66 matches
-
examinează microscopic. Analiză Pentru stabilirea aberațiilor cromozomiale structurale, trebuie analizate cel puțin o sută de metafaze cu număr complet de centromeri. Pentru a se evidenția un posibil efect citotoxic, se stabilește raportul dintre primele mitoze spermatogonice și a doua metafază meiotică, care poate fi determinat pe un număr total de 100 diviziuni celulare pe animal. 2. DATE Datele se sistematizează în tabele. Pentru fiecare animal tratat și martor întocmește o fișă individuală în care se consemnează tipul de aberație, numărul total
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
tipul de aberație, numărul total de celule analizate și numărul total de celule cu aberații pentru fiecare lot. Se calculează deviația standard și mediile tuturor parametrilor. Dacă este calculat, raportul mediu între mitozele spermatogonice de la prima și a doua metafază meiotică este trecut în tabel pentru fiecare lot de experiment și lot martor. Datele se evaluează prin metode statistice corespunzătoare. 3. RAPORT 3.1. Protocol de test Protocolul trebuie să conțină, dacă este posibil, informațiile următoare: ― specia și rasa, vârsta și
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
masculii F1 se examinează citogenetic. Se analizează microscopic minim 25 de celule în faza de diachineză-metafaza I pentru fiecare mascul. Examinarea metafazei mitotice în spermatogonii sau în celulele măduvei osoase este necesară la masculii F1 cu testicule mici și rupere meiotică înainte de diachineză sau la femele F1 suspecte XO. Prezența unui cromozom neobișnuit de lung și/sau scurt în fiecare a zecea celulă indică un mascul cu sterilitate prin translocație (tip c-t). Anumite translocații X-autozomale care determină sterilitatea masculină pot
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
și a X-a a. Manualul de biologie de clasa a IX- a 1. Materia vie. . Studiul celulei vegetale . Structura și ultrastructura celulei - fără structura celulei vegetale la microscopul optic. . Diviziunea celulară - generalități Diviziunea amitotica Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica. . Histogeneza Organogeneza - fără legile organogenezei. Rădăcina - fără structura secundară a rădăcinii la dicotiledonate. Tulpina. - fără structura secundară a tulpinii. Frunză 2. Viața plantelor . Asimilația carbonului: Fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, tehnici de evidențiere a fotosintezei. Rolul pigmenților clorofilieni în fotosinteză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
țintă nu fac obiectul prezentului test. Pentru detectarea aberațiilor de tip cromatidic din celulele spermatogoniale, ar trebui să se examineze prima diviziune celulară mitotică după tratament, înainte ca leziunile respective să se piardă în diviziunile celulare ulterioare. Prin analiza cromozomilor meiotici pentru detectarea aberațiilor de tip cromozomial în diakineză-metafaza I când celulele tratate se transformă în spermatocite, se pot obține informații suplimentare referitoare la celulele germinale spermatogoniale tratate. Prezentul test in vivo este destinat să verifice dacă mutagenii sunt la fel de activi
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
să fie stabilite pentru fiecare caz în parte. Doza maximă se mai poate defini ca doza care produce anumite semne de toxicitate în celulele spermatogoniale (de ex. o diminuare a proporției de mitoze spermatogoniale în raport cu prima și a doua metafază meiotică; reducerea respectivă nu ar trebui să fie mai mare de 50%). 1.5.4. Test limită Dacă un test realizat cu o doză de minimum 2 000 mg/kg greutate corp, administrată într-o singură repriză sau în două reprize
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
consemnează și se raportează separat, dar în general acestea nu se includ în frecvența totală a aberațiilor. Dacă se observă concomitent mitoză și meioză, ar trebui să se determine raportul dintre mitozele spermatogoniale , în prima, respectiv în a doua metafază meiotică; această determinare ar trebui să se realizeze pentru toate animalele tratate și cele martori negativi, pe un eșantion total de 100 celule în diviziune pentru fiecare animal pentru a stabili un posibil efect citotoxic. Dacă se constată doar mitoză, ar
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
pentru numărătoarea aberațiilor, - numărul de celule analizate per animal, - criteriile utilizate la caracterizarea studiilor ca fiind pozitive, negative sau nesigure. Rezultatele: - semnele de toxicitate, - indexul mitotic, - procentul de celule spermatogoniale în mitoză în raport cu cele din prima și a doua metafază meiotică, - tipul și numărul aberațiilor, consemnate separat pentru fiecare animal, - numărul total de aberații pentru fiecare grupă, - numărul de celule cu aberații pentru fiecare grupă, - relația doză-răspuns, dacă este posibil, - analizele statistice, dacă există, - datele privind martorii negativi studiați în paralel
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
I. D. (1984), Cytogenic tests in Mammals, in: Mutagenicity Testing: a Practical Approach, ed. S. Venitt and J. M. Parry, IRL Press, Oxford, Washington DC, pp. 275-306. (3) Evans, E. P., Breckon, G. and Ford, C. E. (1964), An Air-Drying Method for Meiotic Preparations from Mammalian Testes, Cytogenetics and Cell Genetics, 3, pp. 289-294. (4) Richold, M., Ashby, J., Chandley, A., Gatehouse, D. G. and Henderson L. (1990), In Vivo Cytogenetic Assays, in: D. J. Kirkland (ed.), Basic Mutagenicity Tests, UKEMS Recommended Procedures
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
Dacă ulterior scăderea temperaturii are loc treptat, dublul helix va fi refăcut, însă, în cazul unei răciri bruște, lanțurile rămân separate. Sinteză ADN-ului se numește replicare. Replicarea are loc în faza S a ciclului celular, înainte de diviziunea mitotica sau meiotica a celulei. Procesul de replicare este semiconservativ, dintr-o moleculă de ADN formându-se două molecule identice, fiecare conținând o catena „veche” și o catena nou sintetizată. ARN-ul este format dintr-un singur lanț de nucleotide (monocatenar). ARN este
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
le are, fiind deasemenea o substanță naturală. Colchicina are o acțiune anitimitotică, cu alte cuvinte împiedică divizunea celulară, în anafază, prin frânarea formării fibrilelor celulare. Efectele colchicinei au fost studiate în diviziunea mitotică (C-mitoza) atât cât și în diviziunea meiotică (C-meioza). Efectele colchicinei se produc doar asupra fusului de diviziune (fus acromatic sau fus nuclear), cromozomii nefiind afectați structural și funcțional. Aceste deranjamente se pot încadra în 3 tipuri: Profaza nu este influențată de către colchicină, astfel ea nefiind cu
Colchicină () [Corola-website/Science/310799_a_312128]
-
cromozomiale și analiza transferului de cromatide surori în măduva osoasă la rozătoare , testul micronucleilor la șoarece ) . Citarabina a produs transformarea celulelor embrionare de hamster și a celulelor H43 de șobolan in vitro . Citarabina a avut un efect clastogen asupra celulelor meiotice ; la șoarecii la care s- a administrat citarabina intraperitoneal ( i . p . ) s- au observat creșteri dependente de doză ale numărului de anomalii ale capului speramatozoizilor și aberații cromozomiale . În literatura de specialitate nu există date privind efectele citarabinei asupra fertilității
Ro_247 () [Corola-website/Science/291006_a_292335]
-
cromozomial; trisomia 21 prin transolocație Robertsoniană neechilibrată; trisomia 21 parțială. Trisomia 21 liberă și omogenă apare în 92-95% din cazurile de sindrom Down și constă în prezența unui cromozom 21 suplimentar la nivelul tuturor liniilor celulare. Se produce prin nedisjuncție meiotică, cel mai frecvent maternă și în special în meioza I. Trisomia 21 liberă și în mozaic cromozomial apare în 2-3% din cazuri și se caracterizează prin prezența a doua linii celulare distincte genetic, una cu 46 de cromozomi și o
Sindromul Down () [Corola-website/Science/308997_a_310326]
-
metafază și care reprezintă forma condensată a cromatinei interfazice, structură nucleoproteică formată din asocierea unei molecule de ADN cu proteine. ii au rol în păstrarea și transmiterea corectă a informației ereditare la celulele fiice în cursul diviziunilor celulare mitotice sau meiotice. Gregor Mendel și Thomas Morgan au descoperit cromozomii prin anumite cercetări.Singura diferență este baza cromozomilor și a hibridării Genomul viral e constituit din ADN/ARN, o moleculă uni/bicatenară lineară/circulară, inchisă de un inveliș de proteine. Viroizii au
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
inactiv transcripțional. Poate fi de două tipuri: heterocromatină constitutivă ("heterocromatină ce nu este niciodată exprimată, formată din secvențe repetate de ADN") și heterocromatină facultativă("heterocromatină ce conține gene ce pot fi exprimate în anumite condiții"). În timpul diviziunilor celulare, mitotice sau meiotice, cromatina se condensează puternic și formează cromozomii. Astfel, cromatina interfazică și cromozomii sunt două stări diferite de condensare ale aceleiași structuri nucleoproteice. Cromozomii mitotici sunt formați din două structuri paralele numite cromatide surori unite printr-o regiune numită centromer. Fiecare
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
sexuale nu sunt celule specializate, dar care prin contopire dau naștere la un zigot. Zigotul va intra în diviziune și dacă aceasta este normală (cariochineză), rezultată va avea numărul de cromozomi ai zigotului, adică dublu, iar dacă diviziunea este reducțională (meiotică), planta exaltată va avea numărul de cromozomi pe jumătate (generație haploidă). Pe plantele diploide se vor forma sporii (generație sporofitică sau diploidă, deoarece sporii sunt diploizi), iar pe plantele haploide se vor forma gameții masculini și feminini (generație gametofitică sau
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
Maladiile metabolice heterozomale sunt provocate de mutații ale genelor situate în cromozomii X sau Y (numiți și heterozomi). Mutatiile genetice de acest fel survin, de obicei, în timpul diviziunii meiotice, în profază, în etapa numită pachinem. La mamifere (inclusiv omul) femela este purtătoarea a doi cromozomi X (homozigotă), în timp ce masculul prezintă doi comozomi în stare heterozigotă (XY). Genele situate pe cromozomii X și Y se numesc gene sex-linked. Astfel există
Maladii metabolice heterozomale () [Corola-website/Science/312139_a_313468]
-
rapide de diviziune în celulele musculare, în vederea reparării mușchiului. Alte celule, precum ovocitele de gradul II, de la femeie, sunt blocate pentru câteva decenii în faza de Diploten (Dictioten) a profazei I a meiozei, de unde ele pot fi readuse în ciclul meiotic, începând cu vârsta pubertății. Fiecare ciclu lunar, determinând înnoirea mucoasei uterine, asigură parcurgerea întregului ciclu meiotic doar de către una, mai rar două, dintre cele câteva sute de ovocite II, procesul finalizându-se cu formarea ovulului. În sfârșit, unele celule sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de la femeie, sunt blocate pentru câteva decenii în faza de Diploten (Dictioten) a profazei I a meiozei, de unde ele pot fi readuse în ciclul meiotic, începând cu vârsta pubertății. Fiecare ciclu lunar, determinând înnoirea mucoasei uterine, asigură parcurgerea întregului ciclu meiotic doar de către una, mai rar două, dintre cele câteva sute de ovocite II, procesul finalizându-se cu formarea ovulului. În sfârșit, unele celule sunt programate să se dividă cu un ritm mai rapid, așa cum sunt celulele epiteliului mucoaselor care trebuie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în cazul multora dintre ele. Astfel, protooncogenele erb A și pml/rarα sunt implicate în diferențierea celulelor hematopoietice. Dezvoltarea normală este condiționată de exactitatea reglării mecanismelor proliferării și diferențierii celulare. Protooncogenele sunt implicate în multe aspecte ale dezvoltării, incluzând maturarea meiotică a ovocitelor, proliferarea și diferențierea multor tipuri de celule embrionare. Acumularea copiilor unor protooncogene în ovocite arată că acestea pot funcționa ca mesaje materne cu rol în dezvoltarea embrionară timpurie. Printre ele sunt incluse c-mos (se exprimă în ovocitele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de protooncogene care codifică pentru factori de creștere, receptori și alte proteine(RAS și RAF) participante la transducția semnalului intracelular. Protooncogena c-mos, codificatoare pentru o protein-serin/treonin kinază, este activă în faza timpurie a dezvoltării și anume în maturarea meiotică a ovocitului. Această protooncogenă este unică, prin aceea că transcrierea sa majoră are loc în celulele germinale atât femele, cât și mascule. S-a constatat că în ovocite se acumulează cantități mari de ARNm c-mos care este tradus în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Rolul biologic al proteinei MOS a fost studiat prin utilizarea fenomenului de ARN interferență, prin injectarea în ovocitele de Xenopus și de șoarece a oligonucleotidelor antisens, ceea ce a dus la inactivarea ARNm c-mos matern. Rezultatul a fost blocarea maturării meiotice a ovocitelor. Proteina MOS joacă un rol unic în reglarea ciclului celular meiotic. Factorul care promovează maturarea (MPF) este alcătuit din Cdc 2 și ciclina B. Activarea MPF induce condensarea cromozomală, dezorganizarea învelișului nuclear și reorganizarea citoplasmei, asociată cu intrarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
interferență, prin injectarea în ovocitele de Xenopus și de șoarece a oligonucleotidelor antisens, ceea ce a dus la inactivarea ARNm c-mos matern. Rezultatul a fost blocarea maturării meiotice a ovocitelor. Proteina MOS joacă un rol unic în reglarea ciclului celular meiotic. Factorul care promovează maturarea (MPF) este alcătuit din Cdc 2 și ciclina B. Activarea MPF induce condensarea cromozomală, dezorganizarea învelișului nuclear și reorganizarea citoplasmei, asociată cu intrarea în faza M a mitozei sau a meiozei. În mitoză, degradarea proteolitică a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Anafază, decondensarea cromozomală, reorganizarea nucleului și citokineza. Meioza ovocitelor include două faze succesive M, fără reorganizarea unui nucleu, ovulul vertebratelor rămânând blocat în Metafaza II timp de câteva zile, înainte de a fi fertilizat. Aceasta sugerează că în cursul ciclului celular meiotic, mecanisme distincte reglează MPF. În particular, activitatea MPF crește și rămâne înaltă până în momentul tranziției Metafază/Anafază din meioza I, când scade la nivele joase. După terminarea meiozei I și eliminarea primului corp polar, activitatea MPF crește din nou și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
moleculei BRCA1 se află secvențe de aminoacizi care sunt importante pentru localizarea nucleare a proteinei (NLS) și pentru legarea proteinelor codificate de genele p53, rb, rad50 și rad51. Proteinele RAD50 și RAD51 sunt implicate în mecanismul de recombinare mitotică și meiotică și în cel de repararea a leziunilor din ADN. Spre capătul carboxil terminal al BRCA1, între resturile de aminoacizi 1699-1736 și 1818-1855, există două domeniile BRCT. Secvența acestor domenii este puternic conservată în proteina BRCA umană și murină. Sectorul C-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]