144 matches
-
loc de joacă. Abia la vârsta înțelegerii, fiecare va alege dacă să creadă sau nu. Un spirit al zonei și al orașului, un spirit al epocii, cu legi nescrise, cu datini păstrate cu evlavie, de sărbători, cu oameni cumsecade, buni megieși, dar și cu unii care disprețuiau legile, un amestec ciudat de candoare, violență și demnitate, unde vocea mahalalei se făcea auzită și chiar ascultată ca o instanță morală, la fel cum la țară, sfatul bătrânilor hotărăște soarta obștii. Unde oamenii
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Calator_pe_meridiane_launtr_cezarina_adamescu_1383944526.html [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
neavând bilet de liberă circulație, trecu granița pitit în dosul unei harabale de marfă. Apoi se așternu drumului până la Ipotești. Ajuns în sat, îi fu frică să meargă de-a dreptul pe acasă, ci dădea târcoale unui par din ograda megieșului Isăcescu, pus tocmai pe o coastă, drept în fața conacului părintesc. Maica Fevronia, care se află la moșie în vizită, privind spre deal, zise mamei: "Îra! Ian te uita, Raluca, cum samănă băietul cela cu Mihai." N-apuca să zică, și
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
rușine, scrofosatule. - Ia mai zi mă' o dată. - Să-ți fie rușine scrofosatule. - Mă copile, ia vino-ncoace mă' să stăm noi puțin de vorbă, dar eu dădusem colțul și am alergat la Lenuța să raportez misiune îndeplinită. Se întâlneau doi megieși ținându-și progeniturile de mână și nu apucau să-și dea binețe ca lumea, că amândoi copiii se și încăierau după care începeau să bâzâie la unison. - Ce aveți mă' împielițaților, de nu vă liniștiți? M-a lovit la lingurică
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_iii.html [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
astfel îi erau prea destul, de-o baniță de boabe, când și când, pentru oare și de niscai mălai. Din astea-ntindea biata, săracă de păcate să fie! Nu cerea nica de la nima, după cum recunoștea singură, că se mirau și megieșii... Dar în ziua aceea, în Joia Mare, se trezise că nu-i ajungeau băncuțele rămase pentru lumânarea de Înviere. Se ducea de cu seară la biserică și tare ar fi vrut o lumânare în pahar, o candeluță, cum văzuse mai
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1428821281.html [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
se îndreaptă spre un declinul sadic creat de propriile mentalități? Ar fi absurd să pun aceste cuvinte pe umerii numelui de România? Nu, eu nu sunt în măsură să învinuiesc țara pentru nimic ci doar să atrag atenția către „umilul” megieș român. Este cert faptul că într-o zi voi putea părăsi această țară... Privesc, stagnez dar nu, stingher ca un fobist aflat în fața propriei uși fără cheie ... Cutez a-mi părăsi țara și a începe viața într-o țară perfectă
„ŢARA CONTROVERSELOR!” de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_tara_controverselor_.html [Corola-blog/BlogPost/342998_a_344327]
-
suprem patriei vreo 5oo de ostași români în primăvara și vara anului 1944. Dar locul acesta fusese ales de părintele-paroh vizând o perspectivă temporală mai adânc pătrunzătoare în istorie. Se știe, de la cronicar, că prin aceste părți, în satul Boureni, megieș cu satul în care slujește părintele, Dragoș-Vodă, descălecătorul, ar fi ucis bourul, cu ajutor și sacrificiu din partea Moldei, tovarășa lui de vânătoare din lumea patrupedelor. În pădurea care desparte cele două sate, oamenii locului, cei ai trecutului, au consacrat fapta
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
aruncă privirea Spre șura din curte, sau chiar la vecin Și cruce închină să scape de chin. Târziu când puterea urgiei slăbește, Iar toată corvoada-n tării se oprește, Se strâng gospodarii la poartă în grabă Și numai din ochi megieșii întreabă: E liniște-n casă? Îi pace pe-afară? Răspuns nu așteaptă și-ntorc o țigară. Tac crâncen și doar mai privesc pe sub ploaie, Pârâul din poartă umflat de șuvoaie. În urmă îngână un Doamne ferește! Aproape de ziuă când tihna sporește
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429335241.html [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului Noi, românii, megieși cu români în toate colțurile hărții, ca fiecare neam avem un sân la care ne unim și de la care luăm căldură și dragoste. Avem Hunedoara, scrisă în istorie și deopotrivă scriitoare a istoriei! Nici soarta de megieși nu e una
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
Autorului Noi, românii, megieși cu români în toate colțurile hărții, ca fiecare neam avem un sân la care ne unim și de la care luăm căldură și dragoste. Avem Hunedoara, scrisă în istorie și deopotrivă scriitoare a istoriei! Nici soarta de megieși nu e una peste tot, nici la sân nu e cald întotdeauna! Hunedoara e o parte de țară în care se încrucișează drumuri trecând spre toate porțile României. Cu toate acestea, aici s-a înrădăcinat un folclor autentic, numai al
MARIANA ANGHEL. FATA DIN CĂLANUL MIC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395418549.html [Corola-blog/BlogPost/353857_a_355186]
-
să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate. Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii de-a stânga și de-a dreapta, păstorii României crucificate
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate.• Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii de-a stânga și de-a dreapta, păstorii României crucificate
LIVIU FLORIAN JIANU by http://confluente.ro/articole/liviu_florian_jianu/canal [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
dormit Oștirea sa-și revadă Iar baba i-a încredințat Toți fiii și oștirea Din loc i-a binecuvântat Că și-au găsit menirea La luptă s-au pornit atunci Bărbați vânjoși, plăieșii... Și au luptat fără porunci Până și megieșii !... Izbânda lor din acel an Mare ospăț aduse Iar la final, Domnul Ștefan Îi chemă și le spuse: "- Sunt șapte munți în Țara Vrancei Voi, șapte frați sunteți... Norocul băbuței Vrâncioaia Că toți, sunteți băieți ! Drept dar, aveți, de-acum
ÎN MUNȚII VRANCEI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1478751551.html [Corola-blog/BlogPost/376971_a_378300]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu gaolean[4], o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
și chingi care bat și strâng ritmic burțile nărăvașelor patrupede, crupele biciuite din care ies aburi, însoțite de îndemnurile chiuite ale călăreților, care dau o tură-două arăturii din stânga cozii, dau senzația unei nemulțumiri că stăpânirea o să aibă de furcă cu megieșii și parcă atenționează mulțimea că trebuie să-și păstreze numulțumirea pentru ea și pentru altă dată, cârmuirii n-o să-i cadă bine murmurele de nerăbdare care ajunsese până la ea. Din cortul mare unde se dădeau sfaturi și reguli de urmat
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
că aveam fântână în curte, apa fiind sălcie, bună doar de adăpat animalele și de udat grădina, trebuia să aducem apa de băut de la niște vecini care ne lăsa să facem acest lucru nu numai pe noi, ci pe toți megieșii[ - Vecini(Înv. și reg.) A se învecina, a se mărgini)] care nu aveau apa potabilă în fântâni. Această firidă era lângă găleata cu apă de băut atârnată de un cârlig din fier bătut în grinda tavanului. Acoperișul podului deasupra polatrei
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472998105.html [Corola-blog/BlogPost/343113_a_344442]
-
Pletele să-ți fluturi noaptea pe sub stele/ când își umple Nistrul ochii cu mărgele.// Țară cu domnițe-tremur între gene-/ albe ca lumina strânsă din poiene,/ unde-au fost arcașii, unde-au fost plăieșii,/ când le-au scos în târguri trupul, megieșii?// Frunză, frunzișoară verde de sulfină,/ crucea se ridică, troițase-nchină./ Plugul între brazde răscolește sânge,/ vântul dacă bate, plopul nu mai plânge.// Țară, țăruleană limpede ca Prutul,/ lasă-mă să-ți mângâi rana cu sărutul...” (Andrei Ciurunga-Cântec pentru Basarabia în Lacrimi
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
carne de porc, așa cum a pohtit marele nostru domnitor și de atunci...Însă noi, tot de la turci am aflat că la sarma i se zice...”sarma”. 9. Tot despre râsul...cuvintelor Să vedem cu ce cuvinte ne-au mai blagoslovit megieșii noștri din toate vremurile cu minunatele lor cuvinte pe care strămoșii noștri le-au primit ca pâinea caldă zicând bogdaproste. Când dau turcii năvală Ne-am îmbogățit lexicul și cu alte cuvinte turcești precum: borangic (biuriunciuk), maramă (mahrama), ciorbă (ciorba
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
se îndreaptă spre un declinul sadic creat de propriile mentalități? Ar fi absurd să pun aceste cuvinte pe umerii numelui de România? Nu, eu nu sunt în măsură să învinuiesc țară pentru nimic ci doar să atrag atenția către „umilul” megieș român. Este cert faptul că într-o zi voi putea părăsi această țară... Privesc, stagnez dar nu, stingher că un fobist aflat în fața propriei uși fără cheie... Cutez a-mi părăsi țara și a incepe viață într-o țară perfectă
LA MULŢI ANI, DOMNULE GEORGE ROCA !!! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversare_in_familia_revistei_si_editu_mihai_marin_1342225132.html [Corola-blog/BlogPost/347894_a_349223]
-
să nu fi avut, totuși, suficiente metanii, rugăciuni și acatiste, de dat, în locașurile private, sau publice, de sănătate. Sau să nu fi avut de toate. • Astăzi m-am gândit că balada „Miorița”, cu pastorul ei, încolțit între lăcomia unor megieși, își găsește - în istoria românilor - un profund înțeles. Dacia, Imperiul Roman, năvălirile barbare, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Otoman, Imperiul Iubeu, Diverse Imperii de Hârtie, sau Virtuale, Imperiul Răsăritean, Imperiul Apusean. Între Imperii de-a stânga și de-a dreapta, păstorii României crucificate
DIALOGURI CU ELISE (2) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 by http://confluente.ro/liviu_florian_jianu_1409568371.html [Corola-blog/BlogPost/376276_a_377605]
-
vocea iepurelui, căci răspunse ofensat: - Așa sunt eu și n-aș putea să fiu altfel! - Mai bine ți-ai vedea de drum, îl sfătui iepurașul pe arici, căci, dacă se trezește Mormăilă, nu te văd bine, fârtate! - Măi să fie, megieșule! Ce mai spaimă te-a cuprins, nu degeaba ți se spune Fricosul! se prăpădea de râs ariciul. - Ehe, ariciule, dar viteaz mai ești! Și iepurașul nu mai contenea să zâmbească. - Te-aș ruga ceva, dacă ești amabil, continuă ariciul cu
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Margareta_chiurlea_iepurasul_vesel_p_margareta_chiurlea_1332486843.html [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
Două râușoare de sânge se pitiră în pământul prăfos, ducând cu sine o fluturare de bănuială a lui Nicodim că nu el e cel de-acolo, că nu lui i se-ntâmplă răul... Vătaful satului apucă un ciomag de la un megieș și înaintă falnic: - Hoțule, vei fi pedepsit după legea noastră! Țipetele se întețiră, înghițind și-un chiot gângav de bucurie, ieșit din gâltejul unui om bubos, cocârjat, c-un ochi albit și doi colți lupești în gură... Nicodim îl zărise
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1405444346.html [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
județul Mehedinți , încă din zilele lui Mihnea Voievod , de la Barbu din Drăgoani și de la Badea din Roșia și de la Radul fratele său, cu 24 000 de aspri gata. Și au văndut ei de a lor bună voie și cu știrea megieșilor din jurul locului. Iar apoi domnia mea, am miluit pe sluga Domniei mele, pe Lupu al doilea paharnic cu acest sat mai sus scris, pentru credincioasa și dreapta slujbă ce a slujit domniei mele și pentru vărsarea de sânge ce a
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_marele_paha_varvara_magdalena_maneanu_1371449836.html [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]