117 matches
-
EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, editura PROFIN, Drobeta Tr Severin, 2014, 125p. Recent galeria monogarfiilor satelor mehedințene s-a îmbogățit cu această apariție despre care autorul cunoscut cercetător mehedințean, dr. în istorie, distinsul Tudor Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin Cerbulescu
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, editura PROFIN, Drobeta Tr Severin, 2014, 125p. Recent galeria monogarfiilor satelor mehedințene s-a îmbogățit cu această apariție despre care autorul cunoscut cercetător mehedințean, dr. în istorie, distinsul Tudor Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin Cerbulescu, fiu al satului(...). Lucrarea având că premiza mecenatul izvorât din dorința de
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1429704970.html [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
Romeo, nu era la Iacobeni unde se confruntă cu o problemă la mina unde lucrează. Aș vrea să vă spun, că acest proiect nu are nici o legătură cu campania electorală. Ne-a urat succes sperând că poate în „proiectele culturii mehedințene, urmând exemplul proiectului acesta se vor face " Prietenii literare Severin - Caransebeș" sau „Oradea-Severin” sau cu un alt oraș. Au urmat apoi pe rând la invitația domnului Romeo Roșiianu la cuvânt toți oaspeții noștri sosiți din diferite colțuri ale țării doar
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Măneanu, Chirilă Enescu, cuaspecte legate de viață spirituală a unor comunități rurale, completează imaginea satului românesc de la sf. Sec. al-XIX-lea prima jumătate a sec XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
a sec XX, cu noi aspecte. La acestea se alătură prin Contribuții la un repertoriu al fotografiei etnografice mehedințene din perioada interbelică, de Ecaterina Bosoancă, Valeria Păunescu un prețios catalog de fotografii de epocă din arealul zonei Mehedinți sauCinci variante mehedințene de balade despre Ghiță Cătănuța, Bujor și Muscu, Tudorel, care prin publicarea lor de către Nicolae Chipurici îmbogoțesc patrimoniul folcloric local și național, cu cântece bătrânești de altădată, culese de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_volum_de_studii_drobe_varvara_magdalena_maneanu_1367926822.html [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Mihai Eminescu, premiul „Luceafărul „. Asociația Lumină, condusă de președintele Florian Copcea, a acordat acest premiu, după lansarea de carte ,, Văcarul ”, a treia, scris de Alin Ghiciulescu! „ Premiul ,,Luceafărul ”, este o recunoa;tere a sacrificiului depus de ziarist pe „ caldarâmul presei mehedințene și naționale! „ a spus Florian Copcea. Tânărul Ghiciulescu, este unul dintre puținii, poate chiar singurul ziarist din câți cunosc, care cu o acuratețe de neimaginat, a reușit să publice, să filmeze, să editeze un ziar și să publice cărți cu
Alin Ghiciulescu premiat de Asociaţia LUMINA by http://uzp.org.ro/alin-ghiciulescu-premiat-de-asociatia-lumina/ [Corola-blog/BlogPost/93939_a_95231]
-
care era în Garda Regală, la o sărbătoare câmpeneasc - ținută în Mehedinți - unde a cântat și soția sa Janete Achim, care... fiind remarcată de Regina Maria, căreia i-a plăcut cum era îmbrăcată și cum a cântat în stilul popular mehedințean, i-a dăruit acest costum țesut în fir de argint filigranat, a îmbrățișat-o și i-a spus ca să fie sănătoasă, să păstreze în credință tot ce-i românesc! Bunul Dumnezeu să-i ajute! Din pacate tabloul cu Regina Maria
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
Oricum, sunt de admirat slovacii, căci știu să-și trimită la înaintare oameni capabili să apere interesele neamului lor. Venirea celor doi universitari slovaci nu a fost întâmplătoare. În vara aceasta, o delegație a episcopiei noastre, formată din crema preoțimii mehedințene, a vizitat Slovacia timp de mai multe zile. Dintre participanți s-a remarcat în mod deosebit fratele Vasile. Și la simpozion unul dintre universitarii slovaci își amintea, cu admirație, cât de bine a jucat fratele Vasile fotbal cu niște copii
COLONIZAREA VALAHĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_coloniz_alexandru_stanciulescu_barda_1346633869.html [Corola-blog/BlogPost/343894_a_345223]
-
Așteptăm recunoștință? Ne omoară absența repetată a măruntului „mulțumesc”? Face parte și absența lor din penitența pe care ne-am asumat-o, în momentul în care ne-am hotărât să devenim părinți. Și uite, chiar acum, după ce voi expedia către Mehedințeanul aceste rânduri, promit că mă voi repezi până la mama și, fără vreo explicație anume, o voi strânge cu putere la piept! ... ”(din volumul “Insomniile Marinei”, Leda, București, 2012). ------------------------------------------------------- * Extras din revista “Personalități în aria interferențelor internaționale” Anul II, Nr7(2014
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1413338716.html [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
amintita superioritate încolțește singură fără a fi necesară ingineria specifică, de vreme ce are dinam propriu și natural. O inteligență, eleganță, frumusețe, har în nedezmințită naturalețe se descoperă fără o examinare sau percepere cu vreo îndoială, în persoana interpretei de muzică folclorică mehedințeană Angelica Stoican. Am întâlnit-o spre ieșirea din anotimp, în 2013, când erau așternute frunzele pe aleile Cișmigiului de-a lungul cărora am trecut ca o mătură, răscolindu-le, spre Universitatea de Muzică. Plăcută și onorantă surpriza, nu numai de
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
cântec neales, iar aceasta nu îngăduie interval cu a plăcea și a nu plăcea. Doar că, poate, unele sunt întrucâtva mai agreate decât altele. Repertoriul de cântece ale sale este un act de cultură. Este o revărsare de la fântânița cântecului mehedințean, la estuarul sufletesc al ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
ascultătorului care dă pe ele tot respectul și toată dragostea, ca pentru apa, aerul și pâinea de trebuință trupească. Angelica Stoican s-a retras prea devreme în cronici, Angelica Stoican are a cânta cât timp se topesc de dragul păsărilor olteanul, mehedințeanul, moldoveanul, ardeleanul, dobrogeanul, cât timp Prutul, Oltul, Mureșul... nu vor înceta să năzuiască în căutare găsirea fratelui, cât timp oltencele, moldovencele, medințencele, ardelencele, dobrogencele sunt cărbune aprins care se usucă de dor, cât timp se mai frământă câte o horă
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
veacul internetului. O asemenea artistă, unde este când nu este, unde pleacă, dacă pleacă?! E o dragă artistă a cântecului numai din duh! A frumosului numai din sfânt, a dragostei numai din jertfă, a românilor numai olteni, a românilor numai mehedințeni, a românilor numai moldoveni, a românilor numai transilvăneni, a românilor numai dobrogeni, a românilor numai români în suflet, dacă viețuiesc în România, ori-de-unde și din ce neam s-ar trage...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Angelica
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
ultimul drum, la Cernica, lângă București, pe Geo Saizescu - cel ce a nemurit Spiritul Olteniei în filme artistice de lung metraj -, îi ofeream freneticului Ilarie Hinoveanu, la telefon, câteva detalii despre ceremonialul religios și militar al despărțirii de marele regizor mehedințean. Ilarie m-a ascultat cu atenție, mi-a zis că am făcut foarte bine participând la îndoliatul eveniment, împreună cu prietenii Romulus Turbatu și George Obrocea, după care - cu un oftat abia ascuns - a lansat, brusc, ghilotina unui verdict de o
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
dar și în sufletele credincioșilor săi. A fost întotdeauna un model pentru confrații din județ, în ceea ce privește metodele pastorale folosite. A fost un predicator de elită, recunoscut nu numai de enoriașii săi, cât și de cei din alte parohii, de preoții mehedințeni și de autoritățile bisericești. Volumul cuprinde un mănunchi de 60 de predici rostite în duminici și sărbători, cât și la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoți, punându-le la dispoziție un bogat
OFERTĂ DE CARTE (19) MAI 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1337648142.html [Corola-blog/BlogPost/346963_a_348292]
-
I.C. Filitti 2/, Dan Pleșia 3/și Radu Crețianu 4/. Alții au presupus că ar fi de origine străină de undeva din Ardeal, poate , ipoteză după părerea noastră fără nici un fundament real .Cercetătorul Radu Crețeanu aduce serioase argumente în favoarea originii mehedințene , însă mai modeste , în privința familiei lui Lupu Buliga, presupunând că acesta s-ar trage dintre moșnenii de la Pejna, înrudiți cu Dunceștii (poate chiar moșul Dunceștilor)5/ Legătura cu Ciovârnășanii o vede doar ca urmare a cumpărăturilor făcute acolo, a faptului
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
pe câmpul de luptă 19-, acuzația de trădare fiind după părerea noastră neîntemeiată, aceasta ne fiind în firea , nici în conduita sa militară de până atunci. NOTE 1.C.V Obedeanu, În marginea unui hrisov. Ceva despre neamul lui Buliga Mehedințeanul în Arhivele Olteniei(A.O ) v, 1926, nr.28, p. 320-323ș Petre Gârboviceanu , Cultul județului Mehedinți , București ,1931,p.18. 2. I.C.Filitti , Condica Poenarilor -Almăjeni în A.O VIII, 1929, nr.43-44, p.284-286. 3. Dan Pleșia , Tot cu privire la
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
sumă ridicată de Vlad Vodă Vintilă la 10000 de asprii, iar de la Mihnea Turcitul la 15000 de asprii. În anul 1645, pe cheltuiala lui Matei Basarab, se renovează trapeza mănăstirii. În secolul al XVII-lea este închinat mănăstirii Hilandar schitul mehedințean Baia de Aramă, cu toate acareturile lui. Între anii 1819-1820 a fost refăcută aripa vestică a mănăstirii pe bani românești. Mănăstirea Dionisiu - Neagoe Basarab a refăcut din temelie această mănăstire, zidindu-i, în anul 1520, un turn impunător. După un incediu, care
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_munte_athos_gradina_ortodoxiei_universale.html [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
perioada interbelică cît și după 1945 a fost intens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. În 1927, un insular întreprinzător precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid, a înființat o fabrică de țigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de țigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a mai înființat o fabrică de țigări și una de confecții, creându
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
în această zonă.48 În comunitățile mici, izolate sau în situații de blocaj, (iarnă grea), în gospodărie la nevoie se foloseau încă râșnițele manuale( piatra mică rotitoare era acționată de un făcău vertical) instalații străvechi utilizate încă în unele sate mehedințene din zona de nord până în anii 1950-1960. De asemenea, trebuie menționat faptul că în secolul al XIX-lea unele mori îndeplineau și alte funcții: loc de popas și aprovizionare pentru drumeți sau păstori, cârciumă sau loc de găzduire, etc. Astfel
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
Date extrase după Catagrafia morilor și făcăilor din județul Mehedinți din anul 1833(Arhivele Naționale Mehedinți, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 25( 4389) /1833, f . 7-36. Dar pentru ansamblul secolului XIX vezi la N.Chipurici, Un secol din viața satelor mehedințene, Catalog de documente, 1800-1907, vol. I, București, 1982, p. 47, 49, 50, 53, 56, 68. 137 și urm., passim. 34. Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868, p. 75, 142. 35. Ibidem, p. 192. 36. Ibidem, p.550-551
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
dăruit în gesturi de generozitate și de căldură sufletească. Următorul popas al pelerinajului nostru a fost la Drobeta Turnu Severin unde am fost întâmpinați de omul de cultură Dan Șalapa. Prin intermediul domniei sale am intrat în contact cu oamenii de cultură mehedințeni și am petrecut împreună clipe minunate de muzică și poezie. Ne-am îndreptat apoi, în mare forță spre Baia Mare. Farmecul traversării țării de la sud la nord a constat în aceea că am „rătăcit” drumul făcând astfel, un ocol de aproximativ
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473857019.html [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
datorată trecerii la cele veșnice a părintelui Dumitru, alinarea - descoperirea iubirii, prin întâlnirea cu Cristina, călirea voinței - nevoia de morală și moralitate (BAC-ul) și finalitatea (vieții) - moartea lui Cătălin. Toate secvențele romanului poartă amprenta inconfundabilă de talent a autorului mehedințean, tablourile pastelate, prin descrierile fizice ale itinerariului, având inserate din abundență „detalii“ spirituale (legendele locului, elemente de astrologie, religie, mitologie), dar și veritabile incursiuni exegetice în istorie sau investigații de sorginte filologică. O bună parte din roman face referire la
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 26 MAI 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1432644614.html [Corola-blog/BlogPost/343363_a_344692]
-
dar și în sufletele credincioșilor săi. A fost întotdeauna un model pentru confrații din județ, în ceea ce privește metodele pastorale folosite. A fost un predicator de elită, recunoscut nu numai de enoriașii săi, cât și de cei din alte parohii, de preoții mehedințeni și de autoritățile bisericești. Volumul cuprinde un mănunchi de 60 de predici rostite în duminici și sărbători, cât și la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoți, punându-le la dispoziție un bogat
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1384750765.html [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
dar și în sufletele credincioșilor săi. A fost întotdeauna un model pentru confrații din județ, în ceea ce privește metodele pastorale folosite. A fost un predicator de elită, recunoscut nu numai de enoriașii săi, cât și de cei din alte parohii, de preoții mehedințeni și de autoritățile bisericești. Volumul cuprinde un mănunchi de 60 de predici rostite în duminici și sărbători, cât și la diferite ocazii de către regretatul Părinte Ionică Sfetcu. Cartea este de folos atât pentru preoți, punându-le la dispoziție un bogat
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1378083203.html [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]