280 matches
-
aromâni și, de atunci, acest termen s-a încetățenit. În prezent se mai poate vorbi sigur de 500-700 de mii de vorbitori ai dialectelor aromânești la sud de Dunăre, împărțite în trei subgrupe distincte: macedo-român (cel mai mare de altfel), meglenoromân (numai în Bulgaria, 15-20 de mii de vorbitori) și dialectul istro-român în Peninsula Istria (azi Croația, circa 2 000 de vorbitori). Despre veridicitatea acestor cifre este însă greu de făcut o apreciere, deoarece, din motive diferite decât cele demografice, în
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
etnogenezei poporului român unii dintre acești originari au rămas la stînga Dunării, vorbind (cred că are dreptate dl Carageani) un dialect distinct al românei, fie că sînt cuțovlahi, fîrșeroți, vlahi sau megleni (vorbind, aceștia din urmă, un dialect al lor, meglenoromâna). Ei sînt răspîndiți în Peninsula Balcanică, în Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia (adică fosta Iugoslavie) și unii, cum spuneam, în Dobrogea românească, sau în alte țări europene ori chiar dincolo de Ocean). Dl Carageani face bine că ne reamintește despre orașele
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
colindatului care se concretiza în aruncatul porții pe câmp sau stricatul acoperișului, se practica în Ajunul Crăciunului, atunci când gazdele nu primeau cetele de colindători, versurile de la descolindat fiind contrare celor de bun-augur de la colindat. Aprinderea unui butuc din lemn la meglenoromâni și aromâni este unul din obiceiurile de iarnă pe care l-am întâlnit doar în discuțiile cu subiecții. Butucul era aprins în seara de Ajun până la Bobotează și era păzit să nu se stingă. Acest obicei se practica și la
Traditii de Crăciun, pierdute încă din anii 1920 () [Corola-journal/Journalistic/70885_a_72210]
-
aceea, Serbia și Muntenegru făceau parte din Imperiul Austro-Ungar, din care mai făceau parte Banatul și o bună parte din Transilvania. Încît se poate presupune - și este cît se poate de evident - că bunicii săi erau de origine română. Sau aromână. Sau meglenoromână. Oricum, ceva În legătură cu românii. Nu e lipsit de importanță să remarcăm că În județul Caraș Severin, aflat la granița cu Serbia, trăiesc și astăzi numeroase familii cu numele Tesla sau Teaslă. Mai mult decît atît, documente scoase recent la lumină
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
limbă romanică, vorbită în principal în România și Republica Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco român, vorbit în România și Republica Moldova precum și în diaspora; 2) aromân, sau macedo-român, vorbit în comunitățile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3) meglenoromân, un dialect aproape dispărut din nordul Greciei, și 4) istro-român, de asemenea aproape dispărut, vorbit în peninsula Istria din Croația. Limba română, singura limbă romanică din Europa de Est, a suportat mai multe influențe de-a lungul istoriei. însă, a vorbi despre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și bucovinenii aflați sub austrieci, basarabenii sub guvernare rusească, timocenii, care au stat secole sub stăpânire turcească, apoi sârbească se Înțeleg fără dicționar, ei toți vorbind dialectul daco-român. Mai mult, orice daco-român poate pricepe după numai câteva săptămâni dialectele aromân, meglenoromân, istroromân sau romanș, desprinse din vremuri uitate de Dumnezeu din graiul nostru primordial. Un alt argument pentru vechimea limbii române, Înțeleasă ca mamă a limbilor europene, este că ea a migrat odată cu populațiile plecate din spațiul carpatic. Astfel cuvântul țeastă
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
pentru volumul „Folclorul muzical românesc”. În anii '80 a cules materiale folclorice sonore diverse pe care le-a transcris și folosit mai târziu în instruirea studenților. Are și meritul de a fi unul dintre primii cercetători ai folclorului muzical al meglenoromânilor. În ultimii ani s-a concentrat pe activitatea didactică. Era profesor universitar și conducea catedra de muzicologie a Universității Naționale de Muzică din București. A scris numeroase cărți care tratează probleme cu grad diferit de generalitate, din domeniul de interes
A murit un mare muzicolog român by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40319_a_41644]
-
și Dobrogea cunoșteam deja preparatele și chiar le stăpâneam. Din Basarabia am mai luat vreo două. După aceea m-am întors către cele din sudul Dunării ca să completez meniul. De la aromâni știam câteva și eram încântat să le fac. De la meglenoromâni însă nu știam absolut nimic. Am fost două săptămâni în satul Cerna în județul Tulcea și am stat acolo la o familie de meglenoromâni la o doamnă Papahagi, o octogenară. Mă rog, nu am stat la ea, dar mergeam zilnic
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
sudul Dunării ca să completez meniul. De la aromâni știam câteva și eram încântat să le fac. De la meglenoromâni însă nu știam absolut nimic. Am fost două săptămâni în satul Cerna în județul Tulcea și am stat acolo la o familie de meglenoromâni la o doamnă Papahagi, o octogenară. Mă rog, nu am stat la ea, dar mergeam zilnic la ea și îmi notam diverse lucruri, de la limbă și obiceiuri până la mâncare. Mâncarea mă interesa cel mai mult. Am reușit să prind vreo
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
populare care le serviți? Dorada Șușnievița este unul dintre preparatele care se vinde cel mai bine. Brodetul de pește la fel. Aceste preparate se vând foarte, foarte bine și sunt foarte cerute și solicitate. Mai avem cavarmaua de rață de la meglenoromâni, daca vă interesează și acest aspect. Este o pulpă de rață frăgezită în untură, fiartă în untură câteva ore, după aceea se rumenește pe plită și se servește cu mămăligă și mujdei. Mai sunt și alte preparate care se vând
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
fiica ei, monahia Alexandra (Prințesa Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraților și Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneț și Sanda Țăranu, pentru toți basarabenii, macedoromânii și meglenoromânii, pentru cîinele ciobănesc carpatin, șură, fânar și grajd, pentru codrenii Sătmarului, pădurenii Hunedoarei și gugulanii Banatului, pentru Simion Mehedinți, Constantin Ionescu-Târgoviște, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Ilarion Ionescu-Galați, Pentru Moș Crăciun și Moș Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului și Șelimbăr, pentru Diploma leopoldină
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe... „atât cel muntean, cât și cel moldovean s-au dezvoltat dinspre nord spre sud, adică dinspre Transilvania...până la sud de Dunăre, unde s-au format dialectele aromân, meglenoromân și istro-român...” Ce să zic? Adică, după ce s-au „latinizat”, dacii din Transilvania au dat năvală în regiunile menționate, unde au învățat populațiile „cucerite” limba „daco-latină”. Istoria nu consemnează întocmai acest fenomen, sau, mă rog, s-a-ntâmplat pe alte
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
i-a dat nici cele mai elementare date despre frații săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuția, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herța, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc și bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre frații săi aromâni, meglenoromâni și istroromâni. Americanii sunt niște nesuferiți superficiali. Ca bun român, continuă să cauți soluții de a mai face români verzi din încă câțiva unguri și nu îți pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
cunoscut, în 4 august 1995, la Asociația Istoricilor Bănățeni) de a ne numi Țara, ca și anticii noștri strămoși, Dacia, și militant în acest sens, spre a nu mai fi confundați (pe „radical“ de Roma/România, români, istroromâni, macedoromâni/aromâni, meglenoromâni etc.“, de către propaganda sorosistă și a scursorilor imperiilor evmezice/contemporane) cu așa-zișii „rromi“ (țigani indo-europeni), „scriitor-galaxie“ (mai întâi, poet/haijin, apoi, lirosof, romancier, povestitor, nuvelist, dramaturg, eseist, jurnalist/publicist, istoric, traducător în/din mai multe limbi, între care, pe
BASARABIA – DOCUMENTE ISTORICE, LITERARE, POESEURI... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343460_a_344789]
-
vorbește în România, Republica Moldova, partea de est a Banatului sârbesc, regiunea dintre Timoc și Morava, nord-vestul Bulgariei, în Ucraina și Ungaria; • „Dialectul macedo-român, în Macedonia, Epir și Tesalia (sudul Serbiei și nordul Greciei), vorbit de aromâni, armâni, rrămâni (cuțovlahi); • „Dialectul meglenoromân, în regiunea Meglen (orășelul Nănta) și în zece sate vecine (Bosnia), poate și în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și nordul Italiei
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
în Asia Mică. Se numesc vlahi-vlași; • „Dialectul istro-român, în opt sate din peninsula Istria (vlăhi-vleși), în Bosnia și Croația (mavrovlahi). Mai sunt în Albania și nordul Italiei. De fapt, în teritoriile menționate se vorbesc limbi românești „speciale”: aromâna, istroromâna și meglenoromâna. Toți se consideră rrâmâni din peninsula Balcanică” În urma migrațiior, atât în Europa și America (S.U.A. și Canada), cât și în alte țări din lume, în Australia, Israel, țările arabe, chiar și în Japonia și Indonezia se aud „voci” românești, într-
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
temeinicele cercetări ale lui B. P. Hasdeu: „Sunt zece ani de când eu începusem a studia și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popoarelor balcanice”(Cine sunt albanezii?, t. XXIII, 1901) sau ale lui Pericle N. Papahagi (Meglenoromânii, t. XXV, 1902-1903), Ovid Densusianu (Din istoria amuțirii lui „u” final în limba română, t. XXVII, 1904-1905). O mențiune aparte i se cuvine studiului lui Ioan Slavici, membru corespondent (Așezarea vorbelor în românește, t. XXVII, 1904-1905), studiu ce atestă preocuparea
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
jos). Numai prin admiterea unui proces de secole de înrâuriri reciproce între români și slavi, iar nu prin vreo despărțire străveche și brutală a populației autohtone spre munte, se explică asemănarea strânsă între cele trei dialecte românești: daco-român, macedo-român și meglenoromân. Dacă se admite o lungă conviețuire latino-slavă și despărțirea dialectelor românești în spațiul locuit odinioară de romanitatea sud-dunăreană, prin treptata desnaționalizare (asimilare) a unor ramuri intermediare, încheiate abia în secolul al XIII-lea, atunci se poate explica unitatea dialectică a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și despărțirea dialectelor românești în spațiul locuit odinioară de romanitatea sud-dunăreană, prin treptata desnaționalizare (asimilare) a unor ramuri intermediare, încheiate abia în secolul al XIII-lea, atunci se poate explica unitatea dialectică a limbii române. Contactul între daco-romani, aromâni și meglenoromâni s-a putut păstra timp îndelungat, iar circulația în interiorul acestui spațiu a fost continuă. Faptul că slavii și-au pierdut limba și neamul numai în nordul Dunării, dar, în schimb, au asimilat (slavizat) pe romanicii din sud, se explică prin
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Acolo se aflau cetăți episcopale, reședințe administrative și militare, o viață civilizată, unde se putea naște o limbă cu o evoluție rapidă, ca româna primară. În același timp, este sigur că cele patru dialecte principale ale acestei limbi (daco-român, aromân, meglenoromân și istro-român) sunt foarte apropiate prin legile lor fonetice, concordanțele dintre ele încât "este imposibil, spune Sextil Pușcariu, să nu recunoaștem, în acest caz, o unică limbă. Suntem obligați să admitem că, înainte de separarea lor în patru dialecte, românii au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sud-originea nucleului romanic de pe valea Timocului și Moravei.51 Însă, după pătrunderea slavilor în Peninsula Balcanică, la începutul secolului al VII-lea, situația s-a schimbat radical. Astfel, viitorii aromâni trebuie să fi fost împinși spre Pind și Tesalia, strămoșii meglenoromânilor se vor fi amestecat treptat cu slavo-bulgarii, iar centrul romanității răsăritene, de unde s-a născut poporul român, se va strămuta spre nord, în regiunile din Dacia traiană, pe care slavii le părăsiseră după 602, nevoiți să se lupte cu cele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lexicală: cuvintele latine (moștenite) nu cunosc graniță geografică între diferitele zone locuite de români ce constituie factorul general românesc. În schimb, elementele împrumutate sunt familiare și specifice unui anumit teritoriu (de exemplu: ungurismele în Transilvania, slavismele în dialectele sud-dunărene, istroși meglenoromâne, ca și în Muntenia și Moldova, turcismele la sud de Dunăre, în dialectul aromân și în Dobrogea, grecismele în aromână și bulgarisme în meglenoromână). Fără să alcătuiască majoritatea numerică, fiind chiar mai puține decât totalul celor slave, cuvintele latine sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înseși, închise, într-un colectiv social-familial sui-generis. Vorbitorii se autodenumeau Rumâni, atât la nordul Dunării, chiar în Carpații septentrionali (Rumuni), cât și în sud (Aromâni; în Istria, Rumëri) etc. Câteodată - există și asemenea cazuri! - își însușeau etnonimul generic �străin" Vlah (Meglenoromânii, românofonii din bazinul Dunării, își spun �Vlași"; cf. Vlașca, Pădurea Vlăsiei în Muntenia), iar, în nordul Carpaților, Huțuli. Autoritățile maghiare îi numesc Olah, dar apare, în limba maghiară și termenul Román. Subliniem: numele generic. Este însă greu de luat în
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Dunării, a fost inculcat celor din Peninsula Balcanică de către aceeași renaștere națională care, pornind din Transilvania, sub auspicii catolice mittel-europene, i-a trezit și pe cei din Moldova și Muntenia. Se construia ideea românofoniei, apărea noțiunea de dialect (daco-român, macedo-român, meglenoromân). Idiomele locale aromânești (ca și �meglenoromâna") se integrau în limba română comună. Aromânii (�Macedo-Românii") ca și �Megleno-Românii" și Vlahii deveneau �frații" buni ai Românilor. Ceea ce istoricii numesc �imaginarul național românesc modern" era, în bună parte, construit. Unitatea �Romano-Moldo-Vlahilor" înscrisă pe
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Peninsula Balcanică de către aceeași renaștere națională care, pornind din Transilvania, sub auspicii catolice mittel-europene, i-a trezit și pe cei din Moldova și Muntenia. Se construia ideea românofoniei, apărea noțiunea de dialect (daco-român, macedo-român, meglenoromân). Idiomele locale aromânești (ca și �meglenoromâna") se integrau în limba română comună. Aromânii (�Macedo-Românii") ca și �Megleno-Românii" și Vlahii deveneau �frații" buni ai Românilor. Ceea ce istoricii numesc �imaginarul național românesc modern" era, în bună parte, construit. Unitatea �Romano-Moldo-Vlahilor" înscrisă pe �hronicul" lui Dimitrie Cantemir se realiza
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]