17 matches
-
ziarele craiovene „Alarma” și „Clopotul” (poeziile "Durerei", "Victoriei", "Plânsul", "Domnișoarei V.", "Poetul"). În același an, publicând în „Vocea Oltului” poezia "Ploaie din senin", este remarcat de poetul Alexandru Macedonski. Acesta îi publică apoi în revista “Literatorul” câteva poezii, printre care "Meditațiune", "Bătrânețe", "Plânsul fericirii" și "Nenorocire". Primul volum de versuri al lui Traian Demetrescu, apărut sub pseudonimul, "Tradem", a fost prefațat tot de mentorul său, Alexandru Macedonski. În octombrie 1884 îi apare primul său volum de versuri, "Poesii", într-un tiraj
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
o asociație culturală de difuzare a cărților și presei românești, avea să-și amintească peste ani: Nu trecu mult și Iosif Romanov se stabili într-o boltă în colț la Sfântul Gheorghe, spre Bărăția. Pe atunci ieșiră din tipografia sa Meditațiunile lui Lamartine, Luarea Corintului, Corsarul, Lara, Logodnica d-Abydos, Bepo, Cerul și Pământul de lord Byron." Așadar, librăria lui Iosif Romanov devenise un centru de desfacere a gazetelor și cărților tipărite începând din 1829 de către Ion Heliade Rădulescu. Strâns legată de
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
acesta este mijlocul prin care el este gratificat d' a putea mânca din pomul cunoștinței. "Cuget deci sunt ", a zis Descartes. Să ne deprindem dar a cugeta mai mult decât a vorbi și vom fi. Apoi urmează cinci coloane de meditațiuni politice asupra moralității și capacității partidului liberal. Ce are - a face lipsa de cugetare serioasă și necurmată cu teza lui Descartes, care e tocmai îndreptată contra scepticismului, contra escesului cugetării? În adevăr în Meditationes de prima philosophia (Paris, 1641) Descartes
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
tuturor obiectelor acestora; poate chiar la adunarea de doi cu trei, la numărarea laturilor unui patrat, la cele mai ușoare concluzii mă înșel. Imperfecțiunea mea poate fi atât de mare încît să mă 'nșel întotdeuna. Precum Archimede, zice el în Meditațiunea a doua, nu cerea decât un singur punct fix pentru a putea mișca pământul, tot astfel eu voi avea mari speranțe daca voi fi îndestul de fericit de a afla o singură teză pe deplin sigură și nesupusă nici unei îndoieli
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
compozițiuni cu stil familiar e. compozițiuni cu stil oficieal-comercial” în ceea ce privește abordarea metodică trebuie să aibă în vedere, după Papadopol: „teoriea compozițiunii (operațiile premergătoare), schema și stilizarea, ideea de proporție”. Acestea se materializează în următoarele activități didactice: i. „ alegerea subiectului ii. meditațiunea iii. invențiunea iv. bibliografia v. dispozițiunea (schiță) care va cuprinde: a. introducerea propriu-zisă b. diviziunea c. subiectul care va constitui introducerea și va ocupa 1/8 din întinderea lucrării, apoi d. tratarea e. rezumatul f. concluziunea ultimele două constituind încheierea
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ce nu se disting prea mult de poezia epocii. Macedonski reia motivele lirice ale vremii cu o juvenilă și deplină încredere în sine (La patria, Un tânăr poet murind, Reîntoarcerea, Chemarea la arme a lui Tudor Vladimirescu, Fericirea vieții câmpenești, Meditațiune, La condeiul meu, Melancolia, Desperarea, Fatalitatea, Secolul). Totuși, accente mai personale, interesând evoluția sa ulterioară, se conturează chiar în aceste începuturi. Unele motive vor reapărea într-o desăvârșită execuție poetică: Umbrei amicului meu Ricardo Bergamasco este schița excelentei O umbră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
lui Platon, de misticismul lui Sf. Augustin și de al altor părinți ai bisericei, și în sfârșit de ideile înăscute ale lui Descartes. Această ultimă teorie servește de bază științifică spiritualismului. Sunt trei teorii ale ideilor înăscute: teoria cartesiană în Meditațiuni; teoria lui Leibnitz în Noua încercare asupra înțelegerii omenești; și aceia a școalei dela Port-Royal-des-Champs. Cea mai complectă e a lui Leibnitz. După această teorie, ideile există a priori, se nasc cu noi, dormitează în spiritul nostru, iar impresiunile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
inima: Când clopotul sunat-au, plângea a lui aramă 296. Așa cum am mai remarcat, chiar atunci când plânge moartea mamei sale, Eminescu nu poate să nu rememoreze moartea iubitei: Pe maică-mea sărmana atâta n-am iubit-o297. În varianta Elena, subintitulată Meditațiune 298, interogația shakespeariană devine firească, iar plânsul o imagine laitmotivică: A fi sau a nu fi au nu e tot una?; Nu plâng a ta moarte ci mai fericesc/ O rază trecută din caos lumesc; Eu nu plâng pe-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
peste tâmple unele vițe împleau fruntea cu argintul lor mătăsos, parte se mai ținea urcat, dară înfoiat în vechea lui ordine. Ochii, adânciți în boltiturele lor, păreau a fixa un punct sub încrețitele sprâncene, buzele gurei se îmflase crețe în meditațiune, iară barba îndoită de aplecarea pieptului își răstea în sus capătul stufos și argintiu, dând întregei fețe o arătare nemulțămită și rebelă. Lumânarea subțire și încolăcită de ceară arămie care sta lipită de masa plină cu cărți deschise întindea mucul
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și-a strâns poeziile juneții în volumul, intitulat boierește, cum observa Ștefan Bănulescu, Când n-avem ce face. Poetul militar, care în clipele de răgaz face versuri, îl citise mai bine pe Grigore Alexandrescu, pe care îl imită conștiincios în meditațiuni, epistole, satire și compuneri de un lirism rece. ș...ț În volumul intitulat }ara, Candiano-Popescu are intenția nobilă de a face poezie patriotică, inspirată mai toată din întâmplările războiului pentru independență. Nicăieri însă experiența războiului de la 1877 nu transpare artistic
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
în temniță și se așteptase să trezească intens și sămînță de dezbateri. În iulie 1895 e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
de jos îl propulsează, prin compensație, spre înălțimi. "Te-ai născut într-un sat din cele mai mizerabile, ai crescut într-o colibă de paie" (Scris. IV, aprilie 1836), se adresează autorul lui-însuși. "încă tînăr, încă fraged, studiul, lectura și meditațiunea în singurătate îmi fu delectațiunea ordinară. Jocurile tumultoase și frivole ale consoților nu mă atrăgea, cutezanța nicecînd predomni în caracterul meu. Pentru taciturnitate toți mă negligea, nimeni nu se interesa de mine" (Scris. I, iunie 1835), își continuă prozatorul autoportretul
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
va putea crea un capital destul de frumușel pentru sprijinul bătrânețelor sale! Așteptam dară cu nerăbdare ca oracolul partidului roșu să deschidă gura, spre a vedea ce are să ne spuie într-o afacere atât de gravă. Tăcerea i-a fost îndelungată, meditațiunile au trebuit să fie adânci. Nimic mai sfânt și mai dulce pentru demagog decât libertatea de a înjura guvernul cât timp este în opozițiune; nimic însă mai natural decât autoritarismul lui față cu alții din momentul ce a ajuns la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-te, țărișoara mea scumpă, că ne-apucă noaptea. Episodul 194 FUGA (IIÎ în sfârșit, tânăra domniță Ruxăndrița coborî din așternut și începu să se îmbrace c-o lenevie studiată, prilejuindu-i bătrânului Vodă care-o privea pe sub gene câteva amare meditațiuni pe motivul „ubi sunt”. Apoi Ruxăndrița scoase de sub pat o ladă mare, ferecată și porni să îngrămădească în ea rochii, postavuri, șiace, cearceafurile de pe pat, odicoloane, văpsele, bijuterii, cupe, sfeșnicele din cameră. — Ce faci, dragă? - zise Vodă uimit. — Ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Scriptură (IX) Ceia ce constituie esența religiunii în general, este conștiința pe care a avut chiar de la început despre atârnarea sa față de Dumnezeu, fără de Care nu poate face nimic, cum și recunoașterea stăpânirii Sale absolute. Această conștiință, dezvoltată prin îndelungate meditațiuni asupra ființei omenești și asupra lucrurilor înconjurătoare, a condus pe om la ideea, că-n el sunt două elemente, absolut distincte: sufletul și corpul sau materia. Uluită însă de multiplele și variatele probleme pe care natura i le punea înainte
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Ramuri” și ,,Viața românească”. Primul compartiment al operei lui M. este reprezentat de piesele de teatru: dramele Tudor Ardeleanu (1926), O legendă (1927), făcând parte din ciclul Latinii la Dunăre, comediile Domnul Decan (1939), Egoistul (1939), un ,,pretext dramatic pentru meditațiune” intitulat Piele de cerb (1937) și tragedia Oglinda fermecată sau Divina recreațiune (1944). Cea mai importantă piesă este Tudor Ardeleanu, singura, de altfel, care se pare că a fost pusă în scenă. Personajul principal este un idealist absolut, șeful ,,partidei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
mai bine, dar și întregii comunități catolice din Moldova. În această publicație s-au tratat teme de teologie și s-au explicat fragmentele biblice, multe fiind traduceri ale unor scrieri și meditații teologice scrise în Occident. A fost dezbătută tema "Meditațiuni asupra Iadului"710 care începea cu prezentarea a trei citate: ale Sfinților Bernard, Ieronim, Carol Boromeu, toate ilustrând groaza celor care au înțeles ce înseamnă iadul. În demersul său, autorul a demonstrat existența infernului, care era acceptat în forme diverse
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]