13 matches
-
identifică o cauză a scăderii nivelului elevului francez în «pedagogism», care spre deosebire de pedagogia clasică, substituie transmiterii cunoștințelor socializarea și dezvoltarea capacităților elevului de a învăța singur, utilizând propria experiență. Rezultatul, după Chevènement și alți apărători ai pedagogiei vechi, conduce la mediocrizarea elevilor prin eliminarea diferențelor de nivel. Părerea lor e că instrucția clasică, Flaubert și Rousseau în mod imperativ și fără scăpare, au produs generațiile de intelectuali francezi cunoscuți în lumea întreagă. Școala de consum În aceste condiții, reacția nu e
Pe scurt despre lunga criză a educaţiei în Franţa by https://republica.ro/pe-scurt-despre-lunga-criza-a-educatiei-in-franta [Corola-blog/BlogPost/337851_a_339180]
-
că unei analize corecte nu-i rezistă nici una dintre teoriile raseologice ce se bazează fie pe chimismul sângelui, fie pe raportul dintre forma capului și inteligență, respectiv pe acel fapt hilar, care în concepția raseologilor ar duce cel puțin la mediocrizare, dacă nu chiar la degenerare prin scăderea numărului de „capete lungi” și creșterea numărului de „capete late”, o frază care ne duce de îndată cu gândul la sarcasmul tăios al lui Jonathan Swift privind împărțirea politicienilor în „capete turtite” și
RASISMUL, SAU MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1463413960.html [Corola-blog/BlogPost/381013_a_382342]
-
-s poeți, ci copii spălăcite. Jurnalismul e numai o supapă trecătoare a stomacului strâns în chinga sărăciei; nu-l ispitește decât în treacăt pe adevăratul scriitor"83 sau: "A fi scriitor și gazetar în același timp, se plătește cu jertfa mediocrizării, sau cel puțin cu o gravă amărăciune"84). Totodată, afirmația la unison a congenerilor preocupați de scrisul său, după care poetul a fost, într-o primă fază, boicotat de gazetar, pentru a deveni, apoi, celebru printre literații epocii tocmai prin
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
evaluare; această deficiență poate fi înlăturată prin practicarea de către manageri a înregistrării sistematice a tuturor incidentelor critice (evenimente și atitudini cu relevanță maximă) legate de persoana ce urmează să fie evaluată; • severitatea evaluatorului - poate cauza supraevaluarea, subevaluarea sau „eroarea de mediocrizare”/„evaluarea de mijloc/centru”. Cauze ale supraevaluării: - dorința managerului de a câștiga bunăvoința subordonaților; - incompetența managerului (în special ca evaluator); - frica de conflicte și represalii; - teama că obținerea unor calificative slabe de către subordonați va evidenția incompetența managerului; - lipsa de interes
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
că subordonații care obțin calificative superioare îi pot afecta autoritatea; - tendința de a le impune subordonaților același sistem de valori și exigențe pe care și-l aplică în calitate de șef. Cauze ale „evaluării de mijloc/de centru” sau ale „erorii de mediocrizare”: - neînțelegerea importanței obiectivității și a finalității evaluării; - superficialitatea abordării procesului de evaluare; - lipsa de interes față de subordonați ca indivizi cu personalități și potențialuri unice și perceperea globală a subordonaților ca o masă amorfă; - acceptarea unui rezultat general mediu, care provoacă
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
creativitatea? Studii aprofundate consemnează o reducere a gândirii, a performanțelor creatoare, atitudinea îl demobilizează , încet dar sigur, pe creator și creează pseudovalorile. Putem afirma că se poate ajunge la sentimente de frustrare și blazare, la tensiuni și conflicte sociale, la mediocrizarea societății. Simpla ignorare a creativității unei persoane de către membrii comunității, are efecte inhibatoare asupra spiritului creativ, iar cei care inhibă cu vădită intenție, dovedesc că nu cunosc locul și rolul unei noi dimensiuni furnizate de creație, nu vor înțelege că
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
atrage și de a-l câștiga. Experiența discretă a evreității este înlocuită cu experiența dictaturii. Punctul de inflexiune e o nuvelă cu multe elemente comune cu primele romane ale lui Norman Manea, Captivi (1970) și Atrium (1974): decepția maturității, tentaculele mediocrizării, cotidianul mocirlos, apatia elegiacă. Monotonia, platitudinea, suspiciunea, banalitatea, resemnarea, captivitatea sunt trăite de recentul absolvent al facultății cu un sentiment din ce în ce mai acut al disperării. Senzația de sufocare, de înecare (chiar trecuse printr-un asemenea accident la mare) îl determină să
Ambiguitățile exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8554_a_9879]
-
meditațiile mele nu sînt sterpe comentarii critice, ci cîteva reflecții asupra omului care mi-au fost inspirate de lectura unor piese celebre.” Vlad Zografi descrie trei forme de dezechilibru: 1) cînd lumea interioară sărăcește sub presiunea unui exterior standardizat (cazul mediocrizării generale, în urma vizionării acelorași clișee cinematografice); 2) cînd realitatea e respinsă și viața interioară e exacerbată, omul trăind exclusiv în forma unei intimități delirante; 3) cînd tărîmul virtual al minții își găsește drept rival un alt teren virtual (calculatorul și
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
chinurile negre ale orgoliului. A disprețui adânc și definitiv pe odioșii lui concetățeni și a se ține moralmente cât mai departe de ei, aceasta fu rațiunea existenței lui". Jurnalul și iubirea pentru Dora îl salvează pe Matei Iliescu din capcana mediocrizării provinciale, proiectându-l într-un joc de forme și transparențe, evanescențe și eternități inventate. Combinație subtilă de Flaubert și Proust, analiza pasiunii realizată de Radu Petrescu în romanul Matei Iliescu este uluitoare într-o literatură română contemporană fără preocupări speciale
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
creativitatea? Studii aprofundate consemnează o reducere a gândirii, a performanțelor creatoare, atitudinea îl demobilizează , încet dar sigur, pe creator și creează pseudovalorile. Putem afirma că se poate ajunge la sentimente de frustrare și blazare, la tensiuni și conflicte sociale, la mediocrizarea societății. Simpla ignorare a creativității unei persoane de către membrii comunității, are efecte inhibatoare asupra spiritului creativ, iar cei care inhibă cu vădită intenție, dovedesc 38 că nu cunosc locul și rolul unei noi dimensiuni furnizate de creație, nu vor înțelege
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/481_a_1010]
-
format nu imitînd, ci inventînd, avînd curajul propriului destin. Pînă acum, cinematograful românesc n-a avut un destin. A avut filme multe, a avut public, dar și aici era o problemă: nu cumva o mediocritate a publicului a impus o mediocrizare a cinematografiei și filmele mediocre au chemat un public al lor? A fost îmi permit un termen mai dur un fel de cîrdășie a nimicului. Acești artiști tineri nu mai fac cîrdășie cu nimicul și, poate de aceea, uneori, atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
leagă proza și dramaturgia lui Teodor Mazilu deopotrivă de viziunea lui Caragiale și a lui Eugen Ionescu asupra absurdului, ține de fantoșizarea și de grotescul personajelor. La cei trei autori dezumanizarea este ilustrată prin artificialitatea gesturilor, stereotipia limbajului, mimetismul sentimentelor, mediocrizarea și aplatizarea gândirii. Deosebirile sunt, totuși, semnificative. Dacă la Caragiale și la Eugen Ionescu limbajul și situațiile revelau găunoșenia morală și vidul sufletesc al unor veritabili "nebuni fățarnici", dar și ignoranța tragică a acestora, în schimb, amoralitatea, mania sincerității, voluptatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aici demitologizarea omului și impulsul antiumanist al scriitorilor și artiștilor începând cu primele decenii ale secolului XX. Scrierile lor reprezintă denaturarea și adeseori eliminarea imaginii omului, fragmentându-i reprezentarea firească, dislocându-i sintaxa. După Richard Millet, asistăm la o aplatizare, mediocrizare a spiritului, la o devalorizare generală a valorilor, trăim într-o lume care și-a pierdut sensul de a avea un sens, o lume complet despiritualizată. Acest „profet mânios” pe lumea postmodernă vorbește de puterea mare pe care o are
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]