143 matches
-
che rivela la presenza dell' uomo nel mondo e la rassicurazione da parte di Dio di fronte alle iniquità dall'uomo stesso perpetrate 13, che può indurre a considerare diversă la circostanza della predilezione divină, șino ad un raccoglimento per meditare la purezza e la conversione 14. Îl mondo però può tradursi, aporeticamente, în un continuum che și caratterizza discretamente nel tempo. L'Universale permane come uno, inerente în molti, ed eterno în virtù della continuă trasformazione del singolare șu cui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
exegeză, Opera lui Mihai Eminescu, în Prefața din 1947 (lucrare care, pentru acel an, s-a adeverit a fi rămas doar proiect), își rostește G. Călinescu rezultatul perseverenței și lucidității muncii sale: "Am luat dar lucrurile de la capăt și, după meditări noi și o experiență mai bogată, am refăcut studiul scriindu-l din nou. Să nu se mire cineva că l-am scris în bună parte cu aceleași fraze, altfel distribuite și curățite. Ceea ce fusese spus bine o dată n-avea de ce
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
nu începe să medităm asupra lui, să ne îndulcim cu perspectivele păcatului și să se producă însoțirea, adică să nu lăsăm gândurile să ni se amestece cu ale ispititorilor vicleni. După aceasta, urmează însoțirea, adică dialogul sau convorbirea cu gândul, meditarea asupra lui, fie spre încuviințare, fie spre lăsare. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
amintiri caut cu înfrigurare / Idealele trăiri dintr-o lume trecătoare / Nu mi-i dat ca altă dată să mă sprijin pe vreun crez / Părăsit de vis și șansă n-am ce să elogiez // Caut zilnic un refugiu în tăceri și meditare / Eșecuri supărătoare se cufundă în uitare / Am aflat că nu mi-i dat să gust dragostea perenă / Chiar trăind neîmpăcat refuz liniștea eternă / Când curtat de găuri negre, insistent atrăgătoare / Caut drumul către stele calde și strălucitoare / Cu speranțele-ngropate colind
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
2. Mijloace duhovnicești de luptă împotriva patimii desfrânării Cunoscând foarte bine nefastele consecințe ale acestei patimi, asceții răsăritului stăruie îndeosebi asupra tratamentului sufletesc al ei, acesta realizându-se prin rugăciune smerită și stăruitoare, priveghere, citirea deasă a Sfintei Scripturi și meditarea duhovnicească la cuvintele acesteia, deci nu numai prin paza trupului și a simțurilor trebuie să ne ferim de această patimă, cât mai ales prin trezvie duhovnicească. Prin urmare, rezistența și războiul nostru trebuie să fie îndoit. El presupune știință spirituală
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
articolul care dă și titlul cărții, „Mai aproape de Hristos, în anul 2016”, IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei face o meditație asupra timpului care curge implacabil spre un final previzibil, în plan uman, moartea. „Nu-i prilej mai potrivit pentru meditarea la trecere decât Anul Nou. Chiar dacă este momentul urărilor de «ani mulți», nu trebuie să uităm că, odată cu sfârșitul oricărui an, firul existenței noastre se scurtează”. Ierarhul aseamănă anotimpurile pământului care se rotește în jurul soarelui, cu trăirile oamenilor, mici planete
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
după condamnarea și căderea brutală a poetului, de la marele răsfățat al saloanelor, la omul în lanțuri, carte care începe cu următorul gând: "Suferința este o clipă foarte lungă... pentru noi există numai un anotimp, anotimpul durerii" aforism care cheamă la meditare nesfârșită în fața suferinței morale. * Cele trei creații majore ale liricii noastre sunt prin excelență meditații asupra suferinței în trei registre: în balada păstorului moldovan, răul inerent omului este contracarat prin transformarea morții într-o feerică nuntă cu natura. În balada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nimic mai mult. Ăsta teatru! Teatrul dracului! - șfichiui Gerard ultimul cuvânt, printre dinți. Hai, te rog, spune-i ceva...Fă-o să nu mai plângă, domnule Gerard. Gerard tăcu un timp, privindu-și colegul pieziș și cu buzele țuguiate a meditare intensivă, cântărind bine replica lui Valy. Răspunse cât se poate de grav, ca și cum ar fi vrut numai să ofteze și nu să mai vorbească vreodată: Eu? Niciodată... Ești nebun? Vrei să se omoare? Tovarășe Valy, ai călduri? Nu glumesc, domnule
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nas să se obrăznicească". O frază despre Liliecii sorescieni atinge, în neîndemânarea ei, culmea: "La Lilieci e o carte tânără, echivalentul răzbirii la niște izvoare mult căutate, al izbăvirii de existențialemele cam prea lesnicioase câteodată, produse ale unui mod de meditare ce amenința să devină tic." (p. 65). Iar dacă un peisaj "se brobonează cu dramele învăluite pe care le-a adăpostit" (p. 75), "dispoziția, de sorginte romantică fără îndoială, de a debita năstrușnicii" (p. 82) e o adevărată perlă de
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
pleca singur. -Atunci cu cine? -Cu prietenii tăi. -Care sunt aceia? -Cei care sunt în ograda ta și de care cu atâta dragoste ai grijă. Căiță s-a uitat îndelung la noua lui prietenă, Buburuza, și numai după o lungă meditare se întrebă mai mult pe el: -Să plec la drum cu Trotinel, un suflet atât de sensibil, bicisnic și mititel? Cu ... Stup la fel, mic de statură, nefiind în stare să se lupte măcar cu o broască? Cu Zvârluga care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
să ne mirăm că textele pe care le-a scris în acest interval încep să capete conotație politică. De altfel, paralel cu lecturile literare, a citit texte filozofice și istorice. A scris poemul descriptiv-erotic În Elveția, precum și cunoscutul volum Ceasul meditării (un ciclu cu caracter autobiografic, un fel de analiză a propriei vieți de până atunci, lăsând să se vadă în mod categoric disponibilitățile poetice excepționale din volumele ulterioare)5. După acest al treilea volum de versuri, publicat la Paris cu
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
al Poloniei. Vezi și J. Maciejewski, "Kordian" Juliusza SÓowackiego, Varșovia, Wydawnictwa Szkolne i Pedagogicne, 1976,., p. 27-34. 4 Cf. M. Inglot, Wstep, în Juliusz SÓowacki, Kordian, WrocÓaw-Warszawa-Kraków-Gdansk-Lódz, 1986, ed. a VII-a, p. VII-VIII. 5 Vezi și versiunea româneacă, Ceasul meditării: Poezii și poeme, traducere de Miron Radu Paraschivescu, București, Editura pentru literatură universală, 1962 6 Critica a semnalat asemănarea structurală dintre Konrad și personajele care suferă de "boala secolului" din opera lui Goethe, Byron sau Chataubriand (sentimentul însingurării și al
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
a numeroase gafe grosolane, majoritatea perfect evitabile. Neamestecîndu-se în disputele și în aprecierile criticilor literari, Universitatea franceză s-a ocupat doar de valori sigure și clasate. De cîtă pierdere de timp și de energie ne-ar scuti și pe noi meditarea consecventă la o asemenea realitate! In al doilea rînd, după trecerea unui interval de timp rezonabil - și asta nu înseamnă secole, ci doar zece ori cincisprezece ani - literatura nu se mai grupează pe generații, ci pe individualități ieșite din comun
Generație și degenerare by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/10190_a_11515]
-
Meditația celor cinci simțuri) sau către „reguli de conduită” ce trimit, la rîndule, ca și cele 24 de capitole ale cărții, la exercițiile spirituale ale lui Ignațiu de Loyola. Se adaugă tot felul de „recompuneri” ale locului cu „contemplarea și meditarea celor văzute și nevăzute”. Nu avem de-a face cu simple jocuri ludic-experimentale, ci cu „văluri” (ale Maiei!) ce imprimă adîncime acestei narațiuni polifonice. În centru - privit din varii perspective - se află mereu maleficul Universal, asemenea unui păianjen ce-și
Misterele „Universalului” by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3958_a_5283]
-
a făcut plăcere conversația. Asta a fost. Cândva. Am redat dialogul din vagi amintiri Încep prin a-mi cere scuze. Nu am puterea unui călugăr Budist spre a mă detașa de tot ce este omenesc spre a face o adâncă meditare asupra naturii și relației sale cu Divinitatea. Si totuși îndrăznesc să o fac conștient de interstițiile cauzate de om, de evenimente de zi cu zi care, din punct de vedere filosofic, nu ar avea ce să caute în această lucrare
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
specifice naționale. Evocarea parnasiană, ca și trecerea la "modul interior" sunt două principii estetice alternative, două metode poetice, pe care spiritul cercetător al d-lui Barbu le-a experimentat în marginile artei pure. Inteligenția sa artistică l-a dus la meditarea mijloacelor de expresie, nu atât la izvoare psihologice variate. Poezia d-lui Barbu este și istoria zbuciumată a unui spirit în căutarea unui concept de poezie. Prin aceste elaborări contradictorii de estetică, d. Barbu își divulgă structura intelectualistă; poezia este
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
căruia i se datorează și la progresul nostru spiritual pe care îl poate aduce. Tocmai pentru acest motiv, Părinții filocalici, precum Sfântul Isaac Sirul, vorbesc alături de Sfânta Taină a Spovedaniei de o pocăință permanentă, de fiecare clipă și de o meditare neîncetată la judecată, dublate, însă, de o cugetare continuă, prin rugăciune, la ajutorul și mila lui Dumnezeu. De teologia încercărilor sunt legate răbdarea și nădejdea, ca virtuți duhovnicești. Pe acest motiv, Talasie Libianul definește răbdarea ca fiind „iubirea de osteneli
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
Nu spuneți vorbelor să se trezească. Gândurile nu au loc spre a răsări în pauzele aproape inexistente ale muzicii. Planuri, gânduri, vorbe, toate s-au ascuns undeva în pământul primitor al undelor respinse de trăiri și coborâte precum imaginea în meditare impune înghițirea de către pământ a răului. A fost într-o seara târzie. Când luna ascunsă undeva într-un nor trecător dar zăbovit o clipă în curiozitatea ei să vadă oamenii, când norul nu s-a mai mișcat ca altă dată
PRIMUL TANGO CU EL de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362415_a_363744]
-
nici chiar dacă adaugi la aceasta și faptul că te-ai angajat să citești Biblia într-un an.” De fapt, părtășia cu Dumnezeu nu este altceva decât o reprezentare a închinării noastre față de Creatorul universului și ea poate cuprinde citirea Scripturii, meditarea la textul citit, rugăciunea și lauda. Toate acestea, cu scopul de a ajunge să conștientizăm prezența lui Dumnezeu. „Când Dumnezeu îmi devine real și când Îi văd caracterul, nu mai am altceva de făcut, decât să spun: „Te iubesc din
UMBLAREA CU DUMNEZEU, IN UNIRE CU DOMNUL ISUS HRISTOS, SUB CALAUZIREA DUHULUI SFANT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361158_a_362487]
-
a fost Neagoe Basarab, despre care se spune că, sub grijile domniei, trăia rugăciunea isihastă, rugăciunea minții. De altfel, după pravile, aceasta este calea împăratească a trăirii ortodoxe. Alții își călesc duhul însingurării evadând, la vreme potrivită, în locuri de meditare, rugăciune și sihăstrie. Unii au dobândit-o fulgerător. Alții au agonisit-o mult mai anevoie. Greutatea cea mare este, înainte de toate, întoarcerea către tine însuți, regăsirea, întâlnirea - desigur printr-un necurmat lanț de convertiri intime, de război și ceartă cu
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
căruia i se datorează și la progresul nostru spiritual pe care îl poate aduce. Tocmai pentru acest motiv, Părinții filocalici, precum Sfântul Isaac Sirul, vorbesc alături de Sfânta Taină a Spovedaniei de o pocăință permanentă, de fiecare clipă și de o meditare neîncetată la judecată, dublate, însă, de o cugetare continuă, prin rugăciune, la ajutorul și mila lui Dumnezeu. De teologia încercărilor sunt legate răbdarea și nădejdea, ca virtuți duhovnicești. Pe acest motiv, Talasie Libianul definește răbdarea ca fiind „iubirea de osteneli
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
se vede c-ai uitat. Inima îți e răpusă, de mândrie e condusă, Interesele meschine, te fac iarăși de rușine, Unde-ți e recunoștința? Nu te mustră conștiința? Dragul meu vecin, ascultă! Unde-i vorbărie multă, Nu e loc de meditare...Dumnezeu, e Îndurare, Este Dragoste și Pace, ce promite, El și face, Dar să te gândești că-n toate, Dumnezeu face dreptate, Nu acceptă-n al Său sân și pe sfânt și pe pagân, Va fi o delimitare! Depinde pe
NU MAI RĂTĂCI VECINE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368758_a_370087]
-
sfredelitoarelor lor minți. O mare realizare a filosofiei a fost explicitarea a două noțiuni care ulterior au generat științele. Este vorba despre definiție și demonstrare care ajută la descrierea oricărui fenomen. Dar țara nu a format nicicând un subiect de meditare, Niciuna dintre aceste adânci filosofii nu pledează pentru noțiunile ȚARĂ, NEAM, STEAG. Și cu atât mai mult despre GUVERN; PARTID; ARMATĂ Rog din inimă. Meditați în adânci cugetări ce reprezintă satul natal, consătenii și nevoile lor, cultura locală cuprinzând jocuri
IUBITA NOASTRĂ ŢARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349877_a_351206]
-
de vină! Oare câinele ciobanului va fi eutanasiat, potrivit Legii, dacă omoară lupul care a dat iama în oi? De ce atunci hoțul care pătrunde noaptea pe furiș să fure o găină face excepție? Dreptate, dreptate! Dar nu și pentru câini. Meditarea Părinții înțeleg prin meditație - meditare un mijloc să cointereseze pedagogul trăgând atenția asupra odraslei sale. Că are sau nu nevoie de o pregătire suplimentară elevul din familiile avute trebuie să se supună orelor de meditație remunerate de părinți, nu neapărat
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
va fi eutanasiat, potrivit Legii, dacă omoară lupul care a dat iama în oi? De ce atunci hoțul care pătrunde noaptea pe furiș să fure o găină face excepție? Dreptate, dreptate! Dar nu și pentru câini. Meditarea Părinții înțeleg prin meditație - meditare un mijloc să cointereseze pedagogul trăgând atenția asupra odraslei sale. Că are sau nu nevoie de o pregătire suplimentară elevul din familiile avute trebuie să se supună orelor de meditație remunerate de părinți, nu neapărat simbolic. O asemenea „meditație” este
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]