81 matches
-
astfel s-ar fi răzbunat pe amândoi, că l-au lăsat mofluz, dar asta nu s-a putut dovedi de nimeni niciodată. El nu fusese la nuntă, dar ar fi putut avea vreun complice printre nuntașii veniți de prin satele megieșe, care să-i otrăvească pe cei doi și să le curme definitiv viețile, începute împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463812713.html [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
INTOARCE" - CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1966 din 19 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cap. I Nuntă îndoliată (Fragment in continuare) La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[ Megieși = vecini. (n.aut.)] cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
Sfântul Dumitru, când se înturna în sat cu turma în stabulația de iarnă. Gligor câștiga destul de bine din meseria de fierar și avea de lucru mai tot timpul, fiind singurul meseriaș din zonă. La el veneau toți țăranii din satele megieșe, care aveau nevoie de o lucrare de fierărie, de potcovitul cailor sau boilor, ori să-l tocmească să le ridice o casă. Te puteai baza pe el nu numai la lucrări de rotărit și potcovit, ci și în cele ale
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
astfel s-ar fi răzbunat pe amândoi, că l-au lăsat mofluz, dar asta nu s-a putut dovedi de nimeni niciodată. El nu fusese la nuntă, dar ar fi putut avea vreun complice printre nuntașii veniți de prin satele megieșe, care să-i otrăvească pe cei doi și să le curme definitiv viețile, începute împreună atât de frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
și întortocheatul tunel al atâtor veacuri întunecoase, ca mai la urmă (într-o mână cu crucea răbdării și resemnării, iar în cealaltă cu candela plăpândă, dar mereu vie, a speranței de mai bine) să mănânci coliva tuturor celor trei imperii megieșe, care de care mai hapsân și mai al dracului cu aceste meleaguri și cu tot ce mișca pe ele. Dar un popor fără idealuri, chiar și atunci când acestea au chipul neeroic al supunerii și îmbracă veșmintele nearătoase ale răbdării, este
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_idealurile_d_george_petrovai_1376727019.html [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
cu forța, a stat ascuns la lotul nostru de vie într-un bordei și se ducea acasă numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț pentru cai. Lăsa căruța la părinții mamei, megieși[ Megieși = vecini. (n.aut.)] cu noi și apoi venea acasă pe furiș, să nu-l prindă milițienii și să-l aresteze. Eu, fiind în vacanța de vară, păzeam lotul nostru de vie, ca și pe cel al bunicilor din partea mamei, care
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
ci acei ai vremurilor care au consacrat locul, prin pana Maestrului. Și cum oamenii trecutului au făcut trecerea, firesc, în altă lume, speculez și eu, după pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită a vreunui pământean de prin satele megieșe hanului, care ar aduce cât de cât la chip și port cu vreun răzeș de demult. Și asta mă ajută să aud de la acest străbun încropit vorbe nerostite, dar închipuite după dorința mea ascunsă... *** Oameni buni, ia ridicați oleacă ochii
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
mers la fântână, a scos din fântână o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
Cred că era o variantă autohtonă a trestiei de zahăr. Mama mare obținea din sucul de gaolean un magiun foarte gustos. Avea o presă specială, folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean cu pământul megieș cu lotul nostru, în spațiile sub formă de cercuri în care se dezvolta printre plantele de porumb mărețul gaolean, a pus și sămânță de pepeni verzi și cum aceștia începeau să se coacă, ziua își mai aducea fiul să stea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471183685.html [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
L-am avut pe Camil Flamarion la îndemână, Dumnezeu în natură. Ăsta-i mare astronom francez din secolul trecut. Da, zic, dumneavoastră vedeți o stea care, când răsare, cam dănțuiește, “Alfa Centaurului”. Toată astronomia arată că Alfa Centaurului este steaua megieșă a sistemului nostru solar. Sistemul solar se compune din nouă planete, cu soarele zece. Și până la megieșa noastră, cea mai de-aproape, este un milion de ani călătoria luminii. Vă rog să calculați, domnilor, ce-a făcut Iuri Gagarin! - N-
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri by http://balabanesti.net/2015/11/17/dialog-in-tren-dintre-parintele-ilie-cleopa-si-un-grup-de-ofiteri/ [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
soție, a mers la fântână, a scos o găleată cu apă proaspătă și rece și-a umplut plosca din lemn de cireș sculptat, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș, un om avut din Moșneni, un sat megieș. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
duminică, poate consilierii parohiali și ai primăriei, pentru a nu mai vorbi de păstorul confesional al turmei ... Pe când cele de sus erau tocmite și începuse deja „demantelarea” întregului edificiu al zvonului, ca să le iasă, să facă voia și interesele bietelor megieșe, la nici o aruncătură de băț ieșea din bătătura proprie „prea-măritul”(!), țanțoș și dezinhibat de obsesia unei funcții pentru care fusese curtat îndelung (de o anumită parte a eșichierului politic dar și, culmea „inepției lui Ceașcă”, de a fi în poziția
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_doamne_ce_sus_a_ajuns_.html [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
sale la Verșeni, îl va fi determinat pe prozator să-i aducă, vremelnic, pe Nicoară Potcoavă, eroul din romanul cu același nume, și pe însoțitorii săi în preajma satului bunicilor. La Davideni (de aici se trag neamurile bunicii sale materne), sat megieș cu Verșenii, despărțit de acesta prin râul Moldova, Nicoara, rănit, a fost adus de credincioșii săi însoțitori pentru loc de adăpost și prilej bun de îngrijire a rănilor de către o vrăciță renumită a locului, presvitera Olimbiada. Câțiva din oștenii lui
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nicoara_potcoava_60_de_ani_de_la_p_gheorghe_parlea_1342778268.html [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
pămînt. Conform datelor Recensămîntului general al populației României,efectuat la 29 dec. 1930,la Dărcăuți erau 466 de gospodării,1.874 de locuitori,28,5 la suta din el știau carte. Dărcăuți a avut de suferit mai mult decît satele megieșe în primul val al represiunilor staliniste,desfășurate în Basarabia în 1941. În regiunea Tomsk din Siberia au fost deportați ca fiind ”chiaburi” pentru sistemul sovietic 20 de oameni. Cei 9 ani teribili ,de război(1941-1945) de foamete (1946-1947) și deportări
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
prin hodaia lui Alexe ( o casă rămasă pe vechiul amplasament al satului Râca -Veche) în vale; 12. Am luat-o pe hotar ce este însemnat până am dat într-un drumeag ce este despărțitor între moșia Cocoanei Anichii și între moșiile megieșe și am venit la sat despre răsărit prin niște tufani curățați ce sunt lăsați hotar pe marginea de la tăierea pădurii cocoanei Anichii Râculeasa ce ai vândut-o d-nei de au tăiat-o. 13. De acolo vine drept pe despre nimezi
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
dragoste cu Romeo și Julieta, care există și la Criuleni cu perechea "Criu" și "Leana", dar aici cei doi tineri se numesc "Cimiș" și "Lia" iar sfârșitul este mai vesel. Demult, tare demult, spune legenda, ei locuiau în două sate megieșe Cogîlnic și Recea. În zorii unei zile, băiatul a ieșit în câmp cu plugul, iar fata cu o desagă de boabe aurii. Flacăul tragea brazdă adâncă, iar fata arunca boabele în pământul roditor. Și din ziua aceea încolți dragostea lor
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
-lea, prin cumpărare, în posesia lui Mihai Viteazul, devenind sat domnesc, iar locuitorii săi au fost transformați în țărani șerbi (rumâni). După moartea acestuia, pe timpul lui Radu Mihnea locuitorii satului Depusa (azi Peretu) se răscumpără de rumânie și devin iarăși megieși. Între anii 1816 - 1864 se face strămutarea satului din deal în vale de către stăpânul moșiei, Costache Belu, pe baza Regulamentului Organic din 1831. În lucrarea „"Catagrafia județului Teleorman din anul 1810"” scrie că în Peretu se găsea „"o biserică de
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
care se arată și un ispisoc din 6971 (1463), de la Ștefan voevod, întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lîngă Băsești " Locuitorii din vechime au fost moșneni (răzeși), însă cu timpul au pierdut moșia și documentele, fiindu-le răpite de către proprietarii megieși. Se spune de către bătrâni că 10 case cu locul din vatra satului care fac parte din moșia Urdești, din comuna învecinată cu același nume, au fost răpite de către proprietarul Urdeștilor, Necolai Greceanu și că în judecata ce a avut cu
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați, și pentru posesiunea acestui petec se vor arunca sorții ca asupra cămășii lui Hristos, de astădată nu în străinătate, ci în chiar Camerele României. Nu e într-adevăr un popor megieș care să n-aibă români sub jugul său: sârbi, bulgari, greci, turci, unguri, muscali, nemți fiecare are, unii milioane, alții sute de mii de suflete din acest popor osândit de Dumnezeu spre nefericire și robie, numai pământul acesta era de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]