18 matches
-
a cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus Empiricus recomandă și el, precum am aratat mai sus, ca să se scuipe în gură unei broaște, pentru a scăpa de durerea de masele. Dar scuipatul la
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, volohi, macedo-armânji, precum și toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni”; - noi toti - români, rumâni, vlahi, valahi sau vlasi - suntem un singur neam și
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
-lea în munții Rodopi și Pelagonia (Macedonia) cu o parte a iurucilor asimilându-i în mare parte. Fenomenul s-a petrecut și în sens invers: un grup de iuruci ar fi contribuit tot în secolul al XVII-lea la convertirea meglenoromanilor din satul Nânta din Macedonia la religia musulmană. Aceștia au fost expulzați din Grecia în anul 1923 fiind stabiliți azi în Tracia de Est (parte a Turciei) și unde au fost identificați și intervievați în urmă cu câțiva ani de
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
la Facultatea de Filologie a Universității „Chiril și Metodie”, lector de limba macedoneană la INALCO ("Institut național des langues et civilisations orientales") - Paris și conferențiar de balcanistica la "Istituto Universitario Orientalé", Napoli. Opera să științifică acoperă lexicografia, lingvistică românească (dialectele - meglenoroman și aroman) și cea romanica. În cursul anului 1995, prin decretul primului ministru al Franței, a primit distincția de Cavaler al Ordinului"Palmes Académiques", cu mențiunea: „pour services rendus à la culture française”, iar în anul 2008, Ordinul „Meritul pentru
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
на трудови во Конески“ - Скопје, Edited by Mirjana ALEKSOSKA-CHKATROSKA, Co-edited by Joana HADŽI-LEGA HRISTOSKA, Скопје, 2014, 770 p. + plânse foto, cu 61 de autori. În anul 2015, a fost premiat de Institutul Cultural Român, pentru activitatea sa în promovarea dialectului meglenoroman. De asemenea, a primit premiul Bogdan Petriceicu Hașdeu al Academiei Române (decernat în anul 2015 pentru anul 2013), pentru volumele I-II ale Atlasului Lingvistic al Dialectului Meglenoroman. 1. XVII-e Congrès internațional de Linguistique et Philologie Romanes, Aix-en-Provence, 29 août - 3
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
a fost premiat de Institutul Cultural Român, pentru activitatea sa în promovarea dialectului meglenoroman. De asemenea, a primit premiul Bogdan Petriceicu Hașdeu al Academiei Române (decernat în anul 2015 pentru anul 2013), pentru volumele I-II ale Atlasului Lingvistic al Dialectului Meglenoroman. 1. XVII-e Congrès internațional de Linguistique et Philologie Romanes, Aix-en-Provence, 29 août - 3 septembre 1983. 2. XVIII-e Congrès internațional de Linguistique et Philologie Romanes, Trèves (Trier-Allemagne), 1986. 3. VI-ème Congrès Internațional d'Études du Sud-Est Européen, Sofia, 30 août - 5
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
Le mégléno-roumain de nos jours, Balkan-Archiv, Helmut Buske Verlag, Hamburg, 1990, 295 pages. 2. Meglenoromana astăzi, Academia Română, București 2002, 400 pages. 3. Tratat de dialectologie românească (ouvrage collectif), Craiova, 1985, 1000 pages. 1. Cântece și hore de rusalii comune la Meglenoromani și la Macedoneni vo “Actele Simpozionului Pančevo 1972, str. 95-101. 2. U final în graiurile meglenoromane din Huma și Țărnareca vo “Analele Societății de limbă română din P.S.A. Voivodina" Zrenjanin, 1972-1973, str. 91-94. 3. Despre palatalizarea consoanelor labiale în
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
din Huma și Țărnareca vo “Analele Societății de limbă română din P.S.A. Voivodina" Zrenjanin, 1972-1973, str. 91-94. 3. Despre palatalizarea consoanelor labiale în meglenoromana vo “Studii și cercetări lingvistice”, ăn XXIV, nr. 3, București, 1973, str. 297-300. 4. Infinitivul meglenoroman vo “Studii și cercetări lingvistice”, ăn XXVII, nr. 2, București, 1976, str. 137-150. 5. Observații cu privire la unele aspecte ale influenței slave asupra meglenoromanei “Radovi Simpozijuma”, Pančevo - Zrenjanin, 1977, str. 47-55. 6. Ličnata zamenka vo romanskiot i vo makedonskiot jazik vo
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
fakultet vo Skopje, Skopje, 1977, str. 49-56 (vo koavtorstvo șo Florin Jonila). 7. Concordante lexicale între română și idiomurile iberoromanice vo “Studii și cercetări lingvistice”, ăn XXVIII, nr. 4, București, str. 439-443. 8. Despre L final - aricol hotărât în graiul meglenoroman din Umă respectiv în cel din Gevgelija vo “Analele Societății de limbă română”, Zrenjanin, 1977, str. 37-41. 9. Jazikot vo literaturnite dela na Blaže Koneski (statistička analiza) / Mile Tomici / : prevel od romanski Petar Atanasov, Skopje, 1977, 296 stranici. 10. Raporturi
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
Littérature et culture françaises en contexte francophone”, Skopje, 2012, pp. 11-14. 75. De ce am devenit lingvist?, în Omagiu academicianului Marius Sală, volum îngrijit de Emanuela Timotin și Ștefan Colceriu, București, 2012, pp. 89-93. 76. Despre câteva cuvinte grecești în graiul meglenoroman din Umă (Huma), în ”În magiștri honorem Vasile Frățilă, 50 de ani de carieră universitară”, Târgu Mureș, 2012, pp. 89-93. 77. Despre -"l" final - articol hotărât în graiul meglenoroman din Umă, respectiv în cel din Ghevghelia, în ”Bătrânul înțelept de la
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
București, 2012, pp. 89-93. 76. Despre câteva cuvinte grecești în graiul meglenoroman din Umă (Huma), în ”În magiștri honorem Vasile Frățilă, 50 de ani de carieră universitară”, Târgu Mureș, 2012, pp. 89-93. 77. Despre -"l" final - articol hotărât în graiul meglenoroman din Umă, respectiv în cel din Ghevghelia, în ”Bătrânul înțelept de la Pylos”, volum omagial dedicat lui Andrei Avram la 80 de ani, București, 2012, pp. 23-26. 78. Leș hauts et leș baș de la langue française, în ”La langue et la
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
Leș hauts et leș baș de la langue française, în ”La langue et la littérature françaises dans le système éducatif en République de Macédoine: état des lieux et perspectives” (sub direcția Irinei Babamova), Skopje, 2013, pp. 21-28 79. Starea actuală a meglenoromanilor. Meglenoromana - un idiom pe cale de dispariție, în ”Memoria Ethnologica”, nr. 52-53, 2014, Baia Mare, pp. 30-37.
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
sunt frecvente pe crestele munților. Temperatura medie anuală este de 11 °C Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cerna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt meglenoromani (96,2%). Pentru 3,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,83%). Pentru 3,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/310827_a_312156]
-
Peninsula Balcanică) numai în unele areale mărginașe din vecinătatea Dunării (în Timoc și în Dobrogea). O parte din străromânii aceștia au fost împinși spre sud, în munți, iar descendenți ai acestora au devenit vorbitori ai dialectelor românești sud-dunărene, aroman și meglenoroman. La sfârșitul secolului al III-lea i.en., românii au pătruns în Peninsula Balcanică după războaiele ilirice și macedonene. Au cucerit treptat peninsula, transformând Dunărea în granița dintre Republică Română și populațiile barbare de la nord de fluviu. În timpul celui de-
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic, română
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc, apropiat de
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc, apropiat de protoromâna. Configurație dialectala complexă. Dialectul meglenoroman se vorbește în Grecia (regiunea Meglen și orașele Salonic, Aridea, Axiupolis), Macedonia, Șerbia, Turcia și România. Număr de vorbitori în scădere dramatică, cca 5 mii, toți bilingvi, față de cca 25 mii acum cîteva decenii. Punte între dialectal dacoromân și cel
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde celor care consideră acest teritoriu o anexiune obținută în anul 1913, menționând precizările istoricului Vasile Pârvan în acest sens: “Cu mult înainte ca Dacii din Dacia
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]