4,260 matches
-
doar sugerată tema dacismului, a genezei mitice a națiunii române, drumul spre Kogaion că acțiune inițiatica de revenire la rădăcinile sacre. După Chemarea la judecata urmează logic în desfășurarea lucrurilor Condamnarea, carte apărută anul trecut.Patriotismul acestui om alungat pe meleaguri străine are o putere extraordinară: nu uită nimic, nu iartă pe nimeni. Pamfletul sau cu două tăișuri este filtrat chiar și prin ritmuri de baladă. Autorul le dedică o balada și “celor 28 de turnători din dosarul meu de urmărit
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
urmare își făcu fotografii cu mundirul dat de rege și cu pălăria pe cap, apoi se declară vindecător, că pentru medicină îi trebuiau diplome și nu prea avea. Nici chef de pârnaie! Oricât ar părea de curios, deși pe aceste meleaguri minunile se cam țin lanț, Verdunel deveni cunoscut, avea clientelă și venituri mult mai mari ca în învățământ, ca să nu mai vorbim de faptul că nu mai râdea nimeni de el și nici nu mai mătura directorul podelele cancelariei cu
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Cândea, actorul Ion Besoiu, scriitorii Constantin Gherghinoiu, și Viorel Mortu și mulți alții. Dintre oficialități au fost prezenți: domnul Bunea Stancu, președintele CJ Brăila, domnul Aurel Simionescu, primarul Brăilei și domnul Petre Andrei primarul localității Gradiștea. Au pășit cu toții pe meleaguri din Dunărea de Jos, locul de unde și-a înaripat visele omul Fănuș Neagu, înger păzitor al cetății Grădiștei de Sus, într-un pelerinaj al recunoștinței. În prezența soției, Stela Neagu și a fiicei scriitorului, Anita, precum și altor apropiați ai familiei
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
la noi acasă, pe propriului nostru teritoriu, precum și acolo unde viața le-a oferit românilor de pretutindeni șansa să trăiască, această ZI A LIMBII DACOROMÂNE reprezintă un simbol al dragostei celor din vatra strămoșească precum și al celor aflați pe alte meleaguri pentru moșii și strămoșii nostri, principalul vector al culturii și înțelepciunii noastre, factorul real al unității și eternității națiunii noastre și al vieții tuturor românilor de pretudindeni. ”DacoRomânia va renaște prin adevăr, dreptate, muncă și credință în limba dacoromână!” Doamne
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Fundatia_academia_daco_roman_geo_stroe_1378263704.html [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
libertatea de interpretare după aspirațiile și gradul de cunoaștere al fiecăruia. Născută în România - țară de vis înzestrată cu toate formele de relief ”una din țările binecuvîntate presărate de Domnul pe Pământ” cum spunea N. Bălcescu, obligată să trăiască pe meleaguri depărtate, dar cu îngerii în suflet și în gând, poeta se revigorează, prinde puteri noi, nebănuite, în ciuda vicisitudinilor vieții: Nu-mi pasă de viscol, de avalanșe de nea... Simt susur de ape și cântec de îngeri Și-nvăț a străbate
E(C)LIPSA – CA O PROMISIUNE A INSTALĂRII IMPERIULUI LUMINII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1436451453.html [Corola-blog/BlogPost/384482_a_385811]
-
călduroasă de iulie 1947, are însă multe de dăruit, șiîn 2006 se prezintă la Festivalul Prichindel din Nürnberg unde obține mai mai multe premii cu muzică pentru copii. Aici prezintă cărțile Legendele Nürnbergului, pentru că dacă viața a smuls-o de pe meleagurile natale, copilul din sufletul ei nu a putut trece peste minunatele legende și povești din această regiune nemțească, și Rotofel, amândouă editate de editura Ananmarol, București. Editura Dacia publică, în 2008, În țara poveștilor străbune, carte ce se bucură deun
ŢARA FERICIRII ÎN LUMEA POVEŞTILOR STRĂBUNE, SAU SIMPLU...PUŞA de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Tara_fericirii_in_lumea_pove_helene_pflitsch_1380475068.html [Corola-blog/BlogPost/365114_a_366443]
-
de ani, ani de zbucium și fericire, anii lui Dumnezeu, am relatat în interviu. Nu a acceptat imediat propunerea de a -și încerca puterile în funcție de șef al Direcției Cultură, dar și-a dorit să contribuie la renașterea spirituală a acestui meleag, văzând căi de ameliorare. (Din Interviul cu ziarista N. Stroganova) “Cu fiecare zi îmi dau seama de profunzimea problemelor și de extinderea lor în cultură. Vreau să fac o remarcă. Am intenția nu numai de a le scoate la suprafață
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1469213993.html [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
de care nu ne putem desprinde. Începând de prin martie, chiar dacă este zăpadă afară, în noi simțim chemarea primăverii care poartă în ea atâtea răscolitoare amintiri odată cu „Ziua Mărțișorului”, „Ziua Femeii”, „Zilele Babei”, sărbători și tradiții aduse cu noi de pe meleagurile copilăriei, cinstindu-le aici, aproape că „acasă”. Și aici, ca și „acasă”, ne pregătim timp de 12 săptămâni în post și rugăciuni ca să întâmpinam cea mai mare sărbătoare a creștinilor, „Ziua Învierii”. Paștele, sărbătoare nu întâmplător așezată în anotimpul primăverii
E PRIMĂVARĂ, E PRIMĂVARĂ! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1395752071.html [Corola-blog/BlogPost/353837_a_355166]
-
datorită invaziei perșilor care au cotropit și au pârjolit tot ce au întâlnit în cale. Au dărâmat templele și palatele, au dat foc la sate punând locuitorii pe fugă. Iar aceștia s-au refugiau, care cum au putut, pe alte meleaguri, pentru a-și salva viața și agoniseala pe care au reușit să o mai ia cu ei. Mândra cetate a regelui Atalyei a fost asediată vreme îndelungată de perși, bravii eroi din interior apărându-se din răsputeri. Însă zilele le
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
cerșit, să agonisească ceva parale din care să trăiască în zilele următoare, ori să strângă ceva pentru bătrânețe. Când se plictisea se oprea un timp într-un loc, își potrivea temeinic traista pe spinare și pleca la întâmplare, spre alte meleaguri, prin alte sate, pe la alți săraci și alți câini. Uneori ar fi putut fi confundat cu un pelerin. Nu. Tragodas nu era un pelerin, căci oriunde ajungea, avea o veșnică indolență, trândăvea și numai doar la ananghie cerșea. Dacă ceva
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
regăsit-o mereu neterminată și mereu în lucru. Nu știam dacă acesta este acasă, dacă este ocupat, dacă are chef de vizite. Nu știam nimic, pentru că nu îl anunțasem în prealabil în nici un fel despre această sosire, a mea, pe meleagurile natale. Am urcat poteca, ce ducea, în spate, la intrarea în vilă și l-am strigat. Am auzit apoi zăvorul ușii, care s-a deschis și în cadrul ei, masiv și blond, s-a înființat maestrul. M-a privit un moment
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
MAI AN? Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În istoria zbuciumată a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
drumul să se ducă dincolo că asta-i nebună și nu ne mai mântuim de dânsa’ „. A iubit și Transilvania pe care, în afară de cercetările întreprinse, a străbătut-o cu bicicleta 10 ani în timpul concediilor locuind doar la țăranii de pe acele meleaguri, din Hunedoara în Munții Apuseni și până în Maramureș. A hotărât să stea în București numai pentru că documentarea necesară unui istoric era mai lesne de obținut decât în provincie, dar nu s-a simțit om de-al locului. - Amintiți-ne vă
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496253549.html [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
solicitat cărturarului român un interviu și a fost de acord să stăm de vorbă, respingând de la bun început cuvântul interviu, care i se pare convențional, rece. ------------------------------------ Doina DRĂGUȚ: Bine te-am găsit! Trăiești în București, cu toate că te știu de pe alte meleaguri. Cum te-ai obișnuit cu viața capitalei? Constantin LUPEANU: Bucureștiul mi-a plăcut de la 14 ani neîmpliniți, când i-am călcat întâia oară caldarâmul, pesemne că viața anterioară mi-am petrecut-o într-o metropolă cu zeci de milioane de
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
glumă, mai în serios, nu a fost Nicu amenințat cu moartea, mai ales de către un neam mai agresiv, un fel de „clan”, uns probabil de mic cu uleiul mătrăgunei, neamul Mătrăgoiu, care și-ar fi dorit totdeauna întâietatea pe aceste meleaguri curate, limpezi, ca apa Doamnei. Mama Paraschiva, auzind deșteptătorul, sunetul nesuferit al ceasului, văzând că Nicu nu-i chip să se trezească, merse încet să nu-l deștepte brusc și, cu blândețe, îl mișcă ușor. Nicu deschise ochii, apucă cu
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
bătaie în acest scop(3). Mediatizată pe tot mapamondul, găselnița „rrom/român” scutește orice român de amintita problematică existențială, prin însăși confundarea românilor cu rromii . Adică cu țiganii(4). Împrăștiați în mulțime de țări, din momentul cînd și-au lăsat meleagurile lor de baștină din nord-vestul Indiei și au început să migreze prin toate țările Europei, țiganii au tot fost „cetățeni ai planetei”. De dimensiunile unei adevărate tragedii a devenit pentru noi și faptul că toată vitejia fără de margini a românilor
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Isabela_vasiliu_scraba_o_ampla_divers_isabela_vasiliu_scraba_1336585205.html [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
ca pe un ecran mi se proiectează și derulează, cănd cu repeziciune, cănd agale, un film magnific, o epopee rurală idilica înduioșătoare, ce imi încântă privirea și mă îndeamnă la meditație. Deși am plecat din țară și locuiesc pe alte meleaguri, mi-e dragă țară în care m-am născut și de care mă leagă atâtea amintiri. Niciodată nu am văzut-o cu ochii cu care o văd acum, niciodată nu am iubit-o cum o iubesc acum, când am părăsit
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
și dezideologizează tema globalizării, convertind tot ce aparține de ea în uman și valorizând-o, pe ansamblu, pozitiv, după o axiologie realistă, însă, lucidă, deloc idilizantă sau triumfalistă. Spre exemplu, doctorul Ovidiu Rucăreanu (“frate”, întru etnicitate și credință), mort pe meleaguri străine, și a cărui “umbră” o caută protagoniștii, soții Tiberiu și Minodora Chendea, nu este o victimă a pomenitei globalizări, ci dimpotrivă: el a părăsit, cândva, demult, România, o societate închisă, opresivă, pe atunci, s-a stabilit în Suedia, mai
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1413867387.html [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
cărți de la el, atât personal, când eram la Drăgășani,acum peste 32 de ani, dar și prin poștă la Cluj-Napoca. Când cu înfrigurare deschideam aceste cărți, mai toate de istoria culturii vâlcene parcă o rază de lumină venită din ancestralul meleagurilor natale îmi lumina existența. Le citeam, întotdeauna, cu atenție și cu creionul în mână.Cărțile lui sunt dense, încărcate de date și informații inedite, atât de necesare pentru a ne cunoaște trecutul. Despre o parte din ele am scris studii
DESPRE COSTEA MARINOIU NU TREBUIE SCRIS LA TIMPUL TRECUT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_costea_marinoiu_nu_trebuie_scris_al_florin_tene_1329854776.html [Corola-blog/BlogPost/346794_a_348123]
-
și educative în tot cursul unui an, fie vară, fie iarnă. Aici nu este un simplu centru cultural al Bucovinei. Este chiar acela care domină statistica națională în materie de scriitori și poeți născuți, crescuți, învățați ori așezați pe aceste meleaguri! Priveam și nu-mi venea să cred. „Doamne, ce-am făcut eu, Doamne, să am așa mare cinste? Merit eu așa mulțime la o lansare de carte? Este bună cartea mea? Parcă „Ispita” este mai atent lucrată. Ea merita... Și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
nuu! Pozele sunt amintirea voastră, copii, le spuse domnul cel în vârstă, zâmbind. - Da, dar sunt și ale Domniilor voastre. Cum am mai spus, noi putem să venim aici când dorim, dar Domniile voastre, cine știe când o să mai ajungeți pe aceste meleaguri. O să ne facem noi alte poze când vom reveni aici, le spuse Sandu. - Bine copii, cum doriți voi, răspunse domnul în vârstă. Timp de o oră au vorbit și-au glumit unii cu ceilalți. Sandu le spuse la un moment
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
zilele și timpurile noastre de oameni modești în aparență, dar cu suflete și minți luminate, oameni care au reușit să strângă șirurile gândurilor scăpate, ca prin minune, din subconștientul lor, în istorii și creații ale semenilor din moși-strămoși aflați pe meleagurile Grădinii Maicii Domnului. A strâns cu migala, ardoare și răbdare toate gândurile bune legate de creația poporului nostru, de patrimoniul lui, de esență rădăcinilor lui și de inimă istoriei lui zbuciumate, pline de biruințe nemaiîntâlnite în alte istorii, dar, din
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
rândurile scrise de alții-mari oameni dotați și patrioți-publicându-le unde reușea, cu sacrificiul sau material, numai și numai să nu se piardă acele pietre prețioase ale romanismului, ale noastre, ale tuturora și care compuneau patrimoniul sfânt al oamenilor născuți pe aceste meleaguri de peste douăzeci de secole-cunoscând matematic ce va fi în viitor, ca națiunea noastră nu va dispărea și că acesteia trebuie sa-i rămână simbolică avere, clădita împreună cu ceilalți, si de el-de acel om care, cu eforturile minții sale și-a
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Române - horepiscop (adică episcop de țară). Voievozii maramureșeni au încercat, și adesea au reușit, să înfiripeze centre bisericești superioare pe lângă curtea lor, însă datorită împrejurărilor istorice și spațiului geopolitic căruia aparținea Maramureșul și a interesului Imperiului Austro - Ungar față de aceste meleaguri, însuși voievodul Bogdan din Cuhea Maramureșului, unul dintre cei mai reprezentativi, a fost nevoit să-și părăsească Maramureșul drag și să plece în pribegie peste munți, unde pune bazele statului Moldova - 1359. Din anul 1739 - cu ultimul episcop ortodox amintit
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 by http://confluente.ro/Telegrama_de_apreciere_si_felicitare_2_stelian_gombos_1340797387.html [Corola-blog/BlogPost/355092_a_356421]
-
122 de ani de la nașterea scriitorului Gib I. Mihăescu. Cu această ocazie, la inițiativa Ligii Scriitorilor Români, Asociația Culturală Rusidava, Bibliotecă municipală Drăgășani, Primăria municipiului Drăgășani și Editură KITCOM au organizat o amplă manifestare dedicată autorului românului “Rusoaica “, născut pe meleaguri vâlcene. În acest sens, în data de 15 aprilie, un grup de scriitori clujeni, format din prof.Antonia Bodea, Titina Nica Țene, Voichița Pălăcean Vereș, Peter Vereș, si Al.Florin Țene, s-a deplasat în orașul natal al scriitorilor Gib
LA ANIVERSAREA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1460963433.html [Corola-blog/BlogPost/381960_a_383289]