139 matches
-
să audă un claxon de automobil și celelalte "vulgarități pline de pretenții ale ultramodernismului", cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignora îndîrjita controversă greco-latină din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru că era în primul rînd medievist. Poate că tocmai la Veneția a descoperit el cea mai bună sinteză a celor două culturi. De la Veneția au plecat la Padova, unde Iorga și-a început rodnicele cercetări despre Șerban Vodă Cantacuzino. Apoi la Vicenza, Verona și la Roma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
arhive"79. Materialele adunate în Germania se refereau mai ales la Evul Mediu tîrziu, pînă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra legăturilor dintre curțile germane și Constantinopole în privința Principatelor. Iorga a rămas medievist. Firește că a scris o mulțime de lucrări asupra istoriei moderne, dar, conform concepției sale, evenimentele moderne erau o continuare sau o consecință a situațiilor istorice anterioare, avînd, deci, o importanță secundară. În căutarea documentelor, Iorga se călăuzea după conceptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga? Iorga a devenit politician naționalist și era din fire foarte pătimaș. Cu cît erau studiile lui mai îndepărtate de contemporani și de epoca lui, cu atît mai valoroase sînt operele sale istorice. Ce noroc că a fost (mai ales) medievist! Lucrările lui despre Evul Mediu și despre Bizanț sînt de o valoare inestimabilă; dar nu mai era nimic de făcut atunci cînd Iorga, politicianul pătimaș, se ocupa de probleme contemporane. După perioada sa junimistă, studiile sale asupra literaturii nu sînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
afirmase despre Wesley că "lumina" interioară Metodistă a acestuia era incompatibilă cu legea și ordinea). Iorga nu s-ar fi înțeles nici cu Descartes sau cu Voltaire, întrucît era o figură distinct individuală. Iorga a fost mai mult decît un medievist și bizantinolog de renume mondial. Opera sa referitoare la Evul Mediu impresiona pentru că de aici izvora credința lui în evoluția organică a omenirii de-a lungul istoriei. Argumentele lui politice întru apărarea și explicarea continuității românești au drept sursă convingerile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale istoriei României (reeditate destul de des) care erau adaptate ca manuale și strecurate pe furiș în Transilvania și Bucovina. În Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten in ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin, 1909) Iorga, în calitatea sa de medievist consacrat, punea în discuție dilema latinului răsăritean (nominal de credință ortodoxă și cu rădăcini grecești). Lucrarea este obiectivă, complexă și plină de informații asupra controversei medievale dintre Răsăritul bizantin și Occidentul latin, cu multe comentarii instructive asupra aspectelor contemporane ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
profesor la vîrsta de 25 de ani. După întoarcerea în țară a lui Carol II, el va fi singurul din familia Brătianu care i s-a alăturat. În 1930 și-a fondat primul său partid, Partidul Liberal Gheorghist. Brătianu era medievist bizantinolog, astfel că el și Iorga aveau preocupări comune. Brătianu voia întotdeauna să știe mai mult despre "ghicitoarea istorică" pe care o reprezintă poporul român. A lucrat febril, cercetînd perioada de aproape un mileniu din istoria românilor din care nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
controverse în legătură cu originea lui Mihai Viteazul, cu acțiunile, motivațiile și contactele lui cu structura grecească a puterii de la Constantinopole sau cu faptul dacă a fost sau nu un instrument al oligarhiei boierești din Oltenia. Iorga avea mai puține probleme cu medievistul Brătianu, indiferent de nivelul la care se aflau acestea. Replica lui Iorga la provocarea Noii școli de istorie a luat forma monumentalei sale opere, Istoria românilor, în zece volume (București, 1936-1939). Ca răspuns la acuzațiile că scrie istoria bizuindu-se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
exista o diferență: Berlinul era antisemit, iar Roma nu era (deocamdată). O împlinire a speranțelor revizioniste realizată cu ajutorul Germaniei naziste (conform principiilor acestei școli de gîndire) ar fi îmbinat utilul cu plăcutul (adică dobîndirea proprietăților evreilor). După 1936, binecunoscutul istoric medievist Bálint Hóman (care a devenit politician Imrédistfascist) a elaborat o altă doctrină: Magyar-német sorsközosség (Destinul comun maghiarogerman). După părerea lui, Ungaria și Germania, precum și fostele Puteri Centrale împărtășesc un destin comun. Revizionismul maghiar se menținea pe poziții sau și le
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
într-un cuvînt, supraviețuitor. Așa cum spunea Eminescu, "codrul este frate cu românul". Oricum, supraviețuirea lor în toiul roiului de migrații și apariția lor ulterioară în mare număr era și rămîne un mister. Acest fapt este cel mai bine exprimat de către medievistul Gheorghe Brătianu în titlul cărții sale, Une énigme et un miracle historique: le peuple roumain (București, 1942). Iorga merge mai departe cu formularea: "un miracol pe care l-am săvîrșit de unii singuri". Poziția lui Dománovszky se bazează pe lipsa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În ultimii ani ai vieții sale, el a fondat Institutul de Studii de Istorie Universală. Metoda de analiză istorică a lui Iorga și istoriologia sa vor căpăta formă definitivă în ultimul deceniu al vieții sale. Iorga era în primul rînd medievist, un bizantinolog, par excellence de renume mondial, care încerca întotdeauna să treacă dincolo de istoria bizantină. El își scotea în evidență propriile idei referitoare la anumite aspecte ale acesteia. Au fost trei faze în evoluția lui Iorga ca bizantinolog. Primele sale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca fiind prea restrictive și rigide. Era un naționalist romantic, un impresionist și poseda instincte sănătoase și marele talent de a reconstitui un eveniment, dar întotdeauna pe baza documentelor și a faptelor. Iorga a fost, mai presus de orice, un medievist și bizantinolog de faimă mondială și am putea spune din fericire, pentru că a fost un istoric naționalist. Cînd scria despre timpurile mai apropiate în timp (ca să nu mai vorbim de evenimentele contemporane), politicianul naționalist îl domina mult prea des pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o Europă a națiunilor (se va înălța) în contrast cu o Europă a naționalismelor..." Dacă vor veni asemenea vremuri, atunci mesajul naționalismului cultural al lui Iorga va fi reconsiderat, iar el va fi recunoscut ca fiind ceva mai mult decît doar un medievist și bizantinolog de renume mondial. E cale lungă pînă la un naționalism compatibil cu umanitatea, dar răbdarea, buna credință și o politică economică adecvată pot duce la reușita lui în cadrul unei Europe Unite. Dacă la priveghiul ei, istoria Europei a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Trianon és a magyar törenélemirás, p. 414 204 Iorga, Réflexions sur "la question de Transylvanie" Réponse a un article de M. Kornis Gyula, Professeur de l'Université de Budapest, București, 1940 205 Iorga manifestase un mare respect față de Hóman, un medievist reputat, înainte ca dezbaterea să devină acerbă. El îi arăta mai mult respect lui Homan decît lui Gusti. "Neamul românesc", 22 februarie 1935 206 "Neamul românesc", 2 martie 1936 207 Heinrich Friedjung, Österreich von 1848-1860, Stuttgart-Berlin, 1908, vol. 1, p.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
În susținerea acestei afirmații pot fi aduse câteva argumente legate de structura teritorială și onomastică identică ambelor comunități, a numeroase interferențe de interese și relații între ele de-a lungul timpului. Vorbind despre delimitarea teritorială a obștilor sătești, reputatul istoric medievist P. P. Panaitescu arată cum „de la o vreme foarte depărtată se făcuse o împărțire precisă a pământului între obști” și că, deși hotarele se fixau „pe temeiul limitelor naturale topografice”, nu se aplica regula aceasta și la „cursul apelor, care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]