență, erudiție, disponibilitate interdisciplinară, aprofundare a studiului, și un medievist de prestigiu. Amplul eseu critic Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval al lui Orlando Balaș pune în valoare calitățile majore de exeget specializat ale autorului, temeinic documentat, serios și convingător în argumentare, inteligent în interpretări și comparatism.
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
Măcar atît. Dar nici nu a reușit, în mod activ, să impună stilul ei dezbaterii generale. În ce are mai bun și mai înalt, această dezbatere a rămas, în mod esențial, literară. ID a coagulat cîteva nuclee de filologi, de medieviști, de filozofi, de teologi. Deși cîteva dintre temele importante ale unor specialități umaniste au fost prezente în paginile revistei, specialitățile însele, prin profesorii, cercetătorii și practicanții lor, nu au pășit în arenă. Au rămas în izolarea lor publică. ș...ț
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6749_a_8074]
-
conține o stilistică aparte, substanță dramatică, material pentru filozofie și corozivul distopiilor care odată au fost frumoase utopii. Se pare că filmul lui Jan Kidawa- Błoński are în vedere un caz real, cel al lui Paweł Jasienica (Leon Leh Beynar), medievist ca formație, profesor universitar, fost luptător în Armia Krajowa și în brigăzile antibolșevice, semnatar în 1964 a „Scrisorii celor 34”, devenit incomod pentru „organele” mereu vigilente, nu atât prin cărți incendiare, subversive, cât mai ales pentru aparteurile ironice și critica
Secera și trandafirii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5261_a_6586]
-
mântuire. În ultimul an din mileniul trecut, în 1999, având șansa de a petrece mai multe seri sub același acoperiș cu Marian Papahagi, am discutat nevoia de a traduce - el simțea traducerea ca pe un act hermeneutic major, ca italienist medievist credea că e obligatorie abordarea Divinei Comedii. Eram amândoi de părere că traducerea de poezie trebuie să fie cât mai fidelă formei (cât sacrificiu fiind necesar pentru păstrarea rimelor aproape de original era una din temele noastre vechi, începută în 1976
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
același mod. Eu am încercat să schimb modul de a citi" - spunea cîndva scriitorul sîrb Milorad Pavić (n. 1929). Coborîtor din neamul Pavicilor care de șase generații a dat scriitori notorii, încă din secolul al XVIII-lea, reputatul comparatist și medievist și-a propus ca, odată trecut cu arme și bagaje în casta romancierilor, să-i confere cititorului, iar nu autorului, locul central al cărților sale. , Pentru că întotdeauna s-a vorbit doar despre scriitori talentați sau dăruiți, se cuvine să se
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017 Toate Articolele Autorului „Cunoașterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru conștiința umană” Nicolae Iorga Profesorul Sorin Ullea a fost un strălucit și autentic medievist, care a pus bazele, împreună cu Ion Frunzetti și Mircea Popescu, Institutului de Istoria Artei, la București în anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proaspăt absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
însă foarte diferit datată, același monument având nu rareori diversele datări la distanță chiar de un secol, în vreme ce pictorii erau socotiți a fi străini. Firesc, a apărut dorința irepresibilă de cunoaștere aprofundată a acelei epoci. Așa a ajuns Sorin Ullea medievist. Și, incitat de concluziile predecesorilor săi și cu precădere de afirmația categorică a marelui specialist André Grabar că nu se poate distinge o continuitate, o evoluție, o școală moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
și profund preocupată de soarta ei! După 46 de ani de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică a componentelor” acelei lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I), de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2337 din 25 mai 2017. „Cunoașterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru conștiința umană” Nicolae Iorga Profesorul Sorin Ullea a fost un strălucit și autentic medievist, care a pus bazele, împreună cu Ion Frunzetti și Mircea Popescu, Institutului de Istoria Artei, la București în anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proaspăt absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
ar fi susținerea unui cercetător capabil dar cu dosar „prost” - și-a ales ca primi colaboratori trei ... Citește mai mult „Cunoașterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru conștiința umană” Nicolae IorgaProfesorul Sorin Ullea a fost un strălucit și autentic medievist, care a pus bazele, împreună cu Ion Frunzetti și Mircea Popescu, Institutului de Istoria Artei, la București în anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proaspăt absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
parcă ghicea gândurile lui Amory Înainte să și le clarifice autorul, atât de asemănătoare le erau mințile În privința formei și adâncimii. — De ce Întocmesc liste? l-a Întrebat Amory Într-o seară. Liste cu tot felul de lucruri. — Pentru că ești un medievist, a răspuns Monsignor. Amândoi suntem. Este vorba de pasiunea de a clasifica și de a identifica un tip. — Este dorința de a obține ceva definit. — Este nucleul filosofiei scolastice. Până n-am venit aici, Începusem să cred că devin excentric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (1) Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului "Cunoașterea trecutului, a istoriei, este o necesitate pentru conștiința umană” Nicolae Iorga Profesorul Sorin Ullea a fost un strălucit și autentic medievist, care a pus bazele, împreună cu Ion Frunzetti și Mircea Popescu, Institutului de Istoria Artei, la București în anul 1949. Avea doar 24 de ani, fiind proaspăt absolvent al Facultății de Litere din București, unde a studiat istoria artei la catedra
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
însă foarte diferit datată, același monument având nu rareori diversele datări la distanță chiar de un secol, în vreme ce pictorii erau socotiți a fi străini. Firesc, a apărut dorința irepresibilă de cunoaștere aprofundată a acelei epoci. Așa a ajuns Sorin Ullea medievist. Și, incitat de concluziile predecesorilor săi și cu precădere de afirmația categorică a marelui specialist André Grabar că nu se poate distinge o continuitate, o evoluție, o școală moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
și profund preocupată de soarta ei! După 46 de ani de cercetare, în volumul din 2001 pomenit, Sorin Ullea vorbește despre metoda sa de cercetare a lumii medievale și insistă asupra interdependenței disciplinelor pe care trebuie să le cunoască un „medievist complet”: istoria politică, teologia, istoria artelor vizuale, istoria literară, paleografia, pentru a putea ajunge la o viziune corectă de ansamblu a evului mediu. Numai după studierea „analitică a componentelor” acelei lumi cercetătorul poate ajunge apoi la o privire de ansamblu
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]