15 matches
-
vara anului 1972 până în aceea a lui 1990) - se pot scrie tomuri voluminoase. Voi spune doar că, în tot ceea ce a făcut, Ilarie Hinoveanu s-a dovedit un om onest, corect și cinstit, ducând în lume Cumințenia pământului din Vânjulețul mehedințean natal, onestitatea pe care Constantin BRÂNCUȘI o prețuia ca pe nimic altceva, dându-i chip în capodopera sa din piatră cu contururi și sonuri arhaice: Cumințenia pământului. Ilarie Hinoveanu a fost totdeauna inspirat - ca poet, ca publicist și eseist, ca
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
a faptului că aici își avea el moșia de reședință. Desigur ipoteza cunoscutului istoric conține multe elemente, greu de combătut . Subscriem, fără rezerve, la afirmația că Lupu Buliga se trăgea dintr-o familie de moșneni sau mici boiernași de țară, mehedințeni, așa cum a fost cazul și cu alți boieri , originari de aici și că deci , nu avea nici o legătură directă cu paharnicul Lupu Mehedințeanu de la Cernaia. Asupra locului de origine al familiei Buliga facem însă precizarea că , în lipsa unor documente lămuritoare
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
dosar 2811/1831, f. 4. 709 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 12/1833, f. 3. 710 .Mite Măneanu, Unele aspecte privind așezarea satelor mehedințene la linie în perioada regulamentului organic, în “Contribuții ale cadrelor didactice și cercetătorilor de istorie mehedințeni la cunoașterea istoriei locale”, Drobeta Turnu Severin, 1974, p. 24; Idem, Aspecte ale procesului de sistematizare rurală în Mehedințiul sec. al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 1981, p. 128-138. 711 .Se ia ca bază producția de 400000 de vedre de
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
relație cu Vâlcea “,”Dovezi ale vizitelor repetate făcute de Al.Odobescu la Mânăstirea Bistrița, din comuna Costești, județul Vâlcea, în secolul al XIX-lea(1858-1861 ) “, “Amintiri despre Marin Sorescu “,”realitate și ficțiune-Virgilu Voicescu(boier Gile )-prototip în “Donna Alba “,”folcloristul mehedințean Gh.N.dumitrescu-Bistrița(I, IIși III ) “,”Marin Sorescu scriitorul total “,”B.P.Hașdeu “, ,,Ion M.Negreanu”,”Mihai Eminescu-148 de ani de la naștere “, “Titu Maiorescu-personalitate ilustră a culturii române “,” Gib I.Mihăescu și cinematografia“ și “Gib.I.Mihăescu-Gazetarul “. Este aici un biografism superior
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Emil_istocescu_publicistica_literara_si_social_culturala_.html [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
sluger, dar și cu numele de Vladimirescu comandirul. În anul 1808, precizează documentul, Tudor se găsea la Cerneți, iar fratele său Papa logofătul la Divanul Craiovei. În anul 1806, Tudor adăuga numele de Vladmirescu , adică cel din Vladimirii Gorjului pentru mehedințeni. El se dovedise un dur după ce înspăimântase pe munți cu ocazia pedepsirii unui anume Costandin Băsâca din Brebenari sau a lui Covrea din Cerneți. Întrebarea ce se pune este dacă Tudor, la vârsta de 20-28 de ani, socotind anul nașterii
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1433222513.html [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
fiecărei manifestări artistice. Printre invitații de seamă pot da câteva nume de referință: colegii mei de generație - Niculina Stoican, Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Enceanu, Petrică Mâțu Stoian, prietena mea Luciana Văduva, Cristian Pomohaci, Mariana Anghel, Simona Dinescu apoi pe îndrăgitul mehedințean Gheorghe Roșoga iar din ce tineri pe Nicușor Iordan, Stana Ștepanescu, Emilia Dorobanțu, Alxsandru Brădățen, Viorica Macovei, Mariana Băndoi, Angelica Flutur... fata aceea frumoasă. Îmi pare rău că nu-i pot cuprinde pe toți artiștii care au venit să cânte
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253566.html [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
fiecărei manifestări artistice. Printre invitații de seamă pot da câteva nume de referință: colegii mei de generație - Niculina Stoican, Mariana Ionescu Căpitănescu, Constantin Enceanu, Petrică Mâțu Stoian, prietena mea Luciana Văduva, Cristian Pomohaci, Mariana Anghel, Simona Dinescu apoi pe îndrăgitul mehedințean Gheorghe Roșoga iar din ce tineri pe Nicușor Iordan, Stana Ștepanescu, Emilia Dorobanțu, Alxsandru Brădățen, Viorica Macovei, Mariana Băndoi, Angelica Flutur... fata aceea frumoasă. Îmi pare rău că nu-i pot cuprinde pe toți artiștii care au venit să cânte
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Partea_aii_a_in_cetatea_cant_marin_voican_ghioroiu_1375253957.html [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
de la Cerneți a fost din lemn, probabil de la mijlocul sec.XVI, când s-a întemeiat satul. Urmele acesteia nu s-au găsit însă, nici tradiția nu este edificatoare. Părerea, împărtășită și de Nicolae Iorga, ca la Banovița, sediul “vechilor Banoveți” mehedințeni, ar fi fost primul nucleu și prima biserică întemeiata de cei retrași de la Severin, după distrugerile repetate din perioada 1482-1524, este greu de documentat, deși la 1804 polcovnicul Iordache Severineanu, îmbogățit din activități comerciale la Cerneți, călător la Ierusalim de unde
DR.MITE MĂNEANU, BISERICILE ORAŞULUI CERNEŢI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1399545057.html [Corola-blog/BlogPost/346981_a_348310]
-
trebuie să dispară sub apă . Am petrecut multe ore frumoase cu oamenii de pe insulă care sunt atât de ospitalieri. delegatul din partea arhivelor 8. 11 sept.1940 . În ziua înhumării la Ilovăț a neuitatului frate de luptă Tilică Ioanid ,vrednicul fruntaș ,mehedințean și sprijinitorul atât de nare al acestei insule ,am venit să prăznuim amintirea ,călcând pe urmele lui în casa lui Ali Kadri . Gh.M.Cuza ,ultima pagina. 9. 10 sept 1939. Fiind în preajma războiului ne-am adunat toți cunoscuții și am
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1371450369.html [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
spiritului superior. Duhul tainic și întunecat al muntelui este surprins în tablouri, ele însele în continuă mișcare, cu o eleganță și grație primitivă, desprinsă de-a dreptul din natur celestă. Volumul este centrat pe respectul față de istoria și tradițiile „nordiștilor” mehedințeni. Sunt la ele acasă cântecele zorilor din Prejna, Runcu, Rudina, Dâlbocița, Obârșia Cloșani, Martinești-Ponoare, Ceptureni, Cracu- Muntelui, ori descântecele bătrânei Buroaica din Dâlma. - 02 - Te întorci cu sufletul peste veacuri, în vremuri patriarhale, la obârșia neamului de oieri din Titerlești
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Prof_titu_dinut_saga_despre_iovana_io_gheorghe_stroia_1355123022.html [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
locală pentru a o diferenția cât mai mult de limba literară comună. În limba vorbită există încă câteva variații: [č] (AFI: ) este pronunțat în limbajul colocvial ca un [ș'] palatalizat (împărtășit în vest de graiul bănățean, precum și parțial de cel mehedințean și cel ardelean din zona Bistrița-Năsăud): "Și fași?" (Ce faci?). Confuzia în pronunție între "ce" și "și" este evitată, deoarece rostirea sunetului "ș" din conjuncție este mai pronunțată. Exemplul "ce" arată și obiceiul subdialectal, dar nu regulat, de a reduce
Graiul moldovenesc () [Corola-website/Science/297291_a_298620]
-
Prin ce anume credeți că se diferențiază oltenii între ei? Există deosebiri între olteni pornind de la un județ la altul sau de la un mediu social la alt mediu social (rural-urban, de pidlă)? Obiective: • Ne interesează să aflăm deosebirile între doljeni, mehedințeni, gorjeni, vâlceni și olteni (cei din jud. Olt) • Diferențierile pot fi făcute prin trimitere la istorie, folclor, obiceiuri, activități economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
candidaturii lui Cuza. Ion Brătianu este ales. Dar la Mehedinți triumfă candidatura lui Cuza.7 În Cameră alegerea lui Cuza este contestată, dar nu se găsesc 5 deputați cari să susțină contestația: singuri doi deputați roșii, Sefendache și Scafeș, amândoi mehedințeni, o susțin. Cuza este validat. Iar președintele Camerei îi trimite următoarea telegramă la Viena: „Principe Alexandru Cuza, Colegiul al IV-lea de Mehedinți alegând pe Alteța-Voastră deputat al său la Camera Deputaților, comisiunea pentru verificarea titlurilor și Camera întreagă a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
februarie/3 martie 1870, p. 1724), articol din care va cita un scurt fragment ceva mai departe. 9. Aici cu sensul de: voce, glas. Puternice temeiuri însă mă opresc a primi acest onor, mie făcut de Colegiul al IV-lea mehedințean; cu toate că scump îmi este a vedea în votul său și a lui întărire că țara, în a sa neatârnare, știe a-și revărsa dreptatea asupra urii și a orbirii patimilor. Mai este aceasta o dovadă că, dacă am putut face
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ștabul companiei. Ca să încerce soldatul, Kiseleff i-a oferit 2 ruble, ca să-l lase să treacă. Soldatul, pretextând epidemia de holeră și că nu poate pune mâna pe bani, a cerut generalului să-i arunce la picioarele sale. Sentinela - un mehedințean șugubăț - a călcat rublele în picioare și trăgând cocoșul armei a amenințat pe Kiseleff să se dea înapoi, că altfel va trage. Încântat de disciplina soldatului care nu s-a lăsat corupt și, totodată, amuzat de acest incident, Kiseleff, odată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]