139 matches
-
tot ce e important în istorie, ambiguități ireductibile. Reflecția pe care o suscită azi civilizația latină, în perspectiva sintezei ce se așteaptă mai ales pe bătrânul continent, merită o consemnare. Cadrul ei cel mai amplu l-a fixat Duby însuși, medievist eminent, ale cărui studii definesc cele mai înalte ambiții în domeniu. Noțiune fluctuantă de-a lungul istoriei, latinitatea nu e mai puțin supusă acum la controverse, fie și predilect academice. Ea ne evocă un focar de cultură, Latium, de unde au
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ale modernității în România. Modul în care a fost receptat Jurnalul poate constitui în sine o temă de cercetare. Receptarea românească se completează cu cea internațională, cum arăt mai jos. Cea mai recentă contribuție la discuție este inteligentul eseu al medievistului texan Michael E. Hoenicke Moore, specialist în Boethius, apărut ca recenzie a ediției în limba engleză a Jurnalului: „The God of Culture”, East European Politics and Societies, vol. 16, nr. 2, 2002, pp. 572-588. Descoperind cu bucurie ediția de la CEU
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ISBN: 973-611-167-9 PRINTED IN ROMANIA Jean Carpentier, François Lebrun (coordonatori) É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. Tranoy (colaboratori) Istoria Franței PREFAȚĂ DE JACQUES LE GOFF TRADUCERE : AURELIA STOICA INSTITUTUL EUROPEAN 2001 Nota editorului O Istorie a Franței cu prefața cunoscutului medievist Jacques Le Goff nu ar avea nevoie de recomandări în plus. Totuși, cititorul român trebuie să știe că de această dată i se oferă traducerea unei sinteze moderne, bazată pe rezultatele certe ale arheologiei, ale cercetărilor de istoria ideilor și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
automobil ? i celelalte �vulgarit?? i pline de preten? îi ale ultra? modernismului�, cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignoră �nd�rjita controvers? greco? latin? din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru c? era �n primul r�nd medievist. Poate c? tocmai la Vene? ia a descoperit el cea mai bun? sintez? a celor dou? culturi. De la Vene? ia au plecat la Padova, unde Iorga ? i?a �nceput rodnicele cercet? ri despre ? erban Vod? Cantacuzino. Apoi la Vicenza, Verona
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Materialele adunate �n Germania se refereau mai ales la Evul Mediu ț�rziu, p�n? �n secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra leg? turilor dintre cur? ile germane ? i Constantinopole �n privin? a Principatelor. Iorga a r? mas medievist. Fire? te c? a scris o mul? ime de lucr? ri asupra istoriei moderne, dar, conform concep? iei sale, evenimentele moderne erau o continuare sau o consecin?? a situa? iilor istorice anterioare, av�nd, deci, o importan?? secundar?. �n c? utarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
devenit politician na? ionalist ? i era din fire foarte p? tima?. Cu c�ț erau studiile lui mai �ndep? rtate de contemporani ? i de epocă lui, cu at�ț mai valoroase s�nt operele sale istorice. Ce noroc c? a fost (mai ales) medievist! Lucr? rile lui despre Evul Mediu ? i despre Bizan? s�nt de o valoare inestimabil?; dar nu mai era nimic de f? cut atunci c�nd Iorga, politicianul p? tima? , se ocupă de probleme contemporane. Dup? perioadă să junimist? , studiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ohnson afirmase despre Wesley c? �lumină� interioar? Metodist? a acestuia era incompatibil? cu legea ? i ordinea). Iorga nu s? ar fi �n? eles nici cu Descartes sau cu Voltaire, �ntruc�ț era o figur? distinct individual?. Iorga a fost mai mult dec�ț un medievist ? i bizantinolog de renume mondial. Opera să referitoare la Evul Mediu impresiona pentru c? de aici izvora credin? a lui �n evolu? ia organic? a omenirii de? a lungul istoriei. Argumentele lui politice �ntru ap? rărea ? i explicarea continuit?? îi rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
versiuni populare ale istoriei Rom�niei (reeditate destul de des) care erau adaptate că manuale ? i strecurate pe furi? �n Transilvania ? i Bucovina. �n Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten în ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, �n calitatea sa de medievist consacrat, punea �n discu? ie dilemă latinului r? s?ritean (nominal de credin?? ortodox? ? i cu r? d?cîni grece? ți). Lucrarea este obiectiv? , complex? ? i plin? de informa? îi asupra controversei medievale dintre R? s?ritul bizantin ? i Occidentul latin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
v�rsta de 25 de ani. Dup? �ntoarcerea �n ? ar? a lui Carol ÎI, el va fi singurul din familia Br? tianu care i s? a al? turat. �n 1930 ? i?a fondat primul s? u partid, Partidul Liberal Gheorghist. Br? tianu era medievist bizantinolog, astfel c? el ? i Iorga aveau preocup? ri comune. Br? tianu voia �ntotdeauna s? ? ție mai mult despre �ghicitoarea istoric? � pe care o reprezint? poporul rom�n. A lucrat febril, cercet�nd perioadă de aproape un mileniu din istoria rom�nilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Mihai Viteazul, cu ac? iunile, motiva? iile ? i contactele lui cu structura greceasc? a puterii de la Constantinopole sau cu faptul dac? a fost sau nu un instrument al oligarhiei boiere? ți din Oltenia. Iorga avea mai pu? ine probleme cu medievistul Br? tianu, indiferent de nivelul la care se aflau acestea. Replică lui Iorga la provocarea Noii ? coli de istorie a luat formă monumentalei sale opere, Istoria rom�nilor, �n zece volume (Bucure? ți, 1936? 1939). Că r? spuns la acuză? iile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
antisemit, iar Romă nu era (deocamdat?) . O �mplinire a speran? elor revizioniste realizat? cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei ? coli de g�ndire) ar fi �mbinat utilul cu pl? cutul (adic? dob�ndirea propriet?? ilor evreilor). Dup? 1936, binecunoscutul istoric medievist B�lint H�man (care a devenit politician Imr�distfascist) a elaborat o alt? doctrin?: Magyar? n�met sorsk�zoss�g (Destinul comun maghiarogerman). Dup? p? rerea lui, Ungaria ? i Germania, precum ? i fostele Puteri Centrale �mp? rt?? esc un destin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
odrul este frate cu rom�nul�. Oricum, supravie? uirea lor �n toiul roiului de migra? îi ? i apari? ia lor ulterioar? �n mare num? r era ? i r? m�ne un mister. Acest fapt este cel mai bine exprimat de c? tre medievistul Gheorghe Br? tianu �n titlul c? r? îi sale, Une �nigme et un miracle historique: le peuple roumain (Bucure? ți, 1942). Iorga merge mai departe cu formularea: �un miracol pe care l? am s? v�r? it de unii singuri�. Pozi? ia lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ai vie? îi sale, el a fondat Institutul de Studii de Istorie Universal?. Metodă de analiz? istoric? a lui Iorga ? i istoriologia să vor c? p? ta form? definitiv? �n ultimul deceniu al vie? îi sale. Iorga era �n primul r�nd medievist, un bizantinolog, par excellence de renume mondial, care �ncerca �ntotdeauna s? treac? dincolo de istoria bizantin?. El �? i scotea �n eviden?? propriile idei referitoare la anumite aspecte ale acesteia. Au fost trei faze �n evolu? ia lui Iorga că bizantinolog. Primele sale lucr
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fiind prea restrictive ? i rigide. Era un na? ionalist romantic, un impresionist ? i posedă instincte s? n?toase ? i marele talent de a reconstitui un eveniment, dar �ntotdeauna pe baza documentelor ? i a faptelor. Iorga a fost, mai presus de orice, un medievist ? i bizantinolog de faim? mondial? ? i am putea spune din fericire, pentru c? a fost un istoric na? ionalist. C�nd scria despre timpurile mai apropiate �n timp (că s? nu mai vorbim de evenimentele contemporane), politicianul na? ionalist �l domină mult prea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
na? iunilor (se va �n? l?a) �n contrast cu o Europ? a na? ionalismelor�� Dac? vor veni asemenea vremuri, atunci mesajul na? ionalismului cultural al lui Iorga va fi reconsiderat, iar el va fi recunoscut ca fiind ceva mai mult dec�ț doar un medievist ? i bizantinolog de renume mondial. E cale lung? p�n? la un na? ionalism compatibil cu umanitatea, dar r? bdarea, buna credin?? ? i o politic? economic? adecvat? pot duce la reu? ita lui �n cadrul unei Europe Unite. Dac? la priveghiul ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
emir�s, p. 414 204�Iorga, R�flexions sur �la question de Transylvanie� � R�ponse a un article de M. Kornis Gyula, Professeur de l'Universit� de Budapest, Bucure? ți, 1940 205�Iorga manifestase un mare respect fă?? de H�man, un medievist reputat, �nainte că dezbaterea s? devin? acerb?. El �i ar? ta mai mult respect lui Homan dec�ț lui Gusti. �Neamul rom�nesc�, 22 februarie 1935 206��Neamul rom�nesc�, 2 martie 1936 207�Heinrich Friedjung, �sterreich von 1848-1860, Stuttgart-Berlin, 1908, vol. 1
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
interesele de cercetare ale doamnei Cătălina Velculescu, m-am bucurat din parte-i de o lectură atentă a vechiului manuscris al cărții de față și de multă încurajare. În profesorul Mihai Moraru am găsit fără îndoială cel mai apropiat prieten medievist - dacă acest cuvânt are puterea să reprezinte copleșitoarea lui erudiție, care merge mult dincolo de granițele domeniului și pe care o împărtășește întotdeauna cu bucuria și mărinimia unui mare spirit. Alături de acești doi respectați filologi și de profesorul Nicolae Manolescu, cel
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ultimă imagine în oglinda teoriilor: unul din volumele lui Paul Zumthor, consacrat studiului simbolisticii spațiului în evul mediu occidental, mi-a oferit în mod neașteptat posibilitatea de validare a propriilor mele "grile" de lectură. Conform teoriei (și ea) sistematizatoare a medievistului elvețian, analiza imaginarului se poate desfășura pe trei planuri: primul, al imaginii, conceptuale sau figurative, care operează așadar cu limbajul sau cu artele mimetice; al doilea, al schemelor, modelelor și tipurilor; al treilea, al formelor arhetipale (urme de memorie, izolate
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
dar, spre diferență de Zumthor, voi situa diferit schema în raport cu totalitatea planurilor (care vor fi patru, nu trei), precum și arhetipul în raport cu mitul (noțiuni încadrate la nivele și în categorii diferite). Acest ultim "reflex" conceptualizant, datorat unuia dintre cei mai importanți medieviști filologi din spațiul francofon, tocmai pentru că mi-a confirmat încadrarea parcursului, mi-a oferit și cel mai sigur punct de plecare. Prima "oglindă" teoretică ar trebui de aceea să provoace în a doua o imagine clară și utilă, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
că s-au configurat în câmpul științelor umaniste, teoriile contemporane despre imaginar asupra cărora ne-am oprit în capitolul anterior - fie cele generale, precum la Gilbert Durand, Jean-Jacques Wunenburger, Joël Thomas, fie circumscrise obiectului de studiu cu caracter istoric, la medieviștii Jacques Le Goff, Évelyne Patlagean sau Paul Zumthor - dezvoltă o complexă arhitectură de concepte, dar și de relații, în mod special cu imaginea și imaginația, dar și cu mitul și arhetipul, cu simbolul și semnul. Aceste noțiuni sunt numitorii comuni
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
relevanța, deși rapelul la date se face permanent. O specie aparte de falsă u-cronie care, pe măsură ce "filmografia" se amplifică, devine și o u-topie inversă, decăzută, o lume a întorsăturilor de destin, firești în logica unei "viețuiri" ținute sub lupă de medievist, ca și a imaginii ei, aparent spontane, naturale, atent regizate însă de pseudo-cameraman. Vocea acestui "autor în spațiul din text", în toate cele patru cărți ale sale de istoria mentalităților din ultimii ani − O istorie a blestemului (2001), Voievodul dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
literare. Ce nu am înțeles atunci și-mi pare că văd acum este metoda de istorie literară − de ce nu?, interesantă și pentru studiile culturale în general - inaugurată în medievistica românească în ultimii lui ani. Proiectul pentru un grup tânăr de medieviști, care să adune laolaltă și filologi, și istorici, și teoreticieni, ar putea începe de la studiul (jocului) deconstructivist; și nu de la canon, ci în ciuda lui. Nu sistemul, nu prescripția, nu clarviziunea, nu privirea atotcuprinzătoare; dimpotrivă, "miopia" trucată ar putea fi cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu l-ar fi amuzat să știe că, în ciuda aparențelor și a disimulărilor din ultimele sale patru cărți, o școală de medieviști români și-ar începe proiectul sub ambiguitatea provocatoare a vorbelor: Looking for the King. Bibliografie generală Surse // Aristotel. Etica nicomahică. Trad., studiu introductiv, comentarii și index Stella Petecel. București: Ed. Științifică și Enciclopedică, 1998. ---. Politica. Ed. bilingvă. Trad., comentarii, note
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de a spune, emplotment-ul sau "stilistica" istoricului, este ceva diferit de metodele istoricului, de modalitățile prin care studiază un subiect. Nu sunt singurul istoric ce are o concepție despre "un statut aparte al istoriei" în cadrul cunoașterilor noastre. Rafinatul și prolificul medievist român Ioan-Aurel Pop confirmă acest statut aparte al istoriei, pe care orice istoric îl simte în structura ei: "Chiar și în comparație cu științele numite sociale sau socio-umane, istoria are un statut aparte"194. Istoria are un statut aparte pentru că nu e
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prima sa lucrare de amploare, Ortodoxie și romano-catolicism în specificul existenței lor istorice (elaborată în 1956 ca teză de licență, dar publicată în volum abia în 1992), se arată preocupat „de a pătrunde esența istoriei și a destinului spiritual românesc”. Medievist, bizantinolog și slavist, Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]